Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword or section
Like this
61Activity
×
P. 1
Mari Pictori

Mari Pictori

Ratings:

4.86

(14)
|Views: 24,715|Likes:
Published by Nicole Palada
Lucrarea incepe cu Impresionismul si continua cu Pictorii Secolului al XIX-lea, Renasterea, Secolul XVII (Barocul si Clasicismul), Secolul XVIII (Romantismul, Rococo-ul si Neoclasicismul)etc.
Lucrarea incepe cu Impresionismul si continua cu Pictorii Secolului al XIX-lea, Renasterea, Secolul XVII (Barocul si Clasicismul), Secolul XVIII (Romantismul, Rococo-ul si Neoclasicismul)etc.

More info:

Published by: Nicole Palada on Jan 17, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See More
See less

06/02/2013

pdf

 
CAPITOLUL 3
 
“ 
 IMAGINILE” 
 
1
 
(PICTURA CA MIJLOC DE COMUNICARE)
3.1 PICTURA UNIVERSAL
Ă
 
Pictura reprezint
ă
un mijloc de comunicare eficient. În continuare c
ă
ut
ă
m s
ă
exemplific
ă
m acestconcept printr-o selec
ţ
ie de perioade artistice semnificative
ş
i prin prezentarea unor arti
ş
ti care auinfluen
ţ
at profund modul de comunicare
ş
i de percepere a mesajelor artistice.Pentru a justifica ideea din titlu putem considera pictura ca o art
ă
 
ş
i o tehnic
ă
de reprezentare, cumijloace specifice, a unor subiecte reale
ş
i imaginare sau de combina
ţ
ii nefigurative de forme
ş
i culori.Selec
ţ
ia nu este exhaustiv
ă
, ea se bazeaza numai pe considerente personale în alegerea autorilor 
ş
i prezentarea elementelor considerate caracteristice pentru în
ţ
elegerea mesajului transmis.Selec
ţ
ia caut
ă
doar s
ă
genereze discu
ţ
ii
ş
i comentarii viitoare care s
ă
conduc
ă
la o în
ţ
elegere cât mai bun
ă
a mijlocului de comunicare ales. În acest sens s-au ales urm
ă
toarele perioade caracteristice:
Rena
ş
terea
Manierisnul
Barocul
Neoclasicismul
Romantismul
Realismul
Impresionismul
SuprarealismulRENA
Ş
TEREA (1300 – 1600)
Mi
 ş
care social politic
ă 
 
 ş
i cultural 
ă 
din secolul al XIV-lea pân
ă 
în secolul al XVI-lea, în Europaoccidental 
ă 
 , n
ă 
 scut 
ă 
în cadrul luptei dintre trecut 
 ş
i viitor. Rena
 ş
terea se caracterizeaz
ă 
prin mariinven
 ţ 
ii
 ş
i descoperiri geografice, prin înflorirea
 ş
tiin
 ţ 
elor 
 ş
i artelor, prin trezirea interesului pentrucultura antic
ă 
. Artistul Rena
 ş
terii studiaz
ă 
 
 ş
i imit 
ă 
natura, redând-o în spiritul idealului s
ă 
u desprearmonie. Rena
 ş
terea poate fi caracterizat 
ă 
ca fiind cea mai mare r 
ă 
 sturnare progresist 
ă 
din câtetr 
ă 
ise omenirea pân
ă 
atunci. Ren
 ş
terea avea nevoie de titani
 ş
i a creat titani ca gândire, pasiune
 ş
icaracter, ca multilateralitate
 ş
i ca erudi
 ţ 
ie.
Sandro Botticelli
Este considerat azi unul din cei mai mari pictori ai Rena
ş
terii italiene. Frumuse
ţ
ea
ş
i gra
ţ
ia figurilor create de el, precizia linilor fac din lucr 
ă
rile sale o opera ce simbolizeaz
ă
pictura epocii. El urm
ă
re
ş
tes
ă
exprime profunzimea sentimentelor umane. Botticelli se str 
ă
duieste neîncetat s
ă
prezinte frumuse
ţ
ea
ş
i farmecul figurilor, de
ş
i aparent, principal
ă
s
ă
particularitate este nelini
ş
tea.
Prim
ă
vara
Este o oper 
ă
de o compozi
ţ
ie fin
ă
 
ş
i complex
ă
care radiaz
ă
frumusete
ş
i o gra
ţ
ie aparte. Figura central
ă
 este Venus în jurul c
ă
reia se desf 
ăş
oar 
ă
scenele gra
ţ
ioase. Privitorul are impresia c
ă
spa
ţ
iul picturalînsu
ş
i este o scen
ă
de teatru. Se poate descoperi o anumit
ă
asem
ă
nare intre aceasta Venus“prim
ă
v
ă
ratica”
ş
i mama lui Isus, Maria. De fapt este transpunerea în pictura a rela
ţ
iei între mitologiagreco-roman
ă
 
ş
i religia cre
ş
tin
ă
.
1
1
Alegerea pictorilor si a “imaginilor” reprezentative se bazeaza numai pe considerente afective
 
 
Figura 3.1 Prim
ă
vara
1477-78 315 x 205 cm Galleria degli Uffizi la Florenta
Na
ş
terea lui Venus
Poliziano scrie despre Na
ş
terea zei
ţ
ei Venus (Venera):
“O fat 
ă 
de o frumuse
 ţ 
e ireal 
ă 
st 
ă 
în scoica purtat 
ă 
de vânturi lascive spre
 ţă 
rm, întru bucuria cerurilor. (…) Am putea jura ca zeita tocmai aaparut din valuri (…) Sub t 
ă 
lpile ei sfinte
 ş
i divine nisipul 
 ţă 
rmului e acoperit de iarb
ă 
 
 ş
i flori “.
În aceasta pictur 
ă
, Botticelli acord
ă
aten
ţ
ie fenomenului mi
ş
c
ă
rii, mi
ş
carea provocat
ă
de vânt esteredat
ă
cu precizie
ş
i cu for 
ţ
a de expresie. Trebuie amintite tonurile deosebit de fine ale tabloului,trupul opal al zei
ţ
ei, albastrul cerului
ş
i turcoazul m
ă
rii din fundal cu tonalitate deschis
ă
, subtildiferen
ţ
iat
ă
apropiindu-se de auriu.
Figura 3.2 Na
 ş
terea lui Venus
1482-1485; 172,5x278,5 cm; Dalleria degli Ufiizi, Florenta
Michelangelo Buonarroti
Este în acelasi timp pictor, sculptor 
ş
i arhitect. În fiecare din aceste sfere artistice face dovada mareluis
ă
u geniu. Este un toscan care va cunoa
ş
te gloria la Roma. Vreme de multi ani, slava lui Michelangelova fi umbrit
ă
de prejudec
ăţ
ile puritane. În anul 1564, Pius al IV-lea a poruncit s
ă
se picteze o draperiemenit
ă
s
ă
acopere goliciunea personajelor frescei (Judecata de Apoi). Crea
ţ
ia lui Michelangelo a
ă
mas neîn
ţ
eleas
ă
vreme de dou
ă
secole
ş
i adesea a fost acuzat
ă
ca fiind “pervers
ă
”.
2
 
Sfânta familie
 Este una dintre primele sale lucr 
ă
ri de pictur 
ă
 
ş
i chiar unul dintre primele sale tablouri ale artistului. Afost executat
ă
pentru un negustor cu ocazia c
ă
s
ă
toriei acestuia. Membrii Sfântei familii sunt tratati înmaniera sculptural
ă
 
ş
i se eviden
ţ
iaza în mod clar de celelalte personaje care populeaz
ă
fundalul.Introducând personaje musculoase
ş
i tineri goi dezinvol
ţ
i, Michelangelo confer 
ă
tabloului – pe lâng
ă
 tonul sublim – tr 
ă
s
ă
turi specifice artei antice, revolu
ţ
ionând respectiva scen
ă
religioas
ă
tradi
ţ
ional
ă
.
Figura 3.3 Sfânta familie
. 1503-05 diametrul 120 cm Galleria degli Uffizi la Florenta
Crearea lui Adam
 În cea de-a
ş
asea zi, Dumnezeu a creat b
ă
rbatul
ş
i femeia dup
ă
chipul
ş
i asem
ă
narea Sa. Gestul care adevenit acum pentru noi pur 
ş
i simplu simbol al vie
ţ
ii înse
ş
i, oglinde
ş
te esen
ţ
a dependen
ţ
ei dintreelementul uman
ş
i divin. Michelangelo îl prezint
ă
pe Dumnezeu ridicându-se în sl
ă
vi, sprijinindu-sede îngeri
ş
i cuprinzând cu bra
ţ
ul stâng silueta unei femei, care probabil reprezint
ă
viitoarea femeiecare a
ş
teapt
ă
s
ă
fie creat
ă
. Personajele sunt înve
ş
mântate în purpuriu, aluzie la culorile robelor cardinalilor 
ş
i ale papei. Nuditatea lui Adam îi evidentiaz
ă
construc
ţ
ia atletic
ă
. Înca o dat
ă
 Michelangelo face dovada neobi
ş
nuitelor sale cuno
ş
tin
ţ
e anatomice.
“”P 
ă 
truns de admira
 ţ 
ie, gândi: “Ce artist minunat a fost Dumnezeu când a creat universul: sculptor,arhitect, pictor! El a creat mai intâi spatiul, l-a umplut apoi cu minunile lui. “Π
 ş
i aminti rândurile dela începutul Genezei:“La început Dumnezeu a creat cerul 
 ş
i p
ă 
mîntul. P 
ă 
mîntul era pustiu
 ş
i gol; peste fa
 ţ 
a adâncului eraîntuneric… Atunci Dumnezeu a zis: “S 
ă 
fie lumin
ă 
!”……Dumnezeu a mai zis: “Sa se ridice o bolta trainic
ă 
între ape… o bolt 
ă 
prin care Dumnezeu vadesp
ă 
 ţ 
i apele care se aflau dedesupt de apele care erau deasupra…” Dumnezeu numi bolta aceastacer…”
Ş 
i El avusese de înfruntat nevoia de a crea în
ă 
untrul unei bolte! Si ce crease El ? Nu numai soarele
 ş
iluna
 ş
 si
 ţă 
riile cerului, ci o întreag 
ă 
lume care mi
 ş
una dedesupt. Propozi
 ţ 
ii, frânturi, imagini din cartea Genezei îi n
ă 
 p
ă 
dir 
ă 
mintea:…Apoi Dumnezeu a zis:
“S 
ă
facem om, dup
ă
chipul 
 ş
i asem
ă
narea noastr 
ă
” 
 
Agonie si extaz, IrvingStone, 1961
3

Activity (61)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Diana Heaven liked this
Isa Valcu liked this
Raluca Andreea liked this
ionel26 liked this
Anca Anca liked this
Caraman Maria liked this
Noemi Neş liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->