Drogurile in societate - efecte ale dependentei

Drogurile in societate

In fiecare zi pe tot cuprinsul globului pamantesc milioane de oameni folosesc droguri.In mod
surprinzator, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci cand consumam ceai sau cafea, sau in
cazul multor adulti, un pahar de vin ce ne relaxeaza.Ca si alte droguri, cafeina din ceai, café sau
din alte bauturi racoritoare cum ar fi Coca-Cola, sau alcolul din vinsi bere sunt substante care
modifica functionarea normala a organismului. Folosite cumpatat, aceste droguri sunt relativ
inofensive si in multe zone ale lumii perfect legate.

Totusi, alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase. Substantele ca heroina fac parte din
aceasta categorie, iar detinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege.Aceste droguri pot
ucide.

Alcolul si Tutunul

Alcolul este probabil cel mai comun drog. Este folosit in aproape toate colturile lumii. Acesta se
formeaza atunci cand drojdia (prticule mici de mucegai) formeaza zaharuri in mod natural, in
fructe ca strugurii si in seminte, cum ar fi cele din orz. Vinul, berea, cidrul si tariile, cum ar fi
whiskey-ul, ginul si romul contin toate alcoolul. 58126qtd47jcq2e

Acest drog actioneaza asupra creierului in doua moduri. Este un anestezic ce amortizeaza
senzatii si sentimente. Este de asemenea un depresiv, ce incetineste actiuni si reactii. Alcoolul il
poate face pe cel care-l bea sa se simta mai fericit, mai spiritual si mai increzator. Cu toate
acestea, ca si in cazul multor droguri, doar cel care il consuma se simte astfel. Ceilalti, insa, vad
lucrurile asa cum sunt.

Majoritatea oamenilor pot sa-si controleze consumul de alcool. Acestia sunt “bautori sociali”, iar
alcoolul se gaseste in magazine, baruri si restaurante. Insa consumul de alcool este o problema
grava in mai multe tari, fiind strans legata de accidente rutiere, crime, sinucideri, violente si
abuzul sexual.

Puterea alcoolului, ca viciu, este evidenta atunci cand o persoana dependenta de aceasta
inceteaza sa-l mai consume. Aceasta persoana poate suferi de anumite simptomeale renuntarii
la alcool, de pilda delirium tremens. Acestea cuprind transpiratia, greata si halucinatiile.

Nicotina in dtutun este un drog consumat pe scara larga in societate. Fumatul frunzelor uscate
ale plantei de tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic. Fumatulpoate provoca unele
forme de cancer, cum ar fi la plamani si gat, poate de asemenea, cauza unele boli ale inimi si ale
vaselor sangvine, probleme ale plamanilor, ca bronsita, precum si tulburari la copiii nenascuti ai
unei femei fumatoare. tc126q8547jccq

Aceste boli sunt provocate in special de alte ingrediente din fumul tabac, cum ar fi vaporii de tar
monoxidul de carbon.Persoanele care inspira fumul de tigara in mod regulat - fumatorii pasivi –
se afla si ele in pericol.

Nicotina insasi poate contribui la stimularea unei persoane, facand-o sa se simta mai alerta si
mai plina de viata. Fumatorii se obisnuiesc rapid cu fumatul si trebuie sa fumeze mai mult
pentru a obtine acelasi efect.Acestia pot, de asemenea, deveni dependenti din punct de vedere
psihologic, deci, chiar daca sunt constienti de pericolele si riscurile la care se expun, le este
foarte greu sa renunte la acest obicei.

Stimularea creierului

Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid provenit in acest caz din funzele plantei de ceai,
sau din semintele arborelui de cafea. Cafeina este prezenta si in cacao si in unele bauturi
racoritoare, cum ar fi cola.

In consumul zilnic, cantitatile de cafeina sunt de obicei reduse. Insa, in cantitati mai mari,
aceasta poate cauza probleme mai grave de sanatate, cum ar fi somnul nelinistit si tulburarile
digestive.
Marijuana, denumita si canabis sau hasis, este extrasa din canepa. Cel core o consuma se simte
relaxat, tihnit, mai constient de ceea ce-l inconjoara si mai capabil de a fi increzator si creativ.
Cel ce priveste de afara, vede opusul acestor stari.

In general, si in comparatie cu alte droguri mai puternice, marijuana nu pare sa creeze

dependenta. Cercetarile au demonstrat ca aceasta poate duce la probleme mai putin grave in
comparatie cu alcoolul sau tutunul. In multe tari, unele grupari au incercat sa schimbe legile si
sa inlature unele pedepse pentru consumul acestora.

Barbituricele

Aceste droguri create in laborator sunt uneori prescrise de medici pentru alungarea insomniei si
nelinistii, in calitete de “somnifere” sau “calmante”. Sunt de asemenea, recomandate
persoanelor care nu pot supravietui, datorita faptului ca sunt prea nelinistite, agitate si speriate
tot timpul.

Barbituricele sunt prescrise mai rar in zilele noastre iar folosirea lor este supravegheata cu
atentie. Aceasta datorita problemelordin trecut, inclusiv abuzul, dependenta fizica si psihologica.

In doze mari, barbituricele produc efecte cu cele ale alcoolului. Simptomele incetarii folosirii
acestora sunt foarte grave, uneori chiar fatale.

Amfetaminele

Fabricate si ele in laborator, aceste medicamente sunt denumite “excitante”. Cei care le folosesc
se simt energici si alerti. Aceste medicamente accelereaza reactile chimice al organismului,
producand energie. Au fost folosite, candva, ca tablete pentru slabit. Problema este ca, de mai
multe ori, consumatorul este tentat sa mai ia o doza, pentru a se simti din nou energic. Acest
fapt poate duce la obisnuinta si dependenta psihologica.

Halucinogenele

Halucinogenele prezinta un grup variat de droguri. Unele sunt naturale, cum sunt cele din
“ciupercile magice” si mescalina din cactusul “peyote”. Celelalte sunt create in laborator, ca
LSD-ul (acid lisergic dietilamid), cunoscut sub numele de “acid”.

Aceste droguri au efecte dramatice asupra constientei, a simturilor si a perceptiei

consumatorului. Acesta poate avea halucinatii puternice si o astfel de "caltorie" poate fi extrem
de inspaimantatoare.

Cea mai mare parte a halucinogenilor nu creaza o dependenta fizica serioasa, iar pe termen lung
nu par sa cauzeze o dependenta psihologica puternica. Acestia insa provoaca o toleranta in
organism, iar oamenii au murit, Chiar, sub influenta lor. De exemplu consumatorul poate sa-si
inchipuie ca este capabil sa zboare, si sa sara pe fereastra.

Opiaceele

Opiul, morfina si heroina se obtin din specia de mac numita opiu. Acestea provoaca stari
temporere de amorteala, liniste si chiar exaltare si fericire. In medicina, aceste droguri se
folosesc ca remedii contra durerii. Ele sunt insa deosebit de puternice si periculoase, putand
provoca rapid toleranta in organism si dependenta serioasa. O supradoza poate chiar ucide.
Renuntarea la consumul acestora se realizeaza sub supraveghere medicala, iar reactiile
organismuluisunt neplacute: friguri, crampe, greturi, transpiratie si tremuraturi.

Cocaina si “crack”

Cocaina este un praf alb, extras din frunzele plantei coca. Aceasta poate sa-l faca pe cel care o
consuma alert si plin de energie, chiar euforic. Desi unii oameni pretind ca pot folosi cocaina ca
pe un drog social sau “de recreere”, ca si alcoolul, altii devin dependenti din punct de vedere
psihologic de aceasta. Printre alte efecte se numara halucinatiile, teama si paranoia.
“Crack” este o versiune modificata, din punctde vedere chimic, a cocainei. Este unul dintre
drogurile cele mai puternice si creeaza dependenta. I unele zone consumul ilegal al acestora
poate duce la jafuri, violenta si alte infractiuni.

Efecte ale dependentei

Dependenta de droguri poate fi psihologica sau fizica, sau ambele.Dependenta psihologica

(uneori numita obisnuinta) se petrece in mintea omului. Consumatorul simte ca nu poate sa
gandeasca normal si sa supravietuiasca fara ajutorul drogului. In cazul dependentei fizice, nervii,
muschii,inima si alte organe ale corpului au nevoie de drog pentru a-si continua functionarea.

Daca este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme fizice si mintale ale renuntarii la
cestea. Aceste probleme variaza de la tremuraturi si friguri, la transpiratii, crampe si dureri,
halucinatii (zarirea sa simtirea unor lucruri care nu sunt reale), inconstienta sau chiar convulsii
fatale.

Organismul se obisnuieste treptat cu unele droguri. Cu timpul este nevoie de o cantitate mai
mare de drog pentru a da aceleasi rezultate ca inainte. Aceasta nevoie de cantitati din ce in ce
mai mari de drog, in vederea obtinerii aceluiasi efect, poarta denumirea de toleranta.

Modul de administrare poate fi de asemenea periculos. Inspirarea cocainei poate deteriora nasul
si caile respiratorii. Injectarea unui drog cu ajutorul unui ac sau al unei siringi, care nu sunt
sterile, poate provoca injectii cu hepatita si SIDA.

//////////////////////////////////////////

Dependenta de mall

Mall-ul poate fi un drog?

Cu riscul de-a cheltui peste limita propusa, de a cumpara in nestire vrute si nevrute, de a
face excese alimentare, multe persoane nu se pot abtine de la o noua plimbare prin mall.
Sunt constiente ca au de trecut o multime de capcane, dar nu le pasa daca sunt prinse in
mrejele lor. Ideea de-a merge in mall le atrage ca un magnet, devenind un ritual.

In SUA se vorbeste din ce in ce mai des despre dependenta de mall. La noi, e mult prea
devreme pentru asta. Totusi, niste semnale de alarma trebuie trase. Medicii psihiatri au
studiat indeaproape comportamentul celor care viziteaza mall-ul si au ajuns la concluzia ca
se aseamana cu cel al dependentilor de jocuri de noroc. "Cu cat stai mai mult in mall, cu
atat se creeaza mai multa obisnuinta. Esti asemenea jucatorului aflat in fata mesei de joc",
sustine dr. Ioan Jung, medic psihiatru la Spitalul "Alexandru Simionescu" din Hunedoara.
Acesta descrie trei faze pe care le traverseaza o persoana dependenta de mall:
1 Faza incipienta, in care apare dependenta psihologica. Persoana simte nevoia sa mearga
la mall;
2 Faza moderata, in care apare dependenta fizica. Persoana simte imperios nevoia sa se
duca la mall ca sa vada ultima colectie de haine. Se agita, nu-si gaseste locul, nu are stare
si nu se potoleste decat atunci cand isi satisface nevoia. Practic, mersul la mall devine un
stereotip, un sir de reflexe conditionate, de la care cel in cauza nu se poate abtine.
Endorfinele joaca si ele rolul lor. Dar intra in joc doar in momentul in care persoana a pasit
in mall. Astfel se explica cum starea celui in cauza se schimba radical in bine;
3 Faza cronica, in care apare "sevrajul". Persoana este cuprinsa de o stare de nervozitate
accentuata, care se manifesta prin agitatie, chiar agresivitate. Indiferent ce-ar face, nu-si
gaseste linistea pana cand nu-si administreaza "doza de mall". Repetand operatiunea la
nesfarsit, persoana dependenta se va simti mai bine o perioada de timp, dupa care va
constata ca "doza" devine insuficienta si trebuie continuu marita.

Tratamentul, de factura psihologica

Dependenta de mall poate fi benefica, dar numai atunci cand determina persoana in cauza
sa-si insuseasca anumite abilitati care-i lipsesc. De pilda, daca nu te pricepi la shopping,
poti deveni experta dupa cateva vizite in mall. Daca nu ai un bagaj solid de informatii in
materie de muzica sau carti, tot zgaindu-te prin magazinele de specialitate, curiozitatea te-
ar putea impinge sa asculti niste CD-uri care ti-au atras atentia ori sa citesti o carte a carei
coperta ti-a facut cu ochiul. Si, uite asa, iti faci o cultura vasta in domeniu.

De cele mai multe ori, insa, dependenta are un rol negativ asupra persoanei respective.
Cum poti recunoaste acest lucru? Foarte simplu: daca observi ca dupa fiecare plimbare in
mall te alegi cu nervozitate, oboseala, insatisfactie, anxietate. Dependenta poate fi tratata,
dar nu oricum, ci in cabinetele de psihologie. Se dezvolta diverse strategii
comportamentale, uneori sunt necesare si cateva sedinte de consiliere psihologica, si, nu in
ultimul rand, trebuie sa existe multa vointa si rabdare din partea pacientului.

Text: Alexandra Manaila

///////////////////////////////////////

Dependenta de jocuri de noroc

Jocurile de noroc sunt populare din cele mai vechi timpuri. Le gasim la vechi
societati precum cele egiptene, chineze, japoneze, hindu sau persane, ajungand si
in Lumea Noua.

Consideratii religioase, morale, economice au dus la variatii extreme, in diferite perioade

istorice, intre acceptarea si interzicerea jocurilor de noroc. Adesea intalnim atitudini ce
variaza de la admiratie la dispret.

Ca in orice alt comportament care devine excesiv, apare intrebarea: ce anume face ca
persoana in cauza sa repete o data si inca o data acelasi comportament, care devine mult
mai important decat orice lucru din viata cotidiana? Care sunt modificarile ce intervin in
viata personala sau in mediul natural al unei persoane, astfel ca un anume comportament
sa traverseze bariera dintre normal si patologic?
Autorii care au studiat jocul de noroc patologic emit diverse ipoteze, de la faptul ca acest
comportament ar fi expresia unor ritualuri magice, sau un vestigiu al comportamentelor de
risc ce "incearca" norocul, dand iluzia de control, pana la explicatii mai simple ce au in
vedere aspectele ludice, generatoare de stare de bine si euforie.

Putina patologie

Psihiatrii vorbesc despre jocul de noroc patologic in situatia in care acest comportament
persista dincolo de efectele devastatoare in plan material, familial, social, profesional.
Asemanator cu ce se intampla in cazul dependentelor de droguri, jocul de noroc dezvolta
fenomenul de toleranta, in sensul ca apare nevoia de a creste "doza" pentru a obtine
aceeasi stare de bine, iar incercarea de a stopa jocul se insoteste de efecte fizice si psihice
asemanatoare sevrajului la o substanta psihoactiva: iritabilitate, neliniste, dificultati de
concentrare sau dispozitie depresiva.
Asadar, nu e de glumit cu jocurile de noroc!

Multi jucatori inca nu considera ca au o tulburare psihica si ca duc o lupta cu sansa

si cu riscul.

80% dintre noi

Statisticile din lumea occidentala arata ca cel putin 80% din oameni au jucat cel putin o
data un joc de noroc.
Se pare ca incidenta jocurilor de noroc patologice este de 3%, balanta inclinand in favoarea
barbatilor. Conform statisticilor, ne putem imagina jucatorul ca fiind barbat, avand o varsta
peste 30 ani, apartinand cel putin clasei sociale de mijloc. Adesea, acestia consuma frecvent
alcool si droguri. Acestea complica eventualele consecinte, in acest subgrup conflictele
interpersonale si somajul fiind mai frecvente.

Trasaturile jucatorului

Etiologia acestui comportament ia in considerare, alaturi de trasaturile psihologice

mentionate mai sus, si vulnerabilitatea biologica, studii ale ultimilor ani disputand inca jocul
de noroc intre comportamentele din spectrul obsesiv-compulsiv sau cele adictive
(dependenta de substante). Iata si criteriile diagnostice ce ar necesita ajutor specializat:

• Inabilitatea progresiva de a controla acest comportament in detrimentul pierderilor

financiare si relationale;
• Nevoia de a juca sume din ce in ce mai mari pentru a atinge aceeasi stare de
excitabilitate;
• Jocul aduce cu sine o stare euforica, iar imposibilitatea de a juca determina
fenomene de "sevraj";
• Existenta unor preocupari persistente in ceea ce priveste jocul: planificari, modalitati
de a gasi bani etc.;
• Esecurile repetate in a controla jocul pe parcursul acestuia sau de a stopa acest
comportament;
• Jocul, privit ca modalitate de a scapa de probleme sau de a diminua sentimente
precum vinovatia, anxietatea, depresia, descurajarea;
• Pierderea unei sume de bani este urmata de un nou joc, cu credinta ca "sigur de
data asta voi recupera";
• Cei din jurul jucatorului sunt mintiti in legatura cu amploarea pierderilor sau lipsei
controlului asupra comportamentului;
• Adesea apar comportamente ilegale, in legatura cu incercarea de a face rost de bani
pentru a juca sau de a acoperi pierderile;

• In timp apar dificultati interpersonale, eventual pierderea de oportunitati

profesionale sau a jobului.

/////////////////////
Ce este marijuana?

Marijuana este o combinatie verde sau gri de flori uscate si de frunza ale canepii
(Cannabis sativa). Este cel mai des folosit drog ilegal in SUA. Toate formele de
canabis sunt droguri care afecteaza creierul (psihoactive); tote contin THC (delta-9-
tetrahidrocanabinol), principala substanta chimica activa in marijuana. Exista paroape
400 de substante chimice in canepa, dar THC este cea care afecteaza cel mai mult
creierul uman.
Exista multe denumiri pentru marijuana. Termenii colocviali pentru droguri se
schimba foarte repede si variaza de la o parte a tarii la alta. Iata cativa termeni de
acum cativa ani: iarba, buruiana, Mary Jane. Acestia sunt inca folositi. Exista de
asemenea denumiri pentru diferite „marci” de marijuana, precum „ceai texan”, „Maui
wowie” si „cronic”. O carte recenta despre termenii colocviali americani enumera mai
mult de 200 de termeni pentru diferite feluri de marijuana.
Efectul marijuanei asupra utilizatorului depind de puterea sau potenta THC-ului pe
care aceasta il contine. Puterea THC din anii 1970 incoace a crescut si a ramas aceeasi
din anii 1980. Aceasta se masoara prin media cantitatii de THC din mostrele
confiscate de agentiile legale imputernicite.
Marijuana cea mai obisnuita contine in medie 3% THC.
Sinsemilla (facuta doar din mugurii si varfurile inflorite ale plantei femele) contine in
medie 7,5% THC, nivelul putand creste pana la 24%.
Hasisul (rasina lipicioasa din florile plantei femele) are in medie 3,6% THC, ajungand
pana la 28%.
Uleiul de hasis, un lichid semanator gudronului, distilat din hasis, are in medie 16%
THC, procentajul putand creste pana la 43%.

THC este substanta chimica continuta de marijuana care te face sa te simti ‚bine’
(experimentarea schimbarii starii de spirit si a vederii sau simtirii diferite a lucrurilor).
Anumite parti ale plantei contin niveluri ridicate de THC. Florile sau mugurii au mai
mult THC decat frunzele sau tulpina. Cand marijuana este fumata, THC ajunge repede
in sange prin plamani, la creier (aceasta este atunci cand te simti „bine” si se poate
intampla in cateva minute durand pana la 5 ore).
THC este absorbit mai incet in sange cand marijuana este mancata si trebuie sa treaca
prin stomac si intestin, putand sa dureze pana la o ora pentru a avea efecte care tin
chiar si 12 ore. THC este absorbit repede in grasimea organismului si este apoi
eliberat foarte incet inapoi in sange. Acest proces poate dura pana la o luna pentru o
singura doza de THC pentru ca apoi sa paraseasca organismul.

Cum este folosita marijuana?

Majoritatea utilizatorilor ruleaza marijuana intr-o tigara (numita „joint”). Drogul mai
poate fi fumat in pipe de apa. Unii amesteca marijuana in mancare sau o folosesc
pentru a fierbe un ceai. Tigarile de marijuana includ adesea cocaina solida, o
combinatie cunoscuta in limbajul stradal sub numele de „primos”. Jointurile sunt
adesea inmuiate in PCP numindu-se astfel „happy sticks”, „wicky sticks” sau „tical”.
Utilizatorii de hasis fumeaza marijuana fie intr-o pipa fie amestecata cu tutun sub
forma de tigara. In ultima vreme, tinerii au o noua metoda de a fuma marijuana:
deschid trabucurile si inlocuiesc tutunul cu marijuana, facand astfel asa numitul
„blunt”. Cand acesta este fumat cu o sticla de lichior de 40 de grade, se numeste „B-
40”.

Care sunt efectele pe termen scurt ale marijuanei?

· Insomnie · Dificultati in mentinerea notiunii timpului, memorie redusa pe termen
scurt sau impartiala· Reducerea capacitatii de realizare a actiunilor care cer
concentrare si coordonare,· Precum sofatul· Cresterea ritmului inimii· Pericole
cardiace potentiale pentru cei predispusi la boli de inima· Gura si gat uscate· Scaderea
inhibitiilor sociale· Paranoia, halucinatii· Memorie pe termen scurt impartiala sau
redusa· Capacitate de intelegere redusa sau partiala· Motivatie si cunoastere
modificate ingreunand achizitia de noi informatii· Paranoia· Dependenta psihologica·
Deficiente de invatare si memorie, perceptie si dificultati de rationare,· Vorbire,
ascultare efectiva, gandire, asimilarea cunostintelor si rezolvarea problemelor ·
Formarea conceptelor· Neliniste intensa si accese de panica

Care sunt efectele pe termen lung ale marijuanei?

· Cresterea riscului de cancer· Scaderea nivelului de testosteron si de spermatozoizi la
barbati· Cresterea nivelului de testosteron la femei si a riscului de infertilitate· Placere
sexuala scazuta sau disparitia ei· Dependenta psihologica necesitand cantitati mai
mari pentru a ajunge la aceeasi placere
Care sunt efectele marijuanei asupra barbatilor?
Marijuana este cel mai comun drog folosit de adolescentii americani in ziua de azi.
Marijuana afecteaza zonele cerebrale care controleaza hormonii sexului si cresterii.
La barbati, aceasta poate scadea nivelul testosteronului. Ocazional, se observa cazuri
de crestere a pieptului la barbati, crestere determinata de impactul chimic asupra
sistemului hormonal. Folosirea stabila a marijuanei poate duce si la scaderea cantitatii
de sperma, precum si la dezvoltarea unei sperme anormale si imature. Tinerii barbati
ar trebui sa stie efectele folosirii marijuanei in procesul de crestere si sexual inaintea
inceperii fumarii acesteia.

Care sunt efectele marijuanei asupra femeilor?

La fel ca la barbat, marijuana afecteaza femeia in zona cerebrala care controleaza
hormonii. Acestia sunt cei care determina succesiunea ciclurilor menstruale. S-a spus
ca femeile care fumeaza marijuana sau o folosesc inveterat au menstruatii neregulate,
ca hormonii lor sunt afectati iar nivelul testosteronului creste. Chiar daca aceste efecte
pot fi reversibile, procesul refacerii poate dura mai multe luni de abstinenta de la
marijuana inainte ca menstruatia sa devina iar normala.
Mamele care fumeaza marijuana inveterat au copii cu slabiciuni ale sistemului nervos.
Acestia prezinta reactii anormale la lumina si sunet, tremura si tresar sau au un planset
intens asociat cu abstinenta. Sindromul fetal al marijuanei, un caz la cinci sindromuri
fetale alcoolice, constituie o grija in crestere pentru multi doctori. Mai mult, acestia se
ingrijoreaza pentru copiii nascuti din mame dependente. Ei vor avea dificultati de
invatare, deficiente ale atentiei si neregularitati hormonale precum imbatranirea, chiar
daca nu exista semne clare de afectiuni la nastere. Femeile insarcinate sau care
alpteaza si fumeaza marijuana ar trebui sa vorbeasca imediat cu un doctor.

Care sunt efectele marijuanei asupra creierului?

Cercetatorii au descoperit ca THC schimba modul in care informatia senzoriala
ajunge la hipocampus si actioneaza asupra lui. Acesta este o componenta a sistemului
limbic cerebral esentiala pentru invatare,memorie si integrarea experientelor
senzoriale cu emotiile si motivatiile. Investigatiile au aratat ca neuronii din sistemul
de procesare a informatiei al hipocampusului si activitatea fibrelor nervoase sunt
afectati de THC. Mai mult, sunt deteriorate si comportamentele de invatare care
depind de hipocampus. Descoperiri recente indica schimbari cerebrale similare celor
observate dupa folosirea indelungata a altor droguri importante, in cazul folosirii
indelungate de marijuana.

Care sunt efectele marijuanei asupra plamanilor?

Un fumator stabil de marijuana poate avea aceleasi probleme respiratorii ca fumatorii
de tutun obisnuit. Acesta poate avea o tuse regulata si flegme, simptome de bronsita
cronica si raceli mai frecvente ale pieptului. Continuarea fumarii marijuanei poate
duce la functionarea anormala a tesutului pulmonar ranit sau distrus de fumul de
marijuana.
In afara continutului THC, cantitatea de gudron inhalata de fumatorii de marijuana,
precum si nivelul monooxidului de carbon absorbit este de trei pana la cinci ori mai
mare decat cea inhalata de fumatorii de tutun. Aceasta poate fi si din cauza ca
utilizatorii de marijuana inhaleaza mai adanc si tin fumul mai mult timp in plamani.

Care sunt efectele marijuanei asupra ritmului inimii si tensiunii arteriale?

Descoperirile recente arata ca fumatul marijuanei in timpul folosirii cocainei poate
provoca cresteri serioase ale ritmului inimii si tensiunii arteriale. Intr-un studiu,
utilizatorii inveterati de marijuana si cocaina au primit marijuana si cocaina
independente una de cealalta si apoi o combinatie din cele doua. Fiecare drog a
produs independent efecte cardiovasculare; cand au fost insa combinate efectele au
fost cu mult mai mari si au durat mai mult. Ritmul inimii subiectilor experimentului a
crescut cu 29 de batai pe minut in cazul marijuanei si cu 32 de batai pe minut pentru
cocaina. In cazul combinarii celor doua droguri, ritmul inimii a crescut cu 49 de batai
pe minut iar cresterea a continuat pentru mai mult timp. Drogurile au fost administrate
in conditiile in care subiectii erau linistiti. In cirumstante normale, un individ poate
fuma marijuana si lua cocaina si apoi sa faca ceva stresant din punct de vedere psihic,
lucru care poate creste riscurile de fortare a sistemului cardiovascular.

Care sunt efectele utilizarii marijuanei in cantitati mari asupra studiului si al

comportamentului social?
Un studiu asupra elevilor a aratat ca abilitatile critice legate de atentie, memorie si
invatare sunt mai slabe la cei care folosesc mult marijuana, chiar si dupa incetarea
folosirii acesteia pentru cel putin 24 de ore. Cercetatorii au comparata 65 de utilizatori
care fumasera marijuana 29 din 30 de zile, in medie, si 64 de utilizatori care fumasera
in medie 1 zi din 30. dupa monitorizarea atenta a unei perioade de 19-24 de ore
abstinenta de la marijuana sau alte droguri ilegale, precum si alcool, elevii au primit
mai multe teste standard pentru aprecierea atentiei, memoriei si capacitatii de
invatare. Relativ la cei care fumau mai utina marijuana, cei care o luau 29 din 30 de
zile au facut mai multe greseli si au avut dificultati mai mari in a-si mentine atentia sia
o schimba conform cerintelor mediului, precum si in inregistrarea, procesarea si
folosirea informatiei. Rezultatele sugereaza o slabire mai accentuata la cei care
folosesc marijuana mai des datorita afectiunii activitatii cerebrale produse de
marijuana.
Cercetarile longitudinale despre folosirea marijuanei la tinerii din liceu arata ca aceia
care au folosit-o au realizari mai scazute decat cei care nu au facut-o, acceptanta mai
ridicata in devierea comportamentala, mai multe comportamente delincvente si
agresive, sanse mai ridicate de revolta, relatii mai sarace cu parintii si asocieri cu
prieteni delincventi si dependenti de droguri.

Care sunt efectele marijuanei asupra femeilor insarcinate?

Orice drog luat abuziv poate afecta sanatatea unei mame in timpul sarcinii, tinand
cont de aceasta perioada in care mama trebuie sa acorde o atentie sporita sanatatii
sale. Abuzul de droguri poate interveni in hranirea adecvata si nu numai, fapt care
poate afecta buna functionare a sistemului imunitar. Unele studii au aratat ca nou-
nascutii mamelor care au folosit marijuana in timpul sarcinii erau mai mici decat cei
ale caror mame nu luasera droguri. In general, copiii mai mici au sanse mai mari sa
aiba probleme de sanatate.
O mama care alapteaza si foloseste marijuana transmite o parte din THC copilului
prin laptele mamar. Cercetariile arata ca utilizarea marijuanei de catre o mama in
timpul primei luni de alaptare poate slabi dezvoltarea motorie a nou-nascutului
(controlul asupra miscarii muschilor). De asemenea, copiii ai caror maem folosesc
marijuana prezinta comportamente mai agresive si regresive (sugerea degetului,
accese temperamentale) decat cei cu mame care nu iau droguri.

Marijuana da dependenta?
Nu toti cei care folosesc marijuana devin dependenti. Cand un utilizator incepe sa
caute sa ia drogul cu ardoare, se spune ca acea persoana este dependenta de drog. In
1995, 165 000 de oameni care au intrat in programele de tratament impotriva
drogurilor au sustinut ca marijuana a fost primul drog folosit, aratand ca aveau nevoie
de ajutor pentru a scapa de el.
Unele persoane care folosesc marijuana in cantitati mari prezinta semne de
dependenta pentru ca atunci cand nu iau drogul, dezvolta simptome de lasare.
Subiectii unui experiment despre marijuana au avut aceste simptome: neliniste,
pierderea poftei de mancare, probleme de somn, scaderi in greutate si tremur al
mainilor.
Conform unui studiu, marijuana folosita de tineri care au avut antecedente in
probleme sociale serioase poate duce usor la dependenta. Acest studiu mai arata ca
pentru tinerii cu probleme care folosesc tutun, alcool si marijuana, progresia de la
prima folosire a marijuanei la regularitate este mai rapida decat cea de la folosirea
regulata de alcool.

Cei care folosesc marijuana isi pierd motivatia?

Persoanele care folosesc marijuana in cantitati mari si pe termen lung dau semne de
lipsa de motivatie (sindromul amotivational). Problemele lor includ nepasarea in
privinta propriei vieti, lipsa dorintei de a lucra regulat, oboseala si lipsa grijii despre
cum arata. Ca rezultat al acestor simptome, unele persoane tind sa aiba performante
slabe la scoala sau la serviciu. Oamenii de stiinta studiaza inca aceste probleme.

Folosirea marijuanei duce la alte droguri?

Studiile pe termen lung asupra elevilor de liceu si asupra modului lor de folosire a
drogurilor arata ca foarte putini tineri folosesc si alte droguri fara a incerca intai
marijuana. Riscul folosirii cocainei a fost estimat la 104 ori mai mare pentru cei care
au incercat marijuana decat pentru cei care nu au facut-o niciodata. Desi nu exista nici
un studiu definitiv asupra factorilor asociati cu trecerea de la marijuana la alte droguri,
dovezile arata ca sunt implicati o serie de factori biologici, sociali si psihologici.
Marijuana afecteaza creierul in unele moduri in care o fac alte droguri. Cercetatorii
examineaza posibilitatea ca folosirea pe termen lung a marijuanei sa creeze schimbari
la nivel cerebral care sa determine persoana respectiva sa isi asume riscul de a deveni
dependenta de alte droguri, precum alcoolul sau cocaina. In timp ce nu toti tinerii care
folosesc marijuana trec si la alte droguri, este nevoie de studii aprofundate pentru
determinarea celor care sunt expusi la riscuri mai ridicate.

Marijuana

//////////////////////////
Dependenta a fost si este si va fi una din cele mai importante probleme ale societatii
noastre, societate in care adevaratele teluri tind sa fie uitate. Unora se pare ca ne pasa de
acest feomen tragic, insa unii ne lovim zi de zi de aceasta problema si nu pare sa ne pese.
Unii dintre noi bu privim acest fenomen din punct de vedere psihologic, de unde si
dezinteresul fata de cei pusi in situatia respectiva.
Din timpuri stravechi, omul a folosit diferite substante pentru a-si altera propria stare de
constiinta – pentru a stimula sau relaxa, pentru a-si induce somnul sau pentru a-l preveni,
pentru a-si intensifica perceptiile obisnuite sau pentru a-s produce halucinatii. Substantele
care afecteaza comportamentul, constiinta si dispozitoa psihica sunt denumite psihoactive.
Acestea includ nu numai drogurile cum sunt heroina si marijuana, si si tranchilizantele,
stimulentele si alte substante bine cunoscute precum tutunul, alcoolul si cafeaua.
La prima vedere, dependenta pare sa fie una din multele forme de devianta ce
caracterizeaza cultura si societatea noastra. Daca examinam acest fenomen cu atentie, mai
ales din punct de vedere psihologic, se dovedeste mult mai complex decat o simpla
„devianta”. Pentru a intelege acest fenomen complex, sa incercam sa vedem cum a fost
definit pornindu-se de la puncte de vedere diverse. Incepem cu punctul de vedere psihologic
si clinic.
Poate fi destul de dificil pentru tinerii de astazi sa aprecieze schimbarile majore ce au avut
loc in ultimii 40 de ani cu privire la tipurile de comportament legat de consumul de droguri.
In 1950, foarte putini oameni foloseau droguri. Cu toate acestea din 1950 pana azi ne-am
transformat intr-o societate consumatoare de droguri. Numerosi factori au contribuit la
aceasta schimbare. De exemplu, din anul 1950 a inceput utilizarea pe scara larga a
tranchilizatoarelor in tratamentul bolilor mintale si a problemenor emotionale. Aparitia 1960
a contraceptivelor orale a contribuit deasemenea la schimbarea atitudinii omului fata de
droguri. In anii ’60 si ’70 americanii au explorat noi stiluri de viata, in urma inlesnirii
furnizate detransport si de extinderea pietelor de munca. Odata cu cresterea timpului liber,
oamenii au cautat noi senzatii, iar consumul drogurilor a capatat un scop recreativ. Cu toate
acestea, in anii ’80 si ’90, consumul de droguri a inregistrat o panta descendenta. Numerosi
factori au contribuit la acest declin: interesul catre educatie, sanate fizica si mentala a
crescut.

Freud si multi alti psihanalisti pana la Bowlby au initiat si continuat reflectiile privitoare la
toxicomanie dintr-o perspectiva analitica prelungita, cu multa dificultate, pana in zilele
noastre cu o serie de contributii tot mai complexe.

Cine este toxicomanul?

Berget(1983) face o analiza aprofundata a caracteristicilor subiectilor depoendenti de droguri
si a structurilor de personalitate tipice acestora. Acest autor releva deja cele trei aspecte de
baza ce definesc fenomenul, aspecte prezentate mai apoi in toate studiile ulterioare. El crede
ca toxicomania se intemeiaza pe trei poli:
• Tipul de substansa si efectul acesteia asupra organismului
• Structura de personalitate a toxicomanului si datele efective corelate cu aceasta
• Influenta mediilor cu care subiectul a intrat in contact pe tot parcursul vietii

Recent, o taxonomie mai precisa a fost elaborata de catre Cancrini(1982), El stabileste patru
tipuri de dependenta de droguri: cea cu structura nevrotica, cea de acoperire, cea imatura si
cea nucleara.
• Toxicomania cu structura nevrotica poate avea la randul ei trei forme, in functie de tipul de
suferinta pe care il exprima (actuala, traumatica si de tip diferit)
• Toxicomania de acoperire este o modalitate dezvoltata de subiect pentru a acoperi un alt
simptom mai grav si preexistent in structura personalitatii sale (neincredere in sine si
nesiguranta, manifestari auto si eteroagresive)
• In dependeta de droguri de tip imatur, toxicomanul manifesta o regresie catre stari
primare. Absenta autonomiei, afectivitatea nebuloasa, izolarea sentimentala, etc... sunt
unele dintre modurile prin care se manifesta subiectul in acest caz. In acest caz, substanta ii
permite sa nu infrunte niciodata frustrarea ca parte a existentei
• In privinta toxicomaniei cu structura nucleara, Cancrini se sprijinape studiile lui
Olivenstein.

Dependenta fizica, denumita si adictie, se caracterizeaza prin toleranta(lucru care inseamna

ca la consum continull individul trebuie sa ia din ce in ce mai mult drog pentru a avea acelasi
efect) si prin simptomul de intrerupere(daca folosirea drogului este intrerupta, persoana
prezinta reactii fizice si psihologice neplacute).
Dependenta psihologica se refera la nevoia care se dezvolta prin invatare. Persoanele care
folosesc in mod obisnuit un drog pentru a reduce simptomele anexioase, pot deveni
dependente de drogul respectiv, chiar daca nu dezvolta nevoie fizica. De exemplu, fumatorii
de marijuana nu par sa dezvolte toleranta fate de drog, acestia avand simptome minime de
sevraj. Totusi, un individ care invata sa consume marijuana, atunci cand este pus in fata
unor situatii stresante, va renunta cu greu la acest obicei. Consumul anumitor droguri,
precum alcoolul, duce de la dependenta psihologica la dependenta fizica, din ce in ce mai
mut, pe masura ce substanta este consumata.

Sedativele

Sedativele sunt niste substante ce includ tranchilizante minore si duc la scaderea activitatii
SNC. Aproape fiecare societate primitiva consuma alcool. In cantitati mici, se pare ca alcoolul
 Sus

Afişează mesajele pentru a le previzualiza:

Ora este GMT + 2 ore
//////////////////////////

Abuzul de substanta
Tulburarile legate de abuzul de substanta
Tulburarile legate de abuzul de substanta se refera la intoxicatie, dependenta, abuz si
sevraj, toate acestea cauzate de diferite substante, legale sau ilegale.

Aceste substante pot include: alcool, amfetamite, cafeina, inhalanti, nicotina,

medicamente prescrise legal dar de care se poate abuza (cum ar fi sedativele),
opioidele (morfina, heroina), marijuana (cannabis), cocaina si halucinogene.

Descrierea abuzului de substanta

Conform DSM-IV-TR toate substantele mentionate mai sus, cu exceptia nicotinei si
cafeinei dau tulburari de doua tipuri: tulburari de utilizare (abuz si dependenta) si
tulburari induse de substanta (intoxicatie, sevraj, anxietate, psihoza, etc.).

Dependenta de substanta este caracterizata de utilizarea continua a unei substante

chiar dupa ce utilizatorul a avut probleme serioase legate de consumul acelei
substante.

Persoana dependenta de o anumita substanta are nevoie de o cantitate din ce in ce mai

mare de substanta pentru a obtine efectul dorit. Acest fenomen este descris ca
"toleranta".

Sevrajul in abuzul de substanta

Dependentul de substanta sufera deasemenea de simptome de sevraj atunci cand nu
foloseste substanta. Simptomele de sevraj variaza de la substanta la substanta dar
unele simptome sunt comune: ritm cardiac crescut, frisoane, insomnie, oboseala si
iritabilitate.

Intoxicatia este efectul direct al substantei; substante diferite afecteaza indivizii in

feluri diferite.

Unele dintre efectele abuzului de substanta pot fi: judecata afectata, instabilitate
emotionala, modificari ale apetitului sau schimbarea obiceiurilor legate de somn.

Tipuri de tulburari de abuz de substanta

DSM-IV-TR incadreaza tulburarile legate de abuz de substanta in urmatoarele
categorii:

tulburari legate de alcool

tulburari legate de amfetamina
tulburari legate de cafeina
tulburari legate de cannabis
tulburari legate de cocaina
tulburari legate de halucinogene
tulburari legate de inhalante
tulburari legate de nicotina
tulburari legate de opioide
tulburari legate de sedative, hipnotice si anxiolitice
tulburari legate de mai multe substante

A - B - C - D - E - F - G - H - I - J - K -
L - M
N - O - P - Q - R - S - T - U - V - W - X -
Y - Z
Posted in dictionar psihoterapie - A - autentificati

/////////////////////////////////