Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
8Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Rudolf Steiner - A Patra Dimensiune

Rudolf Steiner - A Patra Dimensiune

Ratings: (0)|Views: 144|Likes:
Published by Evelina Negara
Rudolf Steiner - A Patra Dimensiune
Matematica și adevăr
GA 324a
Şase conferinţe ţinute la Berlin între 24 martie şi 7 lunle 1905
Două conferinţe ţinute la Berlin la 7 noiembrie 1905 şi 22 octombrie 1908
Răspunsuri la întrebări puse între 1904 şi 1922
Traducere din limba engleză de Florin SECOŞAN
Confruntare cu textul german de biolog dr. Petre PAPACOSTEA
Nr. bibliografic 324a
Traducerea s-a făcut după:
"The fourth dimension. Sacred geometry, alchemy and mathematics".
Anthroposophic Press, 2001
Titlul în original:
Die vierte Dimension. Mathematik und Wirklichkeit
Rudolf Steiner - A Patra Dimensiune
Matematica și adevăr
GA 324a
Şase conferinţe ţinute la Berlin între 24 martie şi 7 lunle 1905
Două conferinţe ţinute la Berlin la 7 noiembrie 1905 şi 22 octombrie 1908
Răspunsuri la întrebări puse între 1904 şi 1922
Traducere din limba engleză de Florin SECOŞAN
Confruntare cu textul german de biolog dr. Petre PAPACOSTEA
Nr. bibliografic 324a
Traducerea s-a făcut după:
"The fourth dimension. Sacred geometry, alchemy and mathematics".
Anthroposophic Press, 2001
Titlul în original:
Die vierte Dimension. Mathematik und Wirklichkeit

More info:

Categories:Types, Research, Science
Published by: Evelina Negara on Sep 04, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/23/2014

pdf

text

original

 
C
 Rudolf Steiner
A PATRA DIMENSIUNEMatematic
ă
 
ş
i adev
ă
r
GA 324a
Ş
ase conferin
ţ
e
ţ
inute la Berlin între 24 martie
ş
i 7 lunle 1905Dou
ă
conferin
ţ
e
ţ
inute la Berlin la 7 noiembrie 1905
ş
i 22 octombrie 1908R
ă
spunsuri la întreb
ă
ri puse între 1904
ş
i 1922Traducere din limba englez
ă
de Florin SECO
Ş
ANConfruntare cu textul german de biolog dr. Petre PAPACOSTEANr. bibliografic 324aTraducerea s-a f 
ă
cut dup
ă
The fourth dimension. Sacred geometry, alchemy and mathematics
Anthroposophic Press, 2001Titlul în original:
 Die vierte Dimension. Mathematik und Wirklichkeit 
© Toate drepturile pentru traducerea în limba român
ă
sunt rezervateEditurii UNIVERS ENCICLOPEDICBucure
ș
ti 2008COLEC
Ț
IA INI
Ț
IERISeria Biblioteca antroposofic
ă
Coordonatorul colec
ț
iei: biolog dr. PETRE PAPACOSTEARedactor: MARIA STANCIUTehnoredactor: MIHAELA TUDORCoperta: SILVIU IORDACHEDescrierea CIP a Bibliotecii Na
ţ
ionale a RomânieiSTEINER, RUDOLFA patra dimensiune Matematic
ă
 
ş
i adev
ă
r :
Ş
ase conferin
ţ
e
ţ
inute laBerlin între 24 martie
ş
i 7 iunie 1905, Dou
ă
conferin
ţ
e
ţ
inute la Berlinla 7 noiembrie 1905
ş
i 22 octombrie 1908, R
ă
spunsuri la întreb
ă
ripuse între 1904
ş
i 1922 / Rudolf Steiner ; trad. din lib. eng.: FlorinSecosan ; confruntare cu textul german: Petre Papacostea. - Bucure
ş
ti: Univers Enciclopedic, 2008
 
ISBN 978-973-637-167-7I. Secogan, Florin (trad.)II. Papacostea, Petre141.332Societatea antroposofic
ă
din RomâniaStrada Vi
ș
inilor nr. 17, sector 2, Bucure
ș
tiTel.: 021 323 20 57www.antroposofie.roemail: romantrop@yahoo.comISBN 978-973-637-167-7COPERTA IVÎn acest ciclu de conferin
ţ
e Rudolf Steiner pune în discu
ţ
ie valoarea spa
ţ
iuluitridimensional imaginat ca fiind construit pe trei axe, x, y, z, perpendiculare fiecare pecelelalte dou
ă
. El consider
ă
acest spa
ţ
iu un produs al abstractiz
ă
rii
ş
i-l nume
ş
te spa
ţ
iurigid. El crede c
ă
acest concept nu ne permite s
ă
în
ţ
elegem realitatea vie, atât la nivelcosmic cât
ş
i al indivizilor lumii vii. Prin cre
ş
terea sa antigravita
ţ
ional
ă
, planta nepermite s
ă
constat
ă
m existen
ţ
a unei a patra dimensiuni, animalul are cinci dimensiuni, iaromul
ş
ase dimensiuni.Rudolf Steiner dezv
ă
luie numeroase aspecte ce nu pot s
ă
nu trezeasc
ă
interesul cititoruluipentru lucruri care, în majoritatea cazurilor, nu fac parte din preocup
ă
rile obi
ş
nuite aleacestuia. Explica
ţ
ia const
ă
în logica impecabil
ă
a discursului. Acest fapt se explic
ă
princompeten
ţ
a cu care unific
ă
punctele de vedere matematice cu cel interior spiritual al celei de a patra dimensiuni
ş
i prin bog
ăţ
ia surselor de specialitate citate.Noi nu putem în
ţ
elege spa
ţ
iul tridimensional decât descoperind continuu c
ă
el este str
ă
b
ă
tut de manifest
ă
rilepluralidimensionalit
ăţ
ii.biolog dr. PETRE PAPACOSTEA
CUPRINS
rului(biolog dr. Petre Papacostea)În leg
(David Booth)
 
Partea IConferin
ţ
e despre a patra dimensiune
A I
 Berlin, 24 martie 1905
— Gândirea matematic
ă
 
ş
i realitatea. Dimensiunile spa
ţ
iului.Trecerea de la dimensiuni inferioare la dimensiuni superioare prin mi
ş
care. Simetria în oglind
ă
. Analogii alelumii exterioare cu senza
ţ
ia interioar
ă
: curbarea unor segmente de dreapt
ă
tot mai mari în cercuri, pecetea
ş
iceara de pecetluire. A patra dimensiune ca o posibilitate conceptual
ă
 
ş
i ca realitate. Vitalizarea reprezent
ă
riispa
ţ
iului; modelele lui Oskar Simony.CONFERIN
 Berlin, 31 martie 1905
— Gânduri despre spa
ţ
iul cvadridimensional în conexiune cuopera lui Hinton. Rela
ţ
ii simetrice. „Bucle“ în spa
ţ
iu ca procese
ş
i for
ţ
e naturale reale, de exemplu, mi
ş
careaLunii
ş
i a P
ă
mântului în jurul Soarelui. Construc
ţ
ia dimensiunilor. Omul ca fiin
ţă
cvadridimensional
ă
; în stadiiletimpurii ale evolu
ţ
iei el era tridimensional. Lumea astral
ă
. Punct
ş
i periferie; un punct radiind lumin
ă
în afar
ă
este opusul unei sfere radiind întuneric spre centru. Cubul
ş
i opusul s
ă
u. Abilitatea de a radia ca dimensiunesuplimentar
ă
. Aplica
ţ
ia acesteia la p
ă
trat
ş
i cub.CONFERIN
 Berlin, 17 mai 1905
— Studierea spa
ţ
iului cvadridimensional ca preg
ă
tire pentru în
ţ
elegerea lumii astrale
ş
i a altor forme de existen
ţă
superioar
ă
. Atribute caracteristice ale lumii astrale:numerele, figurile spa
ţ
iale
ş
i perioadele de timp trebuie s
ă
fie citite simetric, adic
ă
în ordine invers
ă
sau capropriile lor imagini în oglind
ă
. Moralitatea apare, de asemenea, în forme inversate sau imagini-oglind
ă
. Periferiaeste centrul. Via
ţ
a uman
ă
ca o stagnare a dou
ă
curente venind dinspre trecut
ş
i viitor. Pragul, ca tr
ă
ire astral
ă
apanoramei evolu
ţ
iei viitoare, include întrebarea: Vrei s
ă
intri? Kamaloka reveleaz
ă
natura animal
ă
nepurificat
ă
afiin
ţ
ei umane; acesta este semnifica
ţ
ia mai adânc
ă
a doctrinei transmigra
ţ
iei sufletelor. P
ă
tratul fizic
ş
i celmental. P
ă
tratul fizic ca o stagnare a dou
ă
perechi de curente opuse. Cubul în planul fizic
ş
i în cel mental.Dimensiuni pozitive
ş
i negative: Lumea astral
ă
este cvadridimensional
ă
. Animalul ca stagnare a celor dou
ă
curente opuse al plantei
ş
i al omului.CONFERIN
 Berlin, 24 mai 1905
— Exerci
ţ
ii de reprezentare a forma
ţ
iunilor tridimensionale îndou
ă
dimensiuni, cu referire la Hinton. Desf 
ăş
urarea
ş
i reprezentarea în culori a celor trei dimensiuni ale cubului.Reprezentarea celei de a treia dimensiuni în plan prin mi
ş
carea unui p
ă
trat bicolor printr-o a treia culoare.Transferarea acestei opera
ţ
ii la reprezentarea unei figuri cvadridimensionale,
tessarakt 
-ul. Desf 
ăş
urarea
tessarakt 
-ului prin compara
ţ
ie cu desf 
ăş
urarea cubului. Taina alchimic
ă
 
ş
i adev
ă
rata vedere a spa
ţ
iului cvadridimensional.Vizualizarea meditativ
ă
a mercurului
ş
i sulfului. Substan
ţ
a astral
ă
 Berlin, 31 mai 1905
— Desf 
ăş
urarea cubului conduce la o nou
ă
analogie pentrureprezentarea tridimensional
ă
a
tessarakt 
-ului (cubul cvadridimensional). Analogia ca metod
ă
pentru elaborareaunei reprezent
ă
ri mentale a figurilor cvadridimensionale. Înjum
ă
t
ăţ
irea num
ă
rului de fe
ţ
e ale unui octaedru d
ă
na
ş
tere unui tetraedru; aceast
ă
opera
ţ
ie nu poate fi efectuat
ă
în cazul cubului. Propriet
ăţ
ile geometrice aledodecaedrului rombic comparate cu cele ale cubului
ş
i ale tetraedrului/octaedrului. Cubul
 ‒ 
pol opus spa
ţ
iuluitridimensional. Legarea figurilor bi
ş
i tridimensionale prin forma
ţ
iuni curbate: p
ă
tratul curbat
ş
i cubul curbat.Cubul obi
ş
nuit este rezultatul aplatiz
ă
rii unui cub curbat. Inversarea acestei opera
ţ
ii prin curbarea unei figuritridimensionale poate da na
ş
tere unei figuri cvadridimensionale.CONFERIN
 Berlin, 7 iunie 1905
— Un hexagon este proiec
ţ
ia unui cub în spa
ţ
iul bidimensional;un dodecaedru rombic este proiec
ţ
ia unui
tessarakt 
 în spa
ţ
iul tridimensional. Axele cubului
ş
i ale dodecaedruluirombic. Alegoria pe
ş
terii a lui Platon ca imagine a rela
ţ
iei dintre realitatea cvadridimensional
ă
 
ş
i spa
ţ
iultridimensional. Mi
ş
carea sau timpul ca expresie
ş
i manifestare a vie
ţ
ii, cea de a patra dimensiune. Cristalele auplane ca frontiere, în timp ce lucrurile vii au frontiere sferice (celulele). Distrugerea celei de a patra dimensiuni alucrurilor vii conduce la imaginea sa tridimensional
ă
static
ă
. A cincea dimensiune care rezult
ă
din întâlnireadintre fiin
ţ
e cvadridimensionale se manifest
ă
în cea de a treia dimensiune ca activitate extrasenzorial
ă
.Con
ş
tien
ţ
a de sine este proiec
ţ
ia celei de a
ş
asea dimensiuni în lumea fizic
ă
tridimensional
ă
. Ceea ce aexperimentat Moise pe muntele Sinai este un exemplu de fiin
ţă
cvadridimensional
ă
real
ă
cu dou
ă
dimensiuni

Activity (8)

You've already reviewed this. Edit your review.
VIOLETA liked this
1 hundred reads
aladinthewizard liked this
alexcojocaru72 liked this
Vlad Catalin R liked this
ionion liked this
Igor Rotaru liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->