Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Camus - Mitul Lui Sisif

Camus - Mitul Lui Sisif

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 481|Likes:
Published by andreia17

More info:

Published by: andreia17 on Jan 17, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

12/10/2013

 
 
Albert Camus
MITUL LUI SISIF
Lui Pascal Pia
O, suflete al meu, nu n 
ă 
zui la via 
ţ 
a nemuritoare, ci epuizeaz 
ă 
domeniul  posibilului.
 PINDAR
(Pythica a IlI-a) 
 
UN RA
Ţ
IONAMENT ABSURD
Paginile care urmeaz 
ă 
vorbesc despre o sensibilitate absurd 
ă 
ce poate fi întîlnit 
ă 
în acest secol,
ş 
i nu despre ofilosofie absurd 
ă 
, pe care propriu-zis timpul nostru n-a cunoscut-o. O elementar 
ă 
onestitate m 
ă 
oblig 
ă 
ă 
ar 
ă 
t, înc 
ă 
 de la început, tot ceea ce ele datoreaz 
ă 
anumitor spirite contemporane. Nu numai c 
ă 
nu am inten 
ţ 
ia s 
ă 
ascund aceasta, dar gîndirea lor va fi citat 
ă 
 
ş 
comentat 
ă 
de-a lungul întregii lucr 
ă 
ri.
 
În acela 
ş 
i timp, e util totu 
ş 
i s 
ă 
notez c 
ă 
absurdul, socotit pîn 
ă 
acum O 
 
concluzie, este considerat în eseul de fa 
ţă 
ca punct de plecare. În acest sens,despre comentariul meu se poate spune c 
ă 
e, într-o oarecare m 
ă 
sur 
ă 
, provizoriu : nu se poate afirma dinainte la ce atitudine oblig 
ă 
. Cititorul va afla în el doar descrierea, în stare pur 
ă 
, a unui r 
ă 
u al spiritului. Nici o metafizic 
ă 
,nici o credin 
ţă 
nu figureaz 
ă 
aici pentru moment. Iat 
ă 
singurele limite 
ş 
i singura 
 
inten 
ţ 
ie a acestei c 
ă 
ţ 
 ABSURDUL 
Ş
I SINUCIDEREANu exist
ă
decît o problem
ă
filosofic
ă
cu adev
ă
rat important
ă
:sinuciderea. A hot
ă
rî dac
ă
via
ţ
a merit
ă
sau nu s
ă
fie tr
ă
it
ă
înseamn
ă
ar
ă
spunde la problema fundamental
ă
a filo-sofiei. Restul, dac
ă
lumea are treidimensiuni, dac
ă
spiritul are nou
ă
sau dou
ă
sprezece categorii, vine dup
ă
 aceea. Acestea sînt doar jocuri; dar mai întîi trebuie s
ă
r
ă
spunzi.
Ş
i dac
ă
eadev
ă
rat, dup
ă
cum sus
ţ
ine Nietzsche, c
ă
un filosof, pentru a fi vrednic destim
ă
, trebuie s
ă
dea primul exemplul, în
ţ
elegem cît de important ester
ă
spunsul, de vreme ce el va precede gestul definitiv. Iat
ă
ni
ş
te eviden
ţ
esensibile inimii, dar pe care trebuie s
ă
le adîncim pentru câ mintea noastr
ă
 s
ă
le vad
ă
limpede.Dac
ă
m
ă
întreb dup
ă
ce judec c
ă
o anumit
ă
problem
ă
cere un r
ă
spunsmai grabnic decît o alta, îmi r
ă
spund c
ă
dup
ă
ac
ţ
iunile la care oblig
ă
. N-amv
ă
zut pe nimeni murind pentru argumentul ontologic. Galilei, care de
ţ
inea
 
 
un adev
ă
r
ş
tiin
ţ
ific de mare importan
ţă
, s-a lep
ă
dat de el cum nu se poatemai u
ş
or de îndat
ă
ce
ş
i-a v
ă
zut via
ţ
a în primejdie, într-un anume sens a
ă
cut bine. Pentru acel adev
ă
r nu merita s
ă
mori pe rug. E cu des
ă
vîr
ş
ireindiferent dac
ă
P
ă
mîntul se învîrteste în jurul Soarelui sau dac
ă
Soarele seînvîrte
ş
te în jurul P
ă
mîntului. Mai exact, lucrul nu are nici cea mai mic
ă
 însemn
ă
tate. În schimb, îi v
ă
d pe mul
ţ
i oameni murind pentru c
ă
socotescc
ă
via
ţ
a nu merit
ă
s
ă
fie tr
ă
it
ă
. Îi v
ă
d pe al
ţ
ii l
ă
sîndu-se, în chip paradoxal,uci
ş
i pentru ideile sau iluziile pe care le ofer
ă
o ra
ţ
iune de a tr
ă
i (a
ş
a-numitara
ţ
iune de a tr
ă
i este totodat
ă
sî o excelent
ă
ra
ţ
iune de a muri). Considerdeci c
ă
între6area care cere cel mai grabnic r
ă
spuns este aceea de a
ş
ti dac
ă
 via
ţ
a are sau nu un sens. Cum s
ă
-i r
ă
spundem? În ieg
ă
tur
ă
cu toateproblemele esen
ţ
iale, în
ţ
eleg prin asta toate problemele care implic
ă
risculmor
ţ
ii sau care amplific
ă
în om pasiunea de a tr
ă
i, nu exist
ă
, probabil, decîtdou
ă
metode de gîndire, cea a lui La Palisse si cea a lui Don Quijote. Numaiechilibrul între eviden
ţă
 
ş
i lirism ne poate îng
ă
dui s
ă
avem acces în acela
ş
itimp la emo
ţ
ie
ş
i la claritate. Fiind vorba de un subiect a
ţ
'ît de umil
ş
itotodat
ă
atît de patetic, dialectica savant
ă
 
ş
i clasic
ă
trebuie106
 
Albert Camus 
 a
ş
adar s
ă
lase locul, fapt de la sine în
ţ
eles, unei atitudini de spirit maimodeste, care s
ă
purcead
ă
în acela
ş
i timp din bun simt
ş
i din simpatie.Despre sinucidere nu s-a discutat pîn
ă
acum decît ca despre un fenomensocial. Dimpotriv
ă
, e vorba aici, pentru început, despre raportul întresinucidere
ş
i gîndirea individual
ă
. Un gest ca acesta se preg
ă
te
ş
te înadîncurile t
ă
cute ale inimii, precum o mare oper
ă
. Omul însu
ş
i îl ignor
ă
.Intr-o sear
ă
, îsi trage un glon
ţ
în cap sau se arunc
ă
în ap
ă
. Despre un admi-nistrator de imobile care se omorîse, mi se spunea cîndva c
ă
în urm
ă
cucinci ani î
ş
i pierduse fata, c
ă
de atunci se schimbase mult
ş
i c
ă
întîmplareaîl „rosese pe din
ă
untru". Nu exist
ă
cuvînt mai exact. A începe s
ă
ginde
ş
tiînseamn
ă
a începe s
ă
fii ros pe din
ă
untru. Societatea nu are mare amestecîn acest început. Viermele se afl
ă
în îns
ăş
i inima omului. Acolo trebuiec
ă
utat. Acest joc mortal, care duce de la luciditatea în fa
ţ
a existen
ţ
ei laevaziunea în afara lumii, trebuie urm
ă
rit
ş
i în
ţ
eles.O sinucidere are multe cauze si, în general, cele mai aparen
ţ
e nu sînt
ş
icele mai eficace, foarte pu
ţ
ini oameni se sinucid (ipoteza nu e totu
ş
i exclus
ă
)fiindc
ă
a
ş
a au hot
ă
rît. Criza este aproape întotdeauna declan
ş
at
ă
de oevaincontro-labil. Jurnalele vorbesc adesea de „necazuri intime" sau de o „boal
ă
 incurabil
ă
". Sînt explica
ţ
ii valabile. Dar ar trebui s
ă
 
ş
tim dac
ă
, în acea zichiar, un prieten nu i-a vorbit pe un ton indiferent acelui dezn
ă
d
ă
 jduit.Vinovatul este, în acest caz, prietenul. C
ă
ci indiferen
ţ
a lui poate fi de-ajunsspre a precipita tot dezgustul
ş
i toate resentimentele aflate pîn
ă
atunci msuspensie.Dar dac
ă
e greu s
ă
fix
ă
m momentul precis, demersul subtil în cursulc
ă
ruia spiritul a pariat pentru moarte, putem totu
ş
i s
ă
tragem, din chiar acelgest, toate consecin
ţ
ele pe care el le presupune. A te omorî înseamn
ă
, într-un sens,
ş
i ca în melodram
ă
, a m
ă
rturisi. A m
ă
rturisi c
ă
e
ş
ti dep
ăş
it de via
ţă
 sau c
ă
nu o în
ţ
elegi. Dar s
ă
nu mergem totu
ş
i prea departe cu acesteanalogii
ş
i s
ă
ne întoarcem la cuvintele curente. A te omorî înseamn
ă
am
ă
rturisi c
ă
„via
ţ
a nu merit
ă
s
ă
fie tr
ă
it
ă
". A tr
ă
i, fire
ş
te, nu-i niciodat
ă
lucfuu
ş
or. Continu
ă
m
 
 
l S
ă
nu sc
ă
p
ă
m prilejul de a sublinia caracterul relativ al acestui eseu.Într-adev
ă
r, sinuciderea poate avea cauze mult mai onorabile. De exemplu,cazurile de sinucidere politic
ă
— a
ş
a-numita sinucidere de protest, dintimpul revolu
ţ
iei chineze.
MITUL LUI SISIF 
107s
ă
facem gesturile pe care ni le comand
ă
existen
ţ
a, pentru multe motive,din care primul e obi
ş
nuin
ţ
a. A muri din pro-pria-
ţ
i voin
ţă
presupune a firecunoscut, fie
ş
i numai instinctiv, caracterul derizoriu al acestei obi
ş
nuin
ţ
e,absen
ţ
a oric
ă
rei ra
ţ
iuni profunde de a tr
ă
i, caracterul nes
ă
buit alzbuciumului cotidian
ş
i inutilitatea suferin
ţ
ei.În ce const
ă
, a
ş
adar, acest incalculabil sentiment care priveaz
ă
spiritulde somnul necesar vie
ţ
ii? O lume pe care o po
ţ
i explica, chiar cu argumentediscutabile, este o lume fa-miiiar
ă
. Dimpotriv
ă
, într-o lume dintr-o dat
ă
 lipsit
ă
de iluzii
ş
i de lumin
ă
, omul se simte un str
ă
in. Exilul lui e f 
ă
r
ă
 sc
ă
pare, de vreme ce-i lipsit de amintirea unei patrii pierdute sau desperan
ţ
a într-un p
ă
mînt al f 
ă
g
ă
duin
ţ
ei. Sentimentul absurdului nu-i decîtdivor
ţ
ul acesta dintre om
ş
i via
ţ
a sa, dintre actor
ş
i decorul s
ă
u. De vreme ceto
ţ
i oamenii s
ă
n
ă
to
ş
i s-au gîndlt la propria lor sinucidere, vom recunoa
ş
te,
ă
r
ă
alte explica
ţ
ii, c
ă
exist
ă
o leg
ă
tur
ă
direct
ă
între acest sentiment
ş
iaspira
ţ
ia c
ă
tre neant.Subiectul eseului de fa
ţă
este tocmai raportul dintre absurd
ş
isinucidere, m
ă
sura exact
ă
în care sinuciderea este o solu
ţ
ie împotrivaabsurdului. Se poate stabili ca principiu c
ă
ac
ţ
iunile unui om care nutri
ş
eaz
ă
trebuie s
ă
fie comandate de'ceea ce el socote
ş
te a fi adev
ă
rul.Credin
ţ
a în absurditatea existen
ţ
ei trebuie deci s
ă
-i hot
ă
rasc
ă
purtarea. Elegitim
ă
curiozitatea de a ne întreba, limpede
ş
i f 
ă
r
ă
false patetisme, dac
ă
oconcluzie de acest ordin impune p
ă
r
ă
sirea cît mai grabnic
ă
a unei condi
ţ
ii deneîn
ţ
eles. Vorbesc aici, desigur, de oamenii dispu
ş
i s
ă
se pun
ă
de acord cuei în
ş
i
ş
i.Exprimat
ă
în termeni clari, problema poate s
ă
par
ă
simpla
ş
i totodat
ă
 insolubil
ă
. Dar e gre
ş
it
ă
presupunerea c
ă
întreb
ă
rile simple duc lar
ă
spunsuri la fel de simple
ş
i c
ă
eviden
ţ
a implic
ă
evidenta.
Apriori 
ş
iinversînd termenii problemei,' dup
ă
cum omul se sinucide sau nu sesinucide, s-ar p
ă
rea ca nu exist
ă
decît dou
ă
solu
ţ
ii filosofice: a spune da saua spune nu. Dar ar fi prea frumos s
ă
fie a
ş
a. C
ă
ci trebuie s
ă
 
ţ
inem seama
ş
ide aceia care, f 
ă
r
ă
s
ă
ajung
ă
la vreo concluzie, se întreab
ă
neîncetat. Aici,abia dac
ă
fac o ironie: e vorba de majoritatea oamenilor. V
ă
d, de asemenea,c
ă
cei ce r
ă
spund nu, ac
ţ
ioneaz
ă
ca
ş
i cum ar gîndi da. De fapt, dac
ă
acceptcriteriul nietzschean, ace
ş
tia gindesc, într-un fel sau altul, da. Dimpotriv
ă
,se întîmpl
ă
adesea ca cei ce se sinucid s
ă
fi crezut într-un sens al vie
ţ
ii.Asemenea contradic
ţ
ii sînt constante. Se poate chiar spune c
ă
nu sîntnic
ă
ieri maî vii decît în aceast
ă
chestiune în care, dimpotriv
ă
, logica pare atîtde necesar
ă
. A compara teoriile filosofice
ş
i108
 
Albert Camus 
 comportarea celor ce le profeseaz
ă
a devenit un loc comun. Dar trebuietotu
ş
i s
ă
ar
ă
tam c
ă
dintre gînditorii care au refuzat un sens vie
ţ
ii, nici unul,în afar
ă
de Kirilov, care apar
ţ
ine literaturii, de Peregrinqs, care se na
ş
te dinlegend
ă
,
ş
i de Jules Lequier, care
ţ
ine de ipotez
ă
, nu â mers cu logica'pîn
ă
 

Activity (2)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->