UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDI DIN ARAD FACULTATEA DE MEDICIN, FARMACIE I MEDICIN DENTAR SPECIALIZAREA ASISTENA MEDICAL

NGRIJIREA BOLNAVULUI CU ASTM BRONIC

COORDONATOR TIINIFIC PROF. UNIV. DR. AFILON JOMPAN

ABSOLVENT IONIA NICOLAIE ANUL 2009

CUPRINS

MOTIVAIA LUCRARII FORME CLINICE COMPLICAII TRATAMENT MEDICAMENTOS ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL CAZ CLINIC PLAN DE INGRIJIRE STATISTIC CONCLUZII

MOTIVAIA LUCRARII
Patologia contemporan se caracterizeaz ntre altele prin frecvena mare a unor boli a cror patogenie este condiionat n mare msur de modul de via al omului din zilele noastre. Boala apare ca un produs al unui dezechilibru cu rsunet aspru celor trei mari dimensiuni: biologic, psihologic i social, ai ca efect ,, zgomot asupra ntregului organism. Desigur acest dezechilibru se poate manifesta ntr-o diversitate de forme i la cele mai diferite niveluri. Dup definiia dat de Academia de tiine Medicale din ara noastr, recuperarea este un domeniu de activitate complex: medical, educaional, social i profesional, prin care se urmrete restabilirea ct mai deplin a capacitii funcionale pierdut de in individ ( adult sau copil) n urma unor boli sau traumatisme, precum i dezvoltarea unor mecanisme compensatorii ca s-i asigure posibilitatea de munc sau autoservire, respectiv o via independent economic i social. Obiectivul terapeutic ,, recuperarea funcional , att ct este posibil, a fost urmrit i n lucrarea de fa. Dorina de cunoatere n profunzime a ntregului complex de simptome i a etiologiei bolii a fost determinat de faptul c n familie am avut o persoan cu manifestri ale acestei bolii, innd cont c astmul este o boal i cu teren genetic transmisibil doresc ca pregtirea mea teoretic i practic s-mi confere posibilitatea de a depista dac apare i la ali membrii ai familiei n scopul aplicrii corecte a tratamentului i chiar n clinica unde

FORME CLINICE ALE BOLII

Se deosebesc mai multe forme de astm bronsic si anume :
Astmul cu accese intermitente forma tipica de astm ( astmul franc), intalnita in special la copii, adolescenti sau adulti tineri ). Este predominanta componenta alergica (alergii medicamentoase, alimentare, etc.). Astmul cronic - intalnit mai frecvent la persoane avand varsta de 40-50 ani sau la varstnici. Bolnavii se plang de dispnee de efort si uneori de repaus, tuse neproductiva sau cu sputa mucoasa sau mucopurulenta. Pe acest fond de disconfort respirator permanent apar accese astmatice tipice, adesea severe sau stari de rau astmatic, repetate , adesea astmatice. Starea de rau astmatic (Status asthmaticus) sau astmul acut sever - este un tip special

de astm bronsic.

Starea de rau astmatic este definita de :

- criza de astm foarte severa care dureaza peste 24 ore, care nu este influentata de administrarea de bronhodilatatoare si care se insoteste uneori de tulburari cardiocirculatorii, neurologice si gazometrice speciale. Este vorba de accese subintrante ( dupa un debut progresiv) sau mult mai prelungit decat de obicei, care nu cedeaza sau se calmeaza greu dupa medicatia activa.Exista si alte tipuri speciale , ca de exemplu astmul indus de aspirina, aspergiloza (fungi) bronhopulmonara alergica. Starea de rau astmatic apare de obicei la bolnavii la care astmul nu este bine controlat si este precedat de zile si de saptamani de agravare a simptomelor in care pacientul nu a fost tratat sau a fost supus la cure minimale, de scurta durata, care au ameliorat temporar simptomele, dar nu au suprimat anomaliile bronsice.
Factori declansatori sunt deseori infectii bronsice , mai rar accidente in cursul tratamentelor prin desensibilizare, dupa suprimarea brusca a corticoterapiei, dupa administrarea de sedative din cauze neuropsihice, dar in cele mai numeroase cazuri factorul declansator este necunoscut. Tabloul clinic este dominat de suieraturi (wheezing) bronsice , dispnee continua ce se exacerbeaza la cel mai mic efort(bolnavii nu-si pot termina fraza ), dilatarea toracelui care apare fixat in pozitie respiratorie maxima,tahipneea, incapacitatea de a tusi si expectora completeaza tabloul clinic respirator. In tabloul clinic al acestor bolnavi un loc primordial il ocupa semnele neuropsihice, instalarea starii de rau astmatic este anuntata de tulburari de comportament si de starea generala precum : astenie, anxietate, insomnie, pentru ca in faza avansata sa apara perioada de ognubilare si in final coma.

COMPLICAII
Complicatiile cele mai frecvente sunt : starea de rau astmatic sau astmul acut grav; aspergiloza bronhopulmonara alergica; pneumotoraxul spontan astmul combinat cu bronsita cronica sau astmul infectat, cu disfunctie ventilatorie severa poate evolua spre insuficienta respiratorie sau tahiaritmii ventriculare, agravate de factorii iatrogeni; bronsite acute si cronice; pneumonii; bronsiectazii; emfizemul pulmonar (cea mai importanta dintre complicatii care duce cu timpul la insuficienta cardiaca).

TRATAMENT
Astmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri. Masurile preventive sunt foarte importante. Tratamentul are in vedere : Educatia bolnavului si furnizarea de informatii cat mai complete pe care sa le foloseasca in ingrijirea sa(terapie corecta si controlata), observarea conditiilor de exacerbare a bolii pentru a le inlatura, urmarirea semnelor clinice de exacerbare si agravare, cunoasterea tipurilor de medicamente, folosirea acestora in situatiile agravante. Tratamentul astmaticului bronic este profilactiv i curativ.

TRATAMENT
Tratamentul profilactic se refer la nlturarea i evitarea alergenului, schimbarea locului de munc, uneori a domiciliului, prevenirea crizelor paroxistice i infeciilor intercurente. Tratamentul curativ este patogenic i simptomatic i se adreseaz crizelor de astm, ct i ternului fondului asmatic.

n raport cu etapele sale fiziopatologice poate fi influenat terapeutic prin urmtoarele modaliti:
1. Tratamentul etiologic preventiv, viznd reacia antigen-anticorp prin msuri specifice antialergice. 2. Tratamentul protector, viznd inhibiia apariiei sau aciunii mediatorilor intermediari bronhoconstrictori, prim msuri antialergice nespecifice ( bronhodilatatoare, simpaticomimetice). 3. Tratamentul simptomatic, viznd oprirea sau ameliorarea reaciei inflamator alergice tisulare ( bronhospasm, edem al mucoasei).

4. Influena factorilor psihovegetativi.

5. Tratament al urmrilor i complicaiilor ( infecii bronice, etc.).

n astmul alergic tratamentul hiposensibilizant folosete preparate care conin extracte apoase de alergeni cu aciune semiretard sau retard. Conin polo sau mono-alergni, cei mai folosii alergeni sunt praful de cas, praful de strad, diverse polenuri, fungi, peri de animale, mucegaiuri, microburi i veninuri de insecte. Hiposensibilizarea specific denumit i imunoterapie const n administrarea, de obicei pe cale subcutanat a unor doze subclinice progresiv crescnde din alergenul provocator al crizei de astm care poate realiza o scdere sau dispariie a sensibilitii la acest alergen. Modul de administrare, dozele admise, efectele, contraindicaiilor i reaciilor adverse ale medicamentelor folosite n tratamentul astmului bronic. n astmul premenstrual corectarea terenului discrenic se face n prima jumtate a ciclului cu estrogeni, iar la a doua jumtate a ciclului cu progesteron, ca preparate menionm Methil progesteron tablete 10-20 mg. Salbutamolul ( Ventolin, Sultanol ), i Clebuterolul ( Spiropent) sunt folosii cu precdere n aerosoli dozai: n aceast form i n dozaj corect ( 4x2 inhalaii/zi) sunt practic lipsite de efecte cardiovasculare. Sub forma de spray bine dozat dilat bronhiile aproape fr a realiza o concentraie sangvin msurabil.

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU ASTM BRONSIC

Bolnavii cu afectiuni pulmonare necesita o ingrijire unitara, dar si ingrijire speciale in functie de varietatea cazurilor si caracterul bolii(boli cu caracter infectios,de evolutie cronica sau ce pot apare in pusee acute si reprezinta urgente ale aparatului respirator) Ingrijirile unitare necesare se refera la urmatoarele : Asigurarea conditiilor de mediu in spital : saloane luminoase, bine aerisite, fara curenti de aer suficient incalziti (18-20C), in cazul bolnavilor cu afectiuni bronsice inflamatorii, temperatura salonului va fi mai ridicata si umidificata; aerisirea va fi continua, daca temperatura aerului o permite, sau improspatata de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor (bolnavii vor fi bine inveliti pentru a nu raci); maturatul nu va fi uscat, se folosesc aspiratoare de praf sau stergere umeda; repartizarea bolnavilor in saloane se va realiza pe afectiuni(cei cu imbolnaviri cu caracter infectios vor fi internati in saloane separate); psihoterapia este un mijloc terapeutirc foarte important, mai ales in cazul crizelor cu tablouri dramatice care pun in pericol viata bolnavului; atentie la psihicul bolnavului, bolile cronice tulbura echilibru psihic al bolnavului. Bolnavilor cronici cu o perioada lunga de spitalizare, li se va asigura un climat propice radio, televizor, carti), saloanele trebuie transformate in adevarate camine cu atmosfera calda , unde bolnavii sa se simta bine.

CAZ CLINIC PLAN DE INGRIJIRE

In camera de garda - sectia medicala a Spitalului Caritas, se prezinta pacientul P.S. in varsta de 22 ani, care acuza: respiraie greoaie, stare generala deteriorata, tuse cu expectoraie seromucoas, cu astenie fizic.

Diagnostic medical la internare: astm bronic infecto-alergic

Istoricul bolii: Pacientul se interneaza cu stare generala deteriorata, respiraie greoaie, tuse cu expectoraie seromucoas, cu astenie fizic si stare de anxietate Simptomele au debutat in urma cu cateva zile si s-au accentuat progresiv. La examenul clinic general se constata: Starea generala : afebrila; tegumente si mucoase palide; Sistem musculo-adipos normal; Sistem posteo-articular integru Ficat, splin n limite normale Aparat ganglionar - ganglioni superficial palpabil Aparat respirator - insuficien respiratorie R=25r/min, dispnee , raluri sibilante , murmur vezicular diminuat bilateral Aparat cardiovascular puls prezent, arnplu, tahicardie paroxistic 140p/min, TA =125/80mmHg.

Apreciere : pacientul este afebril, dispnee expiratorie discret, tuse cu expectoraie seromucoas Diagostic de nursing : - respiraie ineficient din cauza reducerii calibrului bronhiilor manifestat prin dispnee Interventii autonome si delegate: repaus la pat al bolnavului monitorizarea R ,TA, P, T; dezobstrucie nazofaringian aerisirea salonului, aspiraia secreiilor oxigenoterapie cu narine administrarea medicaiei prescrise de medic : Brofimen cp, IVx2/zi, Diazepam 1 cpx/2 zi Obiective : - bolnavul s-i asigure repausul medical indicat de urmtoarele 8 h Evaluare: pacientul afirm c poziia indicat i reduce disconfortul - se simte bine n camera bine nclzit, n pat cu lenjerie curat i bine ntins Apreciere : slbiciunea strii generale, R = 24 respiraii/minut, TA = 130/70 mmHg, P = 75 bti/minut, T = 36,2 Diagostic de nursing : disconfort produs de dispneea expiratorie, a tusei manifestat prin alterarea strii generale. Interventii autonome si delegate : oxigenoterapie cu narine administrarea medicaiei prescrise de medic : Brofimen cp, IVx2/zi, Diazepam 1 cpx/2 zi Obiective : reducerea dispneei n urmtoarele 8 h Evaluare: - pacientul se plnge de faptul c nu se poate aerisi bine camera -pacientul acuz dureri abdominale, stare general modificat -tegumentele sunt transpirate pacientul dorete schimbarea pijamalei care st umed din cauza transpiraiei; l ajut s-i usuce tegumentele i s se schimbe.

Apreciere : pacientul este obosit, nu s-a putut odihni n cursul nopii cnd a fost subfebril ( 37,8 C) - TA = 120/70 mm Hg, R= 22r/min, P= 75b/min Diagostic de nursing : - respiraie ineficient Interventii autonome si delegate : repaus la pat al bolnavului monitorizarea R ,TA, P, T; dezobstrucie nazofaringian aerisirea salonului aspiraia secreiilor oxigenoterapie cu narine administrarea medicaiei prescrise de medic : Brofimen cp, IVx2/zi, Diazepam 1 cpx/2 zi, Miofilin, HHC, Prednison Obiective : - bolnavul s-i reduc dispneea -bolnavul s-i asigure cile respiratorii libere Evaluare: pacientul afirm c poziia indicat i reduce disconfortul se simte bine n camera bine nclzit, n pat cu lenjerie curat i bine pacientul se plnge de faptul c nu se poate aerisi bine camera pacientul acuz dureri abdominale, stare general modificat , tegumentele sunt transpirate pacientul dorete schimbarea pijamalei care st umed din cauza transpiraiei; l ajut s-i usuce tegumentele i s se schimbe.

Pacientul se externeaza in stare buna cu urmtoarele recomandri: evitarea factorilor alergici tratament medicamentos: 1. Miofilin IV 4 f x 2 2. Prednison cp 8 x 2 3. Brofimen cp 4 x 2 4. HHC f 4 x 2 5. D.N.F. cu Mucosolvan 1 cp x 3 6. Algocalmin la nevoie 1 f 7. Triferment 2 tb x 2 8. Diazapam 1 cp x 2.

STATISTICA
Majoritatea cazurilor de astm bronic sunt tratate i urmrite n seciile de Pneumologie i Interne, fr a se face legtur cu profesia. De aceea, incidena anual a astmului bronic profesional (ABP) n Romnia este de aproximativ 200 cazuri pe an, cu certitudine mult mai puine dect cele reale. Studiul de fa este un studiu retrospectiv, care i-a propus s evidenieze incidena comparativ a cazurilor de astm bronic internate n Compartimentul Boli Profesionale i Secia Pneumologie n perioada 2003-2008 i declarate boal profesional sau legat de profesiune. Metodologia de lucru a constat n crearea i nregistrarea electronic n dou fiiere a cazurilor de astm bronic internate n aceast perioad n cele dou secii. Datele obinute au fost prelucrate statistic i interpretate avnd n vedere vrsta, sexul, statutul profesional, evoluia bolii, declararea ca boal profesional sau legat de profesiune. Rezultatele obinute au fost urmtoarele: n secia Pneumologie au fost internai 1635 pacieni cu diagnosticul astm bronic, din care 1075 femei i 560 brbai(fig.1); dintre acetia 441 (26,97%) au avut 993 reinternri. n relaie cu vrsta, din cazurile internate 932 (57%) au avut vrste cuprinse ntre 20 i 49 ani. n relaie cu statutul profesional, 863 (52,78%) au fost angajai n diferite sectoare, iar 772 (47,21%) au fost pensionari de vrst sau boal(fig.2). Nici unul din cazurile internate nu a fost declarat ca boal profesional sau legat de profesiune.

Distributia pe sexe in sectia de Pneumologie

n secia Pneumologie au fost internai 1635 pacieni cu diagnosticul astm bronic, din care 1075 femei i 560 brbai(fig.1); dintre acetia 441 (26,97%) au avut 993 reinternri. n relaie cu vrsta, din cazurile internate 932 (57%) au avut vrste cuprinse ntre 20 i 49 ani. n relaie cu statutul profesional, 863 (52,78%) au fost angajai n diferite sectoare, iar 772 (47,21%) au fost pensionari de vrst sau boal(fig.2). Nici unul din cazurile internate nu a fost declarat ca boal profesional sau legat de profesiune.

1200 1000 800 600 400 200 0

femei

1075 femei

560 barbati

1635 pac.cu astm bronsic

barbati

Distributia profesionala in sectia de pneumologie

RELATIA CU STATUTUL PROFESIONAL angajati diferite sectoare 863 pacienti 54,00% 53,00% 52,00%
sectia de Pneumologie

pensionari de varsta sau boala 772 pacienti

51,00% 50,00% 49,00% 48,00% 47,00% 46,00% 45,00% 44,00%

angajati diferite sectoare 863 pacienti pensionari de varsta sau boala 772 pacienti

52,78%

47,21%

studiu efectuat pe 1635 pacienti

Distributia pe sexe in compartimentul boli profesionale

DISTRIBUTIA PE SEXE A BOLII

barbati cu astm bronsic; 51%

femei cu astm bronsic; 49%

femei cu astm bronsic

barbati cu astm bronsic

CONCLUZII
Etiologia astmului bronsic poate sa fie de cauza alergica. Simptomele functionale apar cu predilectie noaptea, in decada a doua sau a treia de viata. Simptomele astmului bronsic se instaleaza brusccu dispneea paroxistica, fatigabilitatea marcata, hemoptizia sunt semnele functionale cele mai des intalnite. Tratamentul este in primul rand profilactic In cazul persoanelor fara simptome sau cu simptome minore, nu este necesar nici un tratament, insa este obligatorie efectuarea unor controale medicale de specialitate regulate, care sa identifice eventualele modificari ce pot aparea pe parcursul evolutiei bolii. Accentuarea astmului se coreleaza cu agravarea simptomelor si in majoritatea cazurilor este necesar tratamentul de urgenta in criza. Au fost urmarite trei cazuri clinice de astm bronsic Pentru a putea ngriji cat mai corect o persoana cu afectiuni de tip respirator, rolul asistentei medicale este de a cunoaste, in primul rnd simptomatologia acestor afectiuni, pentru a putea actiona prompt i corect deoarece orice miscare sau tehnic aplicat greit poate avea repercursiuni din cele mai nefavorabile asupra evolutiei. Asistenta medicala detine o pozitie foarte importanta in ingrijirea acestor categorii de bolnavi. Dar pentru a-si indeplini menirea, nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca si sa aplice, chiar perfect, diferitele tehnici de ingrijire a bolnavului ci trebuie sa cunoasca notiuni teoretice, care sa-i permita depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia si, daca este nevoie, chiar interventia in situatiile in care viata bolnavului depinde de cunostintele sale.