Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Managementul deseurilor

Managementul deseurilor

Ratings: (0)|Views: 21 |Likes:
Published by Cosmina Ioana

More info:

Published by: Cosmina Ioana on Sep 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/17/2013

pdf

text

original

 
Introducere
Politicile occidentale privitoare la protectia mediului si a resurselor naturale au capatat o tot
mai mare amploare in anii ’80. Cauza a fost legata de faptul ca daunele
aduse mediului suntdeparte de a fi mentinute sub control. Din fericire, in ultimii ani, tot mai multi oameni devin constientide aceste pericole si cer actiuni mai energice la nivel national, european si international pentruprotectia mediului inconjurator.Ca rezultat al acestei ingrijorari, a crescut numarul masurilor din domeniul politicilor de mediu,de la cele legate de legislatie la cele din domeniul politicilor financiare. In particular, tratatul de la
Amsterdam pus pe primul plan principiul “sustainable
 
development”, adica al dezvoltarii suportabile,
precum si prioritatea protectiei mediului inconjurator. Astfel strategia in acest domeniu a UniuniiEuropene a devenit mai pragmatica si mai diversificata, acoperind toate sectoarele societatii siimbratisand o gama larga de instrumente de lucru.Cateva dintre problemele de mediu sunt in mod deosebit familiare cetatenilor Europei. Unuldintre ele este cel al cresterii ingrijoratoare al cantitatii de deseuri. La nivelul comunitatii europenerezulta anual un volum de deseuri de cca. 2.000 de milioane de tone. Peste 40 de milioane de tonedin cantitatea de mai sus (2%) sunt clasificate ca deseuri toxice. In ultimii 6 ani, cantitatea dedeseuri generate a crescut cu cca. 10% pe an. Este evident ca aceasta tendinta trebuie stopatadaca nu dorim sa ne scufundam in deseuri. Uniunea Europeana si-a definit si urmareste punerea inaplicare a strategiei sale in acest scop
In contextul unei urbanizări accelerate, asigurarea la un nivel corespunzător a elementelor deinfrastructură şi a celor de servicii de gospodărie comunală presupune un
efort deosebit din partea
edililor şi a factorilor de decizie.
 
Deseurile municipale
Prin deşeurile municipale înţelegem totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural dingospodării, instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi asimilabile), deşeuristradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri,
 
spaţii verzi, precum şi deşeuri din construcţii şidemolări colectate de operatorii de salubritate. În structura deşeurilor municipale din România, cea mai mare pondere o au deşeurilemenajere (circa 81%), în timp ce deşeurile stradale şi deşeurile din construcţii şi demolări auaproximativ aceeaşi pondere –
 
10%, respectiv 9%. Peste 90% din aceste deşeuri sunt eliminate
prin depozitare.
Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi
eliminarea acestora, inclusiv mon
itorizarea depozitelor de deşeuri după închidere.Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice locale,care, individual sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un agent economic autorizat,
tre
buie să asigure colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală aacestor deşeuri.
Colectarea deşeurilor municipale
 
 În ceea ce priveşte sistemul de colectare a deşeurilor menajere, metoda tradiţională de
colectare în
amestec este cea mai frecventă, deţinând o pondere de aproximativ 96% din deşeurilemenajere şi asimilabile colectate. Colectarea selectivă are încă o pondere redusă, fiind în curs de
extindere.
 
 În România, colectarea separată a deşeurilor municipale în vederea valorificării deşeurilor deambalaje provenite din deşeurile menajere (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice) sepractică într 
-
o mică măsură, la nivel local, în cadrul unor proiecte pilot iniţiate de societăţile desalubrizare şi primării, în colaborare cu operatorii economici care pun pe piaţă ambalaje şi produseambalate. Aceste proiecte sunt în derulare, în colaborare cu asociaţiile de locatari (pentrupopulaţie), şcoli, instituţii şi operatori economici, fiind în continuă extindere în funcţie de rezultateleobţinute şi de fondurile disponibile.
Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale
 
Activitatea firmelor de reciclare prezente pe piaţa internă a înregistrat creşteri semnificative înultima perioadă, datorită cererii mari din partea combinatelor siderurgice, pe segmentul deşeurilor feroase. Pe de altă parte, datorită creşterii preţurilor 
 
la materii prime şi faptului că legislaţia UniuniiEuropene impune norme de cantităţi de materiale ce trebuie reciclate pe cap de locuitor, face posibilca reciclarea aparaturii electrocasnice să devină o afacere bună. Recuperarea şi reciclareadeşeurilor, oricare ar fi natura acestora, reprezintă una dintre activităţile importante pentru economiamondială, ţinând cont şi de aspectul diminuării tot mai accentuate a resurselor naturale de materii
prime.Metode de valorificare a deseurilor municipale1. Arderea deseurilor cu recuperarea energieiCaldura rezultata prin arderea deseurilor urbane poate fi utilizata la obtinerea energiei, prinintermediul producerii aburului.Dupa modalitatea de pregatire a deseurilor ce vor fi incinerate se deosebesc doua tipuri detehnologii:a)
 
Arderea deseurilor in masa, fara o prealabila pregatire, in cuptoare sau furnale. In aceastavarianta, furnalele sunt proiectate cu includerea unor zone de uscare, ardere si arderea cenusilor rezultate.Optiunea pentru arderea fara pregatire inseamana costuri reduse, deoarece nu este nevoie demaruntire, cernere si alte astfel de procese pregatitoare. Evitarea acestor operatiuni inseamana siun teren ocupat mai restrans. Mediul este mai putin influentat, deoarece rezulta cantitati reduse dedeseuri solide si gazoase.Acest tip de tehnologie este insa foarte pretentios de proiectat si de realizat, deoarece trebuiesa fie fie capabila sa proceseze orice deseuri, generand deseuri solide si gazoase in limitelepermise, ceea ce este dificil avand in vedere heterogenitatea deseurilor.b)
 
Alimentarea cu combustibil rezultat din deseuri
In acest tip de tehnologii, deseurile sunt mai intai procesate pentru a genera un “combustibil”
mai putin heterogen. Se elimina in primul rand materialele ne-combustibile din deseurile primite.Rezulta un proces de ardere mult mai omogen si mai usor de controlat si prin urmare gaze si cenusimai reduse. Furnalele sunt mai usor de proeictat, calduira rezultata este mai intensa.Exista doua tehnologii prin care se obtine acest combustibil:
-
 
selectarea si tocarea deseurilor solide;
-
 
tratarea deseurilor solide prin presiunea aburului in autoclav.Acest combustibil consta in principal din deseuri de plastic si deseuri organice.Dezavantejele constau in investitii suplimentare in echipamentul de pre-procesare a deseurilor primite si in cantiati mai mari de deseuri ce trebuie depuse la rampa ecologica.
 
Probleme de mediu ale incinerariiPrincipala problema este poluarea aerului. Limitarea poluantilor din aer impune instalarea unor sisteme de control al poluarii.In mod obisnuit, o instalatie de incinerare de o capacitate de 1 milion tone de deseuriporcesate pe an ocupa aproximativ 10 ha de teren. Incineratoarele pentru namoluri de la statiile deepurare ocupa mai putin spatiu
 –
5 ha.2. Gazificarea (piroliza) deseurilor Cele mai multe substante organice sunt instabile termic si prinm urmare, intr-o atmosferalipsita de oxigen se pot craca in fractii (lichida, gazoasa si solida). Se utilizeaza si termenul depiroliza pentru acest proces. Piroliza, spre deosebire de incinerare, este endotermica.Cele trei fractii prezinta urmatoarele caracteristici:
-
 
fractia gazoasa: contine hidrogen, monoxid de carbon, metan, hidorgen si diferite alte gaze infunctie de coimpozitia deseurilor solide supuse priolizei
-
 
fractia lichida: este uleioasa la temperatura camertei si contine compusi cnimici cum ar fiacidul acetic, acetona si metanolul
-
 
fractia solida: un slam care contine carbon purificat si orice alte materiale inerte ce au intrat inprocesul de pirolozia.Ca alterantiva la incinerare, piroliza a aparut relativ recent. Fractia gazoasa continemajoritatea energiei din deseurile supuse pirolizei. Aceasta poate fi folosita la obtinerea de energiein turbine.Exista 2 variante de gazificare:
-
 
gazificarea in curent de aer ascendentCuentul de aer este insuflat pe la partea inferioara a reactorului, la un debit care permiteiniterea si mentinerea arderii, dar este insuficient pentru combustie; temperatura obtinuta prinaceasta ardere insuficienta este utilizata pentru a mentine procesul de piroliza.Compusii de piroliza se colecteaza pe la partea superiaora a reactorului.Curentul de aer realizeaza si uscarea materialului, ininte de arderea propriu zisa. Din pacate oseparare a celor doua procese (arderea si piroliza) nu este posibila deoaqrece piroliza incepe, dincauza ridicarii temperaturii inca din zona de ardere.Aceasta piroliza prematura genereaza compusi uleiosi care trebuie indepartati din reactor;acestia inmgazineaza inutil o parte din caldura generata si pot contamina fractia gazoasa.
-
 
gazificarea in curent de aer descendentIn aceasta varianta tehnologica aerul este aspirat in contracurent cu alimentarea cu deseuri.Astfel, gazul rezultat terece printr-o zona de temperatura inalta ce va descompune compusii lichizi.Principala problema a gazeificarii este heterogenitatea deseurilor orasenesti ce sunt adusepentru procesare. In acestea exista o fractie variabila de material non-combustibil cetrebuie fieindepartat inainte de gazificare, fi supus gazificarii.Variabilitatea compozitiei deseurilor pune si probleme de reglare a procesului, pentru araspunde diferentelor de umiditate si de putere calorica. Pentru a raspunde acestor constringeri,deseurile aduse la procesare se mixeaza intre ele, ca dealtfel si gazele rezultate. Aceastaoperatiune este departe de a fi simpla si nu exista inca o tehnologie capabila sa raspunda acestor probleme intr-un mod optimal.Gazele combustibile rezultate necesita oa atenta monitorizare pentru compusi toxici cum ar fimetale grele. Aceste gaze trebuie si racite.Marele avantaj al gazificarii, in opozitie cu incinerarea consta in faptul ca produsii extrem detoxici cum ar fi dioxina apar mult mai greu, datorita conditiilor de temperatura.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->