poner TTT a eebp seh, de GHEORGHE 5 soitatal tendinjelor din picturi, pentru ce publicul Spe a shieta 9 at oop a Tele ei, adica spre pleturk 91 seuptargt Mi explicit gi mai categorie, Borksavlieviteh ghee za slabului interes aratatesteticii amhieereat fn faptul cd: ,arhitec}ii nu eunose de obice! nite in afara arte Jor, ei ignori adesea celelalte arte 41 tai ales disciplinele filosofice gi pe cele ale st {iy pe eind profesiunea de estetioian cere eunia- Linge multiple pentru a putea aborda studiun pee Dlemelor estetice inti-un mod universal $i aprofe dat; filosofii si savant, din lipsk de eunoastere & avhitecturii st problemeior et particulare, aga cum Je cunose athitec{i, nu vorbese despre aceasta art decit ca simator, intr-un mod putin diferit de acela al romaneieriloreare descriv impresile individual pe care le resimt fn fafa Parthenoailai, catedra- Jei St. Petru din Roma ete.“!. La aceste observatii Vizind autorii presumplivi af estetiitarhitecturih (Gi care ar pretinde totusi o nuanlare, o atenuare a tonului apodictic), a5 mai adage tine tinind do natura oblectului: athitectura find ex insisi 0 diseipling de sintezi, de mare eomplexitate, orice demersteoretic implied cerinta operarif nel sinteze asupra unel alte sinteze, invingerea deci a unel complexitafi de ordin superior. Asa stind lucrurile, este de presupus e& — dintre arhitecti — acele per sonaliliti care aveaw Inzestrarea necesara sat lsat mal egrabl atrase spre ridicarea pe cele mai inalte eulmi a prostieli profesionalc propriu-rise eh eer oee a mai pujin recompensate material, mai putin ai reolate de glorie (iar evolutia ,patriarhilor* arhi- Aeeturit moderne — Wright, Gropius, Mies van er Rohe, Le Corbusier — 0 dovedesie eu priso- sinfa); pe efnd marii ginditori, pentra care aseme- ea etfommanle nu ar fl constitu 0 problemi, Socotit util sivsi adinceasc& cunostintele in- ‘ean domeniu particular fie el orieit de insemnat, Bie Zev Cum sf telegem arhitectira. Ea, Ten a cum Beco apa | imei pp. Mi—aaa. entra 9 da o exttil speci a ashitectart, Ferind ase edce eu tot efor de fe a {ino sistem filoseie atotewprnsatr. ‘cu alt mat vie este saint inp care ors aja cite unela dint pine bit de aver fri te genta — cum cote canal en tet ari itt tat P. AS Micheli Tnerate pra tone a subth a aanla dinte epresental pre ‘ghost at estticlt eonemporsne Este ese pate fe semaiicati fatale star al tn Cvint iainte n'a douse cari a imei nevola ea, presentindwsi principe estetiee 3b metoda de Eceetare, sisi dlimsteze pola de sbordae ante= ‘leave ae arhitectri heh era inserie fh eal fine ertoiel generale Gant, Hlegel pee Tie ea evau rodul mediate! mor sehteet (Vitra hem yn rae rat te ee Sa eho ere eee ati! pr ts Nerpikoririaa tonsa gama ‘eco abate eta hain th hanna eae te Seis Pees Steg d w aae rahach biahettag tot a ee Still recta ae in Set anette cet Sr che aan eal Shettiean cee Nall pee aia site sac geal, cea et aac ug ies cai a tia a et tie tae Se ec aA EARL sry baad on Sah ae aed Saw oa a ae ge Gass eds frome — 19507 alee arise giana ck a tn crap ie — a cath ee Fa sata fics cet ay ee ati ey ans ih Boy if atch ate et ea a it, ai Me etl Aue he ne er ah eet eo ee ll tt a oe me 1 Ee a gata 3, uti {0717 vo