Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Coduri de Bara

Coduri de Bara

Ratings: (0)|Views: 540|Likes:
Published by ragyogvar

More info:

Published by: ragyogvar on Sep 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/03/2013

pdf

text

original

 
Codurile de bar
ă
De muli ani m-am întrebat ce sunt codurile de bar i la ce folosesc
ț ă ș
 ele defapt i mai ales unde i când au aprut.
ș ș ă
Istoria codurilor de bar începe în 1940 nd Herman Joseph
ă
 Woodland i Bernand Bihen au ajutat o companie din industria alimentar s îi
ș ă ă ș
 poat urmri mai bine marfa. Ei au adopatat codul Morse în form de cerc care a
ă ă ă
 primit numele de „Bulls eye” sau în român ochiul boului. În 1962
ă
 
cand s-a utilizatpe scar mai larg laserul, s-a adoptat citirerea „ochilui” cu
ă ă
 ajutorul RCA-ului dar nu a fost de folos pentru c se tergea
ă ș
 foarte des.În 1974 au fost introduse codurile de bar aa cum le
ă ș
 cunoatem acum la Ohio, într-un magazin alimentar pe un
ș
 ambalaj de gum, pstndu-se azi în Muzeul American de
ă ă
 Istorie .Codurile de bar sunt dungi albe şi negre care se succed, fiind
ă
 reprezentate de o tehnologie de identificare cu care ajungem la date uor ,repede
ș
 i în cantiti mari. Este interzis s se foloseasc tiprirea codurilor de bara cu rou
ș ăț ă ă ă ș
 i galben deoarece aparatele care citesc aceste coduri le percep ca fiind albe. De
ș
 asemeni este interzis s se foloseasc mai multe culori, pentru materialele care
ă ă
 reflect lumina. În cazul foliilor de aluminiu se foloseşte o culoare de fundal.
ă
Cele mai folosite culori sunt: negru, albastru, verde, maro închis iarpentru spaii ;rou, alb, portocaliu sau galben.
ț ș
Cum funcioneaz un cod de bare?
ţ ă
Fiecare caracater este reprezentat de o secventa de linii mai inguste saumai groase.Un cititor de coduri de bare foloseşte un senzor optic pentru a convertiicodul de bare într-un impuls electric pe masur ce fascicolul trece pe deasupra
ă
 codului. Apoi cititorul masoar grosimile relative ale liniilor şi spaiilor întâlnite,
ă ţ
 decodifi aceste secvene, le transform înapoi în caractere şi le transmite la
ă ţ ă
 computer sau la un terminal portabil.Fiecare tip de cod de bare începe cu un caracter specialde start şi se termin cu un
ă
 caracter special de stop. Acestecaractere ajut cititorul s
ă ă
 detecteze codul de bare şi s-şi
ă
 dea seama dac este scanat de
ă
 la cap la coad sau invers.
ă
 
Unele coduri de bare pot s conin caractere de control poziionate chiar
ă ţ ă ţ
  înaite de caracterul de stop. Caracterul de control este calculat când codul de bareeste imprimat aplicându-se o formul asupra caracterelor continute de codul de
ă
 bare. Cititorul în momentul citirii aplic aceeaşi formul şi compar rezultatul cu
ă ă ă
 caracterul de control. Dac cele dou valori nu sunt identice, cititorul presupune c
ă ă ă
 ceva este greşit şi reia scanarea.În continuare voi trece peste câteva categorii de coduri de bar, care se
ă
 folosesc cel mai des.
Coduri de bare exclusiv numerice
Coduri de bare internationale pentru produse retail tip
EAN:
"
European ArticleNumbering"
Acest tip de cod este rspândit pe scar global, iar din
ă ă ă
 2005 se foloseşte în Sua şi Canada, America folosind pan atunci
ă
 codul UPC [ Universal Procuct Code], acesta fiind un subsistem alEAN-ului.Din denumire rezult c avem de aface cu 12 numere, 3 grupe de numere
ă ă
 care sunt grupate prin 2 linii verticale. Primul numr singular, urmat de un grup de
ă
 6 cifre de la 2 - 7 iar la urm un alt grup de 6 cifre de la 8- 13.
ă
Aceste coduri fiind folosite pe împachetrile mrfurilor din magazine, primul
ă ă
 numr indic ara. rile care au aderat mai rziu au primit un cod de 3 cifre.
ă ă ț Ță
 Urmtorul grup(3-7) reprezint producatorul, grupul 3-7 produsul i un numr de
ă ă ș ă
 control.
Versiune comprimat pentru coduri de bare "
ă
EAN
" specificeproduselor de talie mic cum ar fi ambalajele gumelor de mestecat.
ă
: Cod de bare universal întâlnit pe majoritatea produselor retail înSUA şi Canada, fiind primul cod de bar utilizat.
ă
 
Versiune comprimat pentru coduri de bare "
ă
UPC
" specificeproduselor de talie mic.
ă
: Folosit cu precdere la etichetarea echipamentelor de
ă
 telecomunicaie.
ţ
(
Two ot fives
): Coduri de bare mai vechi, folosite lalentile foto şi la numerotarea biletelor de avion. Dei par relativ simple ele poart
ș ă
 informaia în unu sau trei uniti lrgime. Culoarea alb are dimensiunea celor
ţ ă ă ă
ț
  închise înguste, iar dac caracterul conine altceva decât 2 benzi închise i 3
ă ț ș
  înguste atunci este greit.
ș
Codul suprapunere 2 din 5
(
): Coduri de bare numericecompacte, folosite în special în industrie şi transport aerian sau
Interleaved two of five
(
ITF
).Este destinat industriei i este
ș
 aseamntoare codului 2 din 5 doar c benzile
ă ă ă
 albe poart informaie. Caracterele impuse sunt
ă ț
 reprezentate prin benzi închise iar celelalte prinspaiu.
ţ
: Coduri de bare mai vechi folosite în special în librarii şi bncile de
ă
 sânge.
 
: Coduri de bare mai vechi folosit pe scar larg la imprimarea de
ă ă
 etichete de raft.
: Versiune pentru tipul de cod de bare "
Plessey
" folosit frecvent în SUA.
: Coduri de bare folosite de Serviciile Poştale Americane la sortareaautomat a corespondenei.
ă ţ
ISSBN
:
(
International Standard Book Number 
)
Numrul de carte standard
ă
 interna
ț
ional
acr
.Sistemul
ISBN
a fost creat înRegatul Unit, în1966, de ctre vânztorii de carte
ă ă
ș
i papetărie
 W.H. Smith; original era uncodstandard de numrare a cr
ă ă ț
ilor din 9 cifre
(
Standard Book Numbering
,
SBN
)
ș
i a
ș
a a fost folosit până în
 1974. În1970a fost adoptat ca standard interna
ț
ional, cu numărul
 ISO2108.Un identificator numeric similar,
International Standard Serial Number 
(
ISSN
), identific publica
ă ț
ii
periodice, cum ar firevistele. Începând cu1 ianuarie  2007 
ISBN
este format din 13 cifre, fiind compatibil cu formatul de coduri de bare
.Centrul Internaional
ţ
ISSN,
cu sediul la Paris, este instituia oficial
ţ
 desemnat s administreze, la nivel internaional, problemele legate de aplicarea
ă ă ţ
 codului
ISSN
, s elaboreze strategii şi politici de dezvoltare în domeniul
ă
 numerotrii standardizate. Este nucleul unei reele de centre naionale ISSN.
ă ţ ţ
 Acestea sunt create, în general, pe lâng bibliotecile naionale şi sunt abilitate s
ă ţ ă
 exercite controlul bibliografic asupra publicaiilor seriale editate la nivel naional.
ţ ţ
În cadrul Bibliotecii Naionale a Roniei funcioneaz din anul 1990 Centrul
ţ ţ ă
 Naional
ţ
ISSN
.
Avantajele folosirii codurilor de bare:
Deoarece codurile de bare permit o înregistrare rapid şi foarte exact a
ă ă
 informaiei, procesarea datelor şi identificarea lor se face foarte repede. Astfel,
ţ
 timpul petrecut pentru a afla locaia sau evoluia anumitor proiecte, dosare,
ţ ţ
 instrumente, materiale din cadrul unei organizaii scade în mod evident.
ţ
Erorile aprute la introducerea datelor pot fi o surs semnificativ de
ă ă ă
 creştere a costurilor, precum şi o permanent surs generatoare de probleme:
ă ă
 cheltuieli în plus cu transportul, clieni nemultumii şi timp pierdut pentru
ţ ţ
 identificarea problemelor, acestea fiind doar câteva exemple. Cititoarele de coduride bare sunt mult mai precise: 1 eroare la 36 de trilioane de caractere, în funcie şi
ţ
 de tipul cititorului.Codurile de bare sunt instrumente foarte eficiente ce pot fi folosite pentru alocaliza probleme specifice în cadrul unei organizaii sau pot fi integrate în
ţ
 sistemele informaionale ale companiilor. Dac sunt utilizate pe baza unui plan
ţ ă
 bine gândit, acestea vor avea ca rezultat o reducere semnificativ a timpului alocat
ă
 operaiunilor pentru care au fost alocate, o reducere major a erorilor ce ar fi putut
ţ ă
 aprea, rezultând astfel o important reducere a costurilor generale.
ă ă
Dezvoltarea codurilor de bar are un impact mare asupra industriei,
ă
 simplificând semnificativ crterea productivitii, eficientizarea spaiilor,
ăţ ţ
 personalului şi a documentelor însoitoare produselor finite.
ţ

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->