Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Mai Mult Decat Un Simplu Bufon Politic. Influenta Lui Hrusciov Asupra Uniunii Sovietice Si a Secolului XX

Mai Mult Decat Un Simplu Bufon Politic. Influenta Lui Hrusciov Asupra Uniunii Sovietice Si a Secolului XX

Ratings: (0)|Views: 24 |Likes:
Published by Emanuel Copilaș

More info:

Published by: Emanuel Copilaș on Sep 18, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/18/2012

pdf

text

original

 
199
Sfera Politicii nr. 4 (170) / 2012
Mai mult decat un simplu bufon politic.
Influen
ö
a lui Hrusciov asupra Uniunii Sovietice
ó
i a secolului XX
Recenzie
Despre succesorul lui Stalin la con-ducerea Uniunii Sovietice, Nikita Hru
ƌ
-ciov, s-a scris mult. Dar nu întotdeaunaadecvat. Lucrarea biografic
Đ
a lui Willi-am Taubman completeaz
Đ
un gol care
ƌ
i-a f
Đ
cut prea mult
Đ
vreme sim
ũ
it
Đ
pre-zen
ũ
a, propunând o fetil
Đ
introspec
ũ
ie înstructura psihologic
Đ
 
ƌ
i mediul socio-poli-tic care au contribuit la definitivarea per-sonalit
Đũ
ii fostului lider sovietic, o adev
Đ
-rat
Đ
sum
Đ
de contradic
ũ
ii. Pentru Taub-man, acesta era „un om în a c
Đ
rui carac-ter atât de multe contraste erau puternic încrustate: atât autentic credincios
ƌ
i rea-list rece, oportunist
ƌ
i totu
ƌ
i principial înfelul s
Đ
u, tem
Đ
tor de r
Đ
zboi
ƌ
i în acela
ƌ
itimp prea dispus s
Đ
îl ri
ƌ
te, cel mai nepre-ten
ũ
ios om chiar
ƌ
i atunci când de
ũ
ineaputere
ƌ
i glorie dincolo de capacit
Đũ
ilesale, complice la r
Đ
u profund dar
ƌ
i f
Đ
c
Đ
-tor de mult bine.”
1
Prin ce exceleaz
Đ
aceast
Đ
biogra-fie? Prin faptul c
Đ
ofer
Đ
o lectur
Đ
capti-vant
Đ
, o nara
ũ
iune cursiv
Đ
centrat
Đ
asu-pra omului Hru
ƌ
ciov în raport cu realita-tea care îl înconjura. Ca orice biografiereu
ƌ
it
Đ
, cartea se cite
ƌ
te pe ner
Đ
suflate,ca un roman din copil
Đ
rie de care nu teputeai desp
Đ
r
ũ
i pân
Đ
la ultima pagin
Đ
.F
Đ
când o paralel
Đ
cu alte lucr
Đ
ri biogra-fice din spa
ũ
iul anglo-saxon care tratea-z
Đ
istoria recent
Đ
2
, volumul lui Taubman
1 William Taubman,
Khrushchev.
 
The man,his era
, (London: Free Press, 2005), 647.2 M
Đ
refer la recentele biografii ale luiStalin
ƌ
i a „tân
Đ
rului Stalin” scrise de SimonSebag Montefiore:
Stalin. The court of thered tsar 
(London: Free Press, 2004), respectiv
Young Stalin
(Londra: Free Press, 2007).
con
ũ
ine un plus de dinamic
Đ
 
ƌ
i de auten-ticitate: citind-o, ai permanenta senza
ũ
iec
Đ
e
ƌ
ti în preajma lui Hru
ƌ
ciov, ca unmartor secret
ƌ
i privilegiat al deveniriisale intelectuale
ƌ
i politice. Autorul reu-
ƌ
e
ƌ
 te s
Đ
fie deosebit de empatic
ƌ
i s
Đ
 transmit
Đ
aceast
Đ
stare cititorilor s
Đ
i; încartea sa, Hru
ƌ
ciov apare mai viu ca nici-odat
Đ
, suspus aproape în permanen
ũĐ
 de-a lungul vie
ũ
ii sale adulte unor situa-
ũ
ii tensionate c
Đ
rora reu
ƌ
e
ƌ
te s
Đ
le fac
Đ
 fa
ũĐ
cu mai mult sau mai pu
ũ
in succes.De obicei, Hru
ƌ
ciov este cunoscutast
Đ
zi în principal în baza gafelor sale di-plomatice, intens mediatizate. Este vor-ba de atitudinea sa diplomatic
Đ
insolit
Đ
,uneori grobian
Đ
de-a dreptul, de durita-tea
ƌ
i lipsa de tact cu care î 
ƌ
i aborda dese-ori interlocutorii, de celebrul episod pe-trecut la Adunarea General
Đ
a ONU în1960 când, înfuriat c
Đ
delegatul filipinezorientase discursul sovietic despre deco-lonizare înspre domina
ũ
ia ilegitim
Đ
aMoscovei asupra spa
ũ
iului est-european,Hru
ƌ
ciov a început s
Đ
bat
Đ
cu pumnii înmas
Đ
, ajutându-se mai apoi de un pantof– de riscurile nepermise la nivelul politiciiexterne (criza Berlinului sau criza rache-telor din Cuba), transformate în e
ƌ
ecuriustur
Đ
toare. De asemenea, în plan in-tern, insuccesele sale administrative
ƌ
iagriculturale se adaug
Đ
celor externe,conturând imaginea unui bufon ridicol,impulsiv, incoerent
ƌ
i tiranic, a c
Đ
rui pozi-
Impecabil
ƌ
i inovativ documentate, lucr
Đ
rilelui Montefiore nu îl aduc totu
ƌ
i pe Stalin lavia
ũĐ
atât de bine pe cât o face Taubman cuHru
ƌ
ciov.
William Taubman, K
hrushchev. The man, his era
London, Free Press, 2005
 
200
Sfera Politicii nr. 4 (170) / 2012
ũ
ie politic
Đ
devine cu atât mai greu de în-
ũ
eles, transformându-se, dup
Đ
debarca-rea sa în toamna anului 1964, într-un epi-sod pasager din istoria sovietic
Đ
.Realitatea este îns
Đ
mult mai com-plex
Đ
. Amprenta hru
ƌ
ciovist
Đ
asupra Uni-unii sovietice
ƌ
i a lumii secolului XX esteincontestabil
Đ
 
ƌ
i deosebit de profund
Đ
.Hru
ƌ
ciov nu a fost, dup
Đ
Stalin, primul re-formator sovietic autentic. Pot fi aminti
ũ
iaici
ƌ
eful NKVD, Lavrenti Beria sau Ghe-orghi Malenkov, de la care Hru
ƌ
ciov pre-ia cu non
ƌ
alan
ũĐ
ideea leninst
Đ
a coexis-ten
ũ
ei pa
ƌ
nice
ƌ
i a aburdit
Đũ
ii r
Đ
zboiului în era nuclear
Đ
, având grij
Đ
totodat
Đ
s
Đ
îlneutralizeze politic, la fel cum procedase
ƌ
i cu primul. Uns cu tot felul de alifii, cumse spune, Hru
ƌ
ciov a crezut în idealul le-ninist
ƌ
i a luptat sincer pentru purificarealui. Când î 
ƌ
i
ƌ
oca gazdele americane afir-mând „We will bury you”, Hru
ƌ
ciov cre-dea cu sinceritate în spusele sale (care artrebui în
ũ
elese mai degrab
Đ
în sensul „v
Đ
 vom dep
Đƌ
i” prin competi
ũ
ie economic
Đ
 
ƌ
i social
Đ
pa
ƌ
nic
Đ
decât literalmente „v
Đ
 vom îngropa” într-o înfruntare militar
Đ
).Dovada cea mai puternic
Đ
în acest sensrezid
Đ
în organizarea
ƌ
i coordonareacongresului XX al PCUS, unde acesta aformulat celebra critic
Đ
a adresa lui Stalin
ƌ
i a metodelor sale de conducere. Chiardac
Đ
urm
Đ
rea reabilitarea victimelor co-muniste a terorii staliniste, la care Hru
ƌ
-ciov a contribuit din plin, „discursul se-cret”, instrumentalizat politic cu deosebi-t
Đ
abilitate pentru discreditarea adversa-rilor, a fost pân
Đ
la urm
Đ
, de
ƌ
i limitat,interesat
ƌ
i incomplet, un
catharsis
al leni-nismului, inimaginabil în deceniile anteri-oare sub tutela ap
Đ
s
Đ
toare a lui Stalin.Gorbaciov se recunoa
ƌ
te franc „un copilal Congresului XX”, sus
ũ
inând c
Đ
atmo-sfera de optimism reformist a erei hru
ƌ
-cioviste l-a influen
ũ
at profund. În timpul în care a condus Uniunea Sovietic
Đ
, nu af
Đ
cut decât s
Đ
încerce o rectualizare a spi-ritului reformist a c
Đ
rui gust l-a desprins în perioada tinere
ũ
ii (anii ’50) concomi-tent cu o dep
Đƌ
ire a stagn
Đ
rii brejneviste.
1
  În lumina influen
ũ
ei enorme pe care aavut-o asupra lui Gorbaciov, mo
ƌ
tenirea
1 Taubman,
Khrushchev 
, 648.
politic
Đ
a lui Hru
ƌ
ciov cap
Đ
t
Đ
deci o nou
Đ
 
ƌ
i relevant
Đ
dimensiune. În plus, s
Đ
nu ui-t
Đ
m c
Đ
peste dou
Đ
zeci de milioane de oa-meni au fost elibera
ũ
i din gulaguri saureabilita
ũ
i, postum
ƌ
i nu numai, un am
Đ
-nunt pe care Roy Medvedev, cel mai im-portant biograf rus al lui Hru
ƌ
ciov, îl con-sider
Đ
mai important decât toate erorileacestuia.
2
Tân
Đ
r fiind, Hru
ƌ
ciov nu a optat di-rect pentru bol
ƌ
evism. Devenirea sa poli-tic
Đ
este pres
Đ
rat
Đ
de „devia
ũ
ii” men-
ƌ
eviste sau tro
ũ
kiste, fapt care, combinatcu atacul asupra lui Stalin îl determin
Đ
peViaceslav Molotov, impenitentul stali-nist, s
Đ
îi refuze calitatea de comunist au-tentic, recunoscându-i îns
Đ
concomitentmeritele organizatorice. Neputând ficonsiderat un revolu
ũ
ionar autentic, cuatât mai pu
ũ
in un teoretician al leninis-mului, nefastul rol al lui Hru
ƌ
ciov a con-stat în faptul c
Đ
„a dezl
Đ
n
ũ
uit (la nivel so-cial, n.m.), acelea
ƌ
i sentimente care l-auanimat în via
ũ
a personal
Đ
”.
3
Cât
Đ
drepta-te avea Molotov! Odat
Đ
aceste sentimen-te eliberate (credin
ũ
a în reform
Đ
, în „le-galismul socialist”, în necesitatea aboliriifricii ca stare permanent
Đ
a societ
Đũ
ii so-vietice, în câ
ƌ
tigarea maselor înspre soci-alism), ele au dep
Đƌ
it cu mult cadrul ima-ginat de Hru
ƌ
ciov
ƌ
i chiar de discipoluls
Đ
u Gorbaciov, concretizându-se în de-mantelarea sistemului sovietic însu
ƌ
i. Fos-tului lider sovietic îi f
Đ
cea deosebit
Đ
pl
Đ
-cere s
Đ
se laude, în memoriile sale, cufaptul a liberalizat c
Đ
l
Đ
toriile în exterio-rul Uniunii Sovietice, permi
ũ
ând unorarti
ƌ
ti sovietici (pianistul Vladimir Ashke-nazy sau balerina Maya Plisetskaya) s
Đ
 ofere ofere reprezenta
ũ
ii la spectacolevest-europene.
4
Hru
ƌ
ciov a regretat în permanen-
ũĐ
absen
ũ
a unei educa
ũ
ii adecvate, pe ca-re a pus-o pe seama permanentei saleactivit
Đũ
i politice. În secret, p
Đ
strase oteam
Đ
supersti
ũ
ioas
Đ
de Dumnezeu, de-finitorie pentru
ũĐ
ranul rus de
ƌ
i, în ciuda
2 Taubman,
Khrushchev 
, 648.3 Felix Chuev,
Molotov remembers. InsideKremlin politics
(Chicago: Ivan D. Ree, 1993),662-669.4 Edward Crankshaw,
Khrushchev remem-bers
(London: Andre Deutsch, 1971), 520-525.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->