Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
9Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Criza Economica

Criza Economica

Ratings: (0)|Views: 424 |Likes:
Published by Cristina Chihaia

More info:

Published by: Cristina Chihaia on Sep 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/05/2014

pdf

text

original

 
1
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFACULTATEA DE MANAGEMENT ADMINISTRATIE PUBLICA
Criza economica
BUCURESTI2009
 
2
Criza economica (1929-1933) pe plan mondial si european«The Great Depression»
1.1
 
Prezentarea faptelor
Mutatiile profunde survenite în productia si comertul mondial, în sistemul valutar si decredit dezorganizat, în schimbarea locului diferitelor state în diviziunea internationala a muncii,având ca efect dezechilibrul economiei mondiale, ne îndreptatesc ca în continuare sa detaliemproblemele economice cu care s-a confruntat lumea dupa 1918.Pierderile materiale, uriasul consum neproductiv, distrugerile de razboi, au dus ladiminuarea substantiala a avutiei nationale a statelor beligerante si au avut consecinte graveasupra nivelului de trai al popoarelor. Potentialul industrial al Europei s-a redus la 40%, celagricol la 30%. La sfârsitul razboiului, tarile europene mai detineau numai 52% din comertulinternational fata de 63% în anul 1913. Balantele de plati ale tarilor europene înregistrau deficitefoarte mari, de asemenea datoria externa a beligerantilor crescuse considerabil
1
.Spre deosebire de tarile europene, puterea economica a Statelor Unite ale Americii asporit enorm în timpul primului razboi mondial. Daca înainte de 1914, SUA era debitoare unortari vest-europene, dupa razboi toate aceste tari datorau sume imense americanilor (grupul tarilorAntantei datorau SUA peste 10 miliarde dolari). Aproape 1/3 din stocul mondial de aur eradetinut la sfârsitul razboiului de Statele Unite; societatea americana intra într-o perioada deprosperitate cu totul deosebita, necunoscuta pâna atunci în istoria economica a lumii.Datorita lichiditatilor de care dispuneau, companiile americane si-au plasat capitalurile pediverse piete ale lumii, în special în Europa Occidentala, dar si în spatiul central european. În
anii‟20, o mare parte din aceste capitaluri g
asind o fructificare mai rentabila în tara lor de origine,au fost retrase treptat si dirijate catre diversele ramuri de activitate ce puteau aduce beneficii dince în ce mai mari. Capitalurile reintroduse au fost întrebuintate în parte pentru crearea de noisocietati industriale, comerciale, bancare, dar si în augmentarea capitalului societatilor dejacreate; de asemenea, o mare din capitaluri au fost folosite în speculatii bursiere, deoarece acesteaaduceau câstiguri deosebite într-un timp relativ redus.Jocul de bursa a atras importante capitaluri si din alte state occidentale, datorita afluxuluide aur Statele Unite ajungând sa dispuna în anul 1927 de un stoc de 4.700 milioane dolari aur
2
.Dorinta de realizare a unor beneficii sporite a intensificat operatiile de bursa, astfel ca în afara decapitalurile reale întrebuintate s-a recurs pe scara larga la credite de report, dobânda raporturilordepasind 40% catre finele anului 1928.Oricât de mari ar fi fost beneficiile operatiunilor bursiere, exista o limita peste care nu semai pot fructifica în mod real capitalurile atunci când se platesc dobânzi atât de ridicate, înseptembrie 1929 ajungându-se la punctul culminant: echilibrul între beneficiile obtinute sidobânzile ce trebuiau platite s-a rupt, angajamentele financiare de diverse tipuri nu au mai putut
1 
Ilie Puia, Relatiile economice externe ale României în perioada interbelica, EdituraAcademiei RSR, Bucuresti, 1982, p.28.
 
2
Mitita Constantinescu, Politica economica aplicata, vol.III, Editura TiparulRomânesc, Bucuresti, 1943, p.160-162.
 
 
3fi onorate, implicând crashul de la Bursa din New York. Pierderile capitalistilor si întreprinderilorcare-si mobilizasera lichiditatile în operatiuni de bursa au fost imediate si de mari proportii, iarpierderile bancilor au determinat restrângerea drastica a creditelor, cu repercusiuni grave asupra întregii activitati economice.Afluxul de capital catre SUA a fost dirijat într-o masura importanta si spre intensificareaproductiei, care, progresând continuu, a dat nastere aceluiasi dezechilibru, deoarece consumulneputând asimila productia a generat scaderea preturilor (în special la materiile prime, printrecare cerealele, bumbacul etc).Statele Unite au sprijinit un anumit timp pretul grâului, renuntând ulterior la aceastapolitica, atât din cauza supraproductiei agricole cât si datorita crahului bursier. Agriculturaamericana este practic ruinata, cu efect direct asupra industriei care nu-si mai gaseste plasamentnici în interior, producatorii agricoli renuntând la cumpararea produselor industriale care sementineau la preturi ridicate, dar nici în exterior deoarece toate pietele de desfacere si în specialcele europene sufereau de pe urma lipsei cronice de lichiditati. De aici, diminuarea puterii decumparare fata de oferta de produse a pietei mondiale si implicit dezechilibrul fortelor deproductie si de consumatie.Crahul de la Bursa din New York, ce reprezinta în esenta scaderea enorma a cursurilorvalorilor mobiliare, reflectându-se în pierderi de miliarde de dolari cu repercursiuni imediateasupra valorilor mobiliare ale tuturor statelor lumii, precum si scaderea preturilor produselor delarg consum si în primul rând al cerealelor, au avut drept consecinta imediata restrângereadramatica a creditelor acordate de institutiile financiare
3
.Spiritul de initiativa, bazat pe credite usor accesibile, economii depuse spre fructificare,precum si capacitatii de absorbtie a pietei pentru noi emisiuni de capital, s-a vazut deodata lipsitde acest sprijin vital. Multe întreprinderi proiectate, care trebuiau sa se înfiinteze, sa constituienoi debuseuri pentru industrii si sa absoarba sporul normal al fortei de munca, nu au mai fostcreate. Întreprinderile deja create sau vazut fie complet paralizate în activitatea lor, fie si-aurestrâns drastic productia.Criza generala a cuprins piata americana; data fiind interdependenta economica a tarilor,bazata pe intensitatea schimburilor comerciale, a circulatiei capitalurilor si a rapiditatiitransporturilor, recesiunea s-a propagat cu repeziciune în întreaga lume. Urmarile vor fiincalculabile, în special pe plan politic prin consolidarea si câstigarea puterii de catre fortepolitice populiste, de extrema dreapta, cum este cazul Germaniei. Lupta s-a dat mai întâi întreproductia agricola si industria americana, extinzându-se apoi asupra celorlalte tari, fiecarecautând sa-si pastreze debuseurile din trecut.Producatorii de materii prime, în primul rând producatorii agricoli, au sporit productia siau scazut pretul; însa, din cauza supraproductiei si a lipsei de debuseuri suficiente pentrudesfacerea acesteia, preturile continuând sa scada, acestia si-au redus consumatia la puterea lor decumparare, cu repercusiuni profunde asupra productiei industriale.Statele industrializate, datorita dificultatilor interne mari, nu mai pot face vânzari pe credittarilor importatoare, astfel ca stocurile de produse industriale, care formeaza o rezerva necesaracirculatiei marfurilor, au devenit împovaratoare, ceea ce a determinat reducerea productiei siscaderea preturilor produselor deja fabricate
4
.
3
Ibidem, p.170.
 
4
Mircea Musat, Ion Ardeleanu, România dupa Marea Unire, vol.II, partea 1, EdituraStiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986, p.362.
 

Activity (9)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Annamarya Anna liked this
bondarulnegru liked this
Cristi Iverson liked this
Sorin Nicula liked this
ion_sirbu_15 liked this
kyffus liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->