Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Starile de Constiinta p.unlocked

Starile de Constiinta p.unlocked

Ratings: (0)|Views: 8 |Likes:

More info:

Published by: Cabinet De Psihologie Mihaela-Rosculet on Sep 27, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/30/2014

pdf

text

original

 
ST
Ă
RILE DE CON
Ş
TIIN
ŢĂ
 St
ă
rile de con
ş
tiin
ţă
– obiect al investiga
ţ
iei psihologice
Cei care s-au ocupat de studiul st
ă
rilor de con
ş
tiin
ţă
au considerat con
ş
tiin
ţ
aformat
ă
din structuri
ş
i subsisteme aflate în interac
ţ
iune. Structurile cu careindividul ac
ţ
ioneaz
ă
la un moment dat sunt cele ce necesit
ă
o anumit
ă
cantitate decon
ş
tiin
ţă
capabil
ă
a le activa.Con
ş
tiin
ţ
a este un fel de energie psihologic
ă
ce ac
ţ
ioneaz
ă
sub structuri,reactivându-le.Structurile psihologice au caracteristici individuale care limiteaz
ă
modul lorde ac
ţ
iune. Ele sunt modelate
ş
i limitate de îns
ăş
i desf 
ăş
urarea con
ş
tiin
ţ
ei, de altetipuri
ş
i cantit
ăţ
i de energii, de caracteristicile structurilor însele.Datorit
ă
faptului c
ă
individul se na
ş
te într-o anumit
ă
cultur
ă
, el va selec
ţ
iona
ş
i va dezvolta un num
ă
r restrâns de poten
ţ
ialit
ăţ
i, unele fiind ignorate, iar altele pur
ş
i simplu respinse. Tocmai num
ă
rul poten
ţ
ialit
ăţ
ilor de experien
ţă
selec
ţ
ionate decultur
ă
, împreun
ă
cu al
ţ
i factori aleatorii, constituie elementele structurale de lacare, pornind, se vor constitui st
ă
rile de con
ş
tiin
ţă
. Putem concluziona c
ă
individuleste concomitent beneficiarul
ş
i victima selec
ţ
iilor particulare f 
ă
cute de cultura încare tr
ă
ie
ş
te.Zlate define
ş
te st
ă
rile de con
ş
tiin
ţă
ca fiind configura
ţ
ia elementelorcomponente ale con
ş
tiin
ţ
ei (psihologice sau neurologice) a
ş
a cum se prezint
ă
ea laun moment dat
ş
i pentru o perioad
ă
determinat
ă
de timp.Caracteristicile st
ă
rilor de con
ş
tiin
ţă
:-
 
structuralitatea
– sunt elemente interconectate
ş
i intercondi
ţ
ionate carecreeaz
ă
adev
ă
rate configura
ţ
ii specifice
ş
i diferite de la un moment la altul,de la o persoan
ă
la alta;-
 
complexitatea
– cuprind elemente de naturi diferite (psihologice
ş
ineurologice), iar combina
ţ
ia lor duce la efecte unitare;-
 
actualitatea
– sunt legate de prezent;-
 
durata
– au o anumit
ă
întindere în timp;-
 
dinamica
– evolueaz
ă
în timp, se înlocuiesc unele pe altele sau apar unelepe fondul altora.
 
Varietatea st
ă
rilor de con
ş
tiin
ţă
 
Clasificarea st
ă
rilor de con
ş
tiin
ţă
s-a f 
ă
cut în func
ţ
ie de natura (con
ţ
inutul)
ş
inum
ă
rul lor. Astfel, Fischer delimiteaz
ă
 
 ş
ase st 
ă
ri de con
 ş
tiin
 ţă
: patru fiindconsiderate ca apar
ţ
inând st
ă
rii de veghe, iar dou
ă
implic
ă
o anumit
ă
descre
ş
tere aangaj
ă
rii în realitatea imediat
ă
, o p
ă
trundere în condi
ţ
ionarea universal
ă
 (medita
ţ
iile Zen, somnul profund etc.).Al
ţ
i autori, printre care
ş
i Ursula
Ş
chiopu, reduce cele
ş
ase st
ă
ri ale con
ş
tiin
ţ
eila patru:
veghe, vis, somn
 
ş
i
extaz
, ultima fiind prezent
ă
în marile inspira
ţ
iicontemplative.Mai exist
ă
o clasificare a st
ă
rilor de con
ş
tiin
ţă
în dou
ă
mari categorii:-
 
obi
ş
nuite,
 ordinare
, numite
ş
i
normale
;-
 
neobi
ş
nuite,
 neordinare
, numite
ş
i
alterate
.Pentru a evita ambiguitatea, se consider
ă
sintagma “
stare de con
ş
tiin
ţă
 modificat
ă
” (SCM) pentru a denumi st
ă
rile neordinare ale con
ş
tiin
ţ
ei (somn, vis,hipnoz
ă
), respectiv “
stare de con
ş
tiin
ţă
alterat
ă
” (SCA) pentru a desemna st
ă
rilede tulburare calitativ
ă
a con
ş
tiin
ţ
ei, care ies din sfera normalului
ş
i intr
ă
în cea apatologicului (optuzia).Dac
ă
starea de veghe, de vigilen
ţă
, de luciditate sunt considerate st
ă
riobi
ş
nuite ale con
ş
tiin
ţ
ei, alte st
ă
ri cum ar fi somnul (cu sau f 
ă
r
ă
vise), stareahipnotic
ă
, cea de trans
ă
sau de posesiune fac parte din categoria st
ă
rilor mai pu
ţ
inobi
ş
nuite sau neordinare ale con
ş
tiin
ţ
ei.Psihologul american Tart considera c
ă
o stare ordinar
ă
a con
ş
tiin
ţ
ei sedefine
ş
te nu în func
ţ
ie de un con
ţ
inut particular al con
ş
tiin
ţ
ei, de un comportamentspecific, de o schimbare fiziologic
ă
, ci în func
ţ
ie de structurarea global
ă
afunc
ţ
ion
ă
rii mintale, astfel încât individul care ac
ţ
ioneaz
ă
resimte c
ă
con
ş
tiin
ţ
a saeste radical diferit
ă
de cea corespunz
ă
toare modului ei obi
ş
nuit de func
ţ
ionare.A
ş
adar, în cazul st
ă
rilor obi
ş
nuite de con
ş
tiin
ţă
este vorba despre acelestructuri sau configura
ţ
ii de structuri psihologice unice
ş
i dinamice care, în ciudaunor variet
ăţ
i a subsistemelor sau a mediului înconjur
ă
tor, sunt stabilizate printr-unnum
ă
r de procese într-o astfel de manier
ă
încât ele î 
ş
i men
ţ
in identitatea
ş
ifunc
ţ
iile. St
ă
rile de con
ş
tiin
ţă
modificat
ă
, dimpotriv
ă
, constau într-o restructurare a
 
con
ş
tiin
ţ
ei, ce duce la apari
ţ
ia unui nou sistem, cu propriet
ăţ
i specifice, altele decâtcele anterioare.
ST
Ă
RI DE CON
Ş
TIIN
ŢĂ
MODIFICAT
Ă
 Somnul
Somnul pare s
ă
fie opusul vigilen
ţ
ei, cu toate c
ă
cele dou
ă
st
ă
ri au multe încomun. În timpul somnului gândim, dar acest tip de gândire în vise se abate pediferite c
ă
i de la gândirea pe care o avem când suntem trezi. În timpul somnului neform
ă
m amintiri, iar somnul nu este lini
ş
tit, unii oameni umblând în timpulsomnului. De asemenea, somnul poate fi planificat: unii oameni pot decide s
ă
setrezeasc
ă
la un moment dat
ş
i reu
ş
esc s
ă
fac
ă
acest lucru.Unii cercet
ă
tori au urm
ă
rit ritmurile normale somn-veghe, profunzimeasomnului în diferite perioade ale nop
ţ
ii, precum
ş
i factorii ambientali
ş
i individualicare afecteaz
ă
somnul.În ceea ce prive
ş
te orarele de somn, este cunoscut faptul c
ă
nou-n
ă
scu
ţ
iialterneaz
ă
frecvent somnul cu starea de veghe. Timpul total de somn al unui copilvariaz
ă
între 13-17 ore pe zi în primele
ş
ase luni de via
ţă
. Cei mai mul
ţ
i adul
ţ
idorm în medie 8 ore pe noapte, cu toate c
ă
sunt
ş
i persoane care se descurc
ă
cu 4-5ore de somn pe noapte.Multe dintre func
ţ
iunile corpului (temperatura, metabolismul, compozi
ţ
iasângelui
ş
i a urinei) au propriul lor flux
ş
i reflux, atingând un maxim diurn
ş
i unminim nocturn, în cicluri de aproximativ 24 de ore. Aceste modele ciclice înf 
ăţ
i
ş
eaz
ă
un fel de „ceas biologic” cunoscut sub numele de
ritm circadian
 (aproximativ o zi). În cazul în care o persoan
ă
nu dispune de nici o metod
ă
cu cares
ă
marcheze scurgerea unei zile
ş
i a unei nop
ţ
i, ciclul tinde s
ă
aib
ă
o perioad
ă
 natural
ă
de 25 de ore.Unii oameni sunt mai u
ş
or de trezit din somn, pe când al
ţ
ii se trezesc maigreu. Prin analiza undelor cerebrale s-a constatat c
ă
somnul implic
ă
cinci stadii:
 patru stadii de somn profund 
 
ş
i al cincilea stadiu, cunoscut sub numele de
somn cumi
 ş
c
ă
ri oculare rapide
(REM –
rapid eye movements
).

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->