Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
5Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Manual de matematica - Elemente de teoria probabilitatilor si statistica matematica - Scurt istoric

Manual de matematica - Elemente de teoria probabilitatilor si statistica matematica - Scurt istoric

Ratings: (0)|Views: 578|Likes:
Published by Eurasians
Matematica - Manual pentru clasa a XII-a - Elemente de teoria probabilitatilor si statistica matematica - 1981 - Gh. Mihoc & N. Micu. Scurt istoric
Matematica - Manual pentru clasa a XII-a - Elemente de teoria probabilitatilor si statistica matematica - 1981 - Gh. Mihoc & N. Micu. Scurt istoric

More info:

Published by: Eurasians on Sep 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

05/27/2013

pdf

text

original

 
Matematica - Manual pentru clasa a XII-a - Elemente de teoria probabilitatilor sistatistica matematica - 1981 - Gh. Mihoc
1
& N. MicuScurt istoricBazele teoriei probabilităţilor au fost puse în secolul XVII de matematicienii B.Pascal (1623—1662) şi P. Fermat (1601—1665). Un pasionat jucător de zaruri,cavalerul de Méré, susţinea în discuţiile sale cu Pascal că jocurile de noroc uneoriconduc la rezultate care contrazic matematica. Astfel, afirma el, a arunca un zar de 4ori pentru a obţine o dată faţa şase, este acelaşi lucru cu a arunca de 24 ori cîte douăzaruri pentru a obţine o dublă de şase. Dacă aruncăm un zar avem 6 rezultateposibile (feţele : 1, 2, ..., 6) şi facem 4 încercări. Avem raportul 4/6 = 2/3. Dacăaruncăm două zaruri avem 36 cazuri posibile (perechile de feţe : (1, 1), (1, 2), ..., (6,6)) şi 24 de încercări. Deci acelaşi raport 24/36 = 2/3. Cu toate acestea, cavalerul deMéré a observat că jucînd în modul al doilea (cu două zaruri aruncate de 24 ori),pierde faţă de adversarul său, dacă acesta alege primul mod (aruncarea unui singurzar de 6 ori), ceea ce credea el, contrazice regulile matematice. Pascal şi Fermat auarătat însă că probabilitatea de cîştig la jocul cu un singur zar este 0,518, iar la joculcu două zaruri 0,492. Deşi diferenţa dintre cele două probabilităţi este mică, totuşi, laun număr mare de partide, jucătorul cu probabilitatea de cîştig 0,518 cîştigă în faţa jucătorului cu probabilitatea de cîştig 0,492. Deci practica jocului confirmă justeţearaţionamentului matematic, contrar credinţei lui de Méré.O altă problemă, devenită de asemenea celebră prin faptul că a condus lanaşterea unei noi discipline matematice, a constat în împărţirea mizei la un joc, careeste întrerupt înainte de a fi desemnat un cîştigător. La un joc, la care participă doiparteneri în condiţii egale, este învingător cel care cîştigă trei partide. După treipartide jucate, jocul se întrerupe, primul jucător avînd două partide cîştigate, iar aldoilea numai una. Cum trebuie să se împartă miza ? Cavalerul de Méré
2
susţinea cătrebuie să se împartă proporţional cu numărul partidelor cîştigate de fiecare jucător,adică cu numerele 2 şi 1. Pascal, Fermat şi C. Huygens (1629—1695), care acontribuit şi el la apariţia teoriei probabilităţilor, au demonstrat pe căi diferite cămiza trebuie împărţită proporţional cu numerele 3 şi 1. Pare curios că nişte savanţi,cărora ştiinţa le datorează descoperiri fundamentale, se ocupau de rezolvarea unorprobleme neînsemnate puse de practica jocurilor de noroc, dar ei erau convinşi deimportanţa descoperirii lor din punct de vedere filozofic. În scrisoarea în limba latinăadresaAcademiei de Ştiie a Franţei prin care Pascal anunţa rezultatulcercetărilor sale, el arată a reuşit concilieze incertitudinile hazardului cudemonstraţiile matematice.Mai rziu în opera postu,,Ars conjectandi’’ (1713) a unui alt marematematician J. Bernoulli (1654—1705) se stabileşte pentru prima oară că nouateorie matematică este fundamentală pentru studiul fenomenelor de masă. Printr-oteoremă celebră, intitulată de el ,,teorema numerelor mari’’, J. Bernoulli stabileşterelaţia matematică dintre frecvenţă şi probabilitate după un număr mare de probe.Această teoremă constituie fundamentul statisticii matematice şi justifică aplicareateoriei probabilităţilor în alte domenii. N. Bernoulli (1687—1759), editorul operei

Activity (5)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
ionioanaion liked this
dansatorul liked this
iulic80 liked this
Radar Radar liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->