Spartacus

de Raffaello Giovagnoli Descrie n aproximativ zece rnduri modul de via roman. Romanii ddeau petreceri repetate, fceau risip, orgii i asistau la luptele cu gladiatori. Acestea erau principalele ocupaii ale lor. Se credeau superiori celorlali oameni, acest lucru i statutul lor dndu-le dreptul de a se distra mereu. Nu se dezmeticeau bine dup o petrecere i intrau deja n alta. Erau desfrnai, trebuind s le fie satisfcute poftele chiar dac erau din cele mai ciudate. Le plcea s urmreasc cu privirea femeile frumoase, uneori ndrgostindu-se de ele pe loc i cerndu-le s se mrite cu ei. Dup prerea mea romanii nu aveau un scop n via, triau cu intensitate clipa i nu se gndeau la viitor.

Prezint paii prin care a reuit Spartacus s devin leader al gladiatorilor i explic motivele pentru care rscoala lui a euat. Rscoala gladiatorilor a pornit de la Spartacus, care, devenind un om liber datorit Valeriei a vrut s opreasc sclavia. A fost ales conductor de un numr mic de gladiatori; apoi, dup ce armata s-a mrit a dovedit c are

toate calitile unui conductor. tia s organizeze armata, anticipa micrile inamicului i tia cnd s avanseze sau s se retrag. Tactica sa ns nu a fost neleas de unii soldai din armata sa, acest lucru ducnd la ruperea armatei n mai multe pri care au fost ucise. La eecul rscoalei a contribuit si Euthzbida, o trdtoare, care ddea romanilor informaii despre armata gladiatorilor.

n aproximativ cinci rnduri prezint caracteristicile relaiei dintre Spartacus i iubita lui aristocrat. Dragostea dintre Spartacus i Valeria era o dragoste interzis i privit cu ochi ri de guvern. ns dragostea nu ine cont de ras sau statut, aa c pe cei doi nu i-au interesat vorbele celor din jur. A fost o dragoste la distan, pur, adevrat, din care a rezultat i un copil. Aceast dragoste s-a ncheiat ns tragic, prin moartea lui Spartacus, pricinuit de ncercarea lui de a opri sclavia.

Drago Sandu Toate drepturile rezervate.