Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Separatismul – flagelul secolului XXI

Separatismul – flagelul secolului XXI

Ratings: (0)|Views: 18|Likes:
Published by Mitu-Creţu Gh.
politica
politica

More info:

Published by: Mitu-Creţu Gh. on Sep 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/13/2014

pdf

text

original

 
1
Separatismul 
 –
flagelul secolului XXI 
Desi tendintele socio-economice mondiale duc cu gandul la o desfiintare graduala a granitelor dintre tari, un pericol iminentameninta majoritatea statelor lumii
 –
separatismul. Tonul a fost dat deja prin crearea Republicii Independente Kosovo, iar de aici sipana la aprinderea unor sentimente secesioniste in toate colturile lumii nu a mai fost decat un pas. Putem alege sa ignoramaceste aspecte sau putem sa ne informam cu privire la gravitatea lor. Alegerea ne apartine. Cert este, insa, ca astfel de tendintevor continua sa existe, iar pericolul lor este cu atat mai mare cu cat grupurile care cer separarea devin din ce in ce mai violente si
mai directe in lupta lor pentru „independenta”. Expertii anunta si ei ingrijorati: in
secolul XXI, numai in Europa, vor aparea cel putin10 noi state.
Divide et conquera!Tara Bascilor
este, cu siguranta, exemplul cel mai elocvent al separatismului European. In
Spania
traiesc circa 2 milioane debasci, in trei provincii cunoscute sub numele de Tara Bascilor. Nivelul de trai este unul peste media populatiei spaniole, cele treiregiuni se bucura de puteri administrative si politice sporite, iar limba basca este una recunoscuta oficial. Si cu toatea acestea,secesiunea ramane unul dintre dezideratele populatiei basce.Unul dintre principalii vinovati pentru recrudescenta acestor sentimente separatiste este nimeni altul decat dictatorul FranciscoFranco. In timpul regimului sau, bascii nu aveau voie sa publice carti sau ziare, nu aveau voie sa foloseasca limba basca, sa isi
 
2
boteze copiii cu nume traditionale basce sau sa isi expuna drapelul national. Organizatia Euskadi Ta Askatasuna sau, mai simplu,ETA, s-a nascut in anul 1959 ca raspuns tocmai la restrictiile extreme ale guvernului Franco. Chiar daca Tara Bascilor a devenitintre timp o regiune cu o autonomie sporita, teroristii basci continua sa lupte pentru o independenta totala, sprijiniti fiind si deconsangenii lor din sudul Frantei. De la inceputul ostilitatilor si pana in prezent, circa 900 de persoane si-au pierdut viata insangeroasele lupte de strada.Dar ETA nu este singura problema a guvernului spaniol.
Catalunia
, o alta provincie autonoma, din nord-estul Spaniei, lupta pentruindependenta totala. Si a facut-o dintotdeauna. Chiar daca provincia a primit drepturi sporite fata de restul regiunilor Spaniei,catalanii continua sa sustina ca ei reprezinta o natiune distincta. De aceasta situatie profita si un numar de partide politice destanga care cer imperativ o separare completa fata de guvernul de la Madrid. Obiectivul catalanilor este ca, pana in anul 2014, saorganizeze un referendum care sa decida independenta Cataluniei.
Valencia
, o alta provincie spaniola, si-a castigat un statutautonom incepand cu anul 2007.Nici
Franta
nu sta mai bine la capitolul stabilitate. Mai mult, ea are o indelungata traditie legata de miscarile separatiste de peteritoriul sau. S-a ajuns pana acolo incat gruparile nationaliste corsicane s-au infruntat cu armata statului francez chiar in secolulXX, mai precis la mijlocul anilor '70. Uniunea Nationalista Corsicana si Miscarea pentru autodeterminare sunt cele mai puterniceorganizatii de acest gen si ambele dispun de unitati de lupta extrem de bine inarmate si antrenate. In ultimii 30 de ani, statutulCorsicai a fost modificat de doua ori - in 1982 si in 1990 - autoritatile locale primind dreptul de a administra economia locala,agricultura, industria energetica, transportul, educatia si cultura. In urma cu doar cativa ani, guvernul Frantei a recunoscutexistenta natiunii corsicane, decizie retrasa la scurt timp datorita contradictiilor cu Constitutia Republicii Franceze.
 
3
In acelasi timp, in nord-vestul Frantei, Armata Revolutionara Bretona (BRA) si-a inceput activitatea inca de la inceputul anilor '70.Obiectivul acesteia? "Eliberarea" bretonilor, considerati urmasi ai celtilor veniti din insulele britanice, de sub "opresiunea franceza".Nascuta ca o copie fidela a Armatei Republicane Irlandeze (IRA), organizatia bretona apartine aripii extremiste a miscariinationaliste Emgann, miscare al carei obiectiv este independenta Bretaniei fata de Franta.
Italia
este o alta tara membra a Uniunii Europene care infrunta flagelul separatismului. Liga Nordului, una dintre cele mai influentemiscari secesioniste italiene, a renuntat recent la pretentiile sale cu privire la independenta nordului industrializat fata de suduleminante agricol. Noul obiectiv al Ligii este, in prezent, federalizarea Italiei si dobandirea unei puernice autonomii a centrelor industriale din nordul Italiei fata de guvernul de la Roma. Nu trebuie uitata nici miscarea separatista care cere alipirea Tirolului deSud la Austria, regiune pe care Italia a primit-o la finalul celui de al doilea razboi Mondial.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->