AGATHA CHRISTIE
CU
Ţ
ITUL ÎN CEAF
Ă
I
O sear
ă
la teatru
Lumea uit
ă
u
ş
or: indignarea intervenit
ă
cu ocazia asasinatului lui George Alfred Saint-
Vincent Marsh, baronul Edgware, s-a spulberat deja pentru a l
ă
sa loc noilor evenimente.În timpul procesului, numele prietenului meu Hercule Poirot n-a fost citat niciodat
ă
,îndeplinindu-i-se astfel propria dorin
ţă
de a r
ă
mîne în umbr
ă
. El era mul
ţ
umit dac
ă
lauriiputeau fi decerna
ţ
i altora.Poirot considera aceast
ă
afacere ca un e
ş
ec
ş
i, de altfel, repeta oricui vroia s
ă
-l asculte,c
ă
orice reflec
ţ
ie cu totul întîmpl
ă
toare a vreunui trec
ă
tor de pe strad
ă
l-ar fi îndrumat pepista cea bun
ă
.În acela
ş
i timp, pentru a descoperi întregul adev
ă
r în aceast
ă
dram
ă
, era nevoie degeniul lui Hercule Poirot, c
ă
ci f
ă
r
ă
el, aceast
ă
crim
ă
ar fi r
ă
mas probabil nepedepsit
ă
.Apreciez momentul cînd a venit la mine dezv
ă
luindu-mi toate detaliile acesteiîntîmpl
ă
ri tenebroase
ş
i sînt sigur c
ă
astfel voi satisface din plin dorin
ţ
ele unei persoaneîncînt
ă
toare care a fost implicat
ă
.Îmi amintesc de seara cînd, a
ş
ezat în micul, cochetul
ş
i atît de ordonatul salon al luiPoirot, ascultam relat
ă
rile acestuia cu privire la moartea lordului Edgware.Precum celebrul detectiv belgian, voi începe
ş
i eu cu reprezenta
ţ
ia ce a avut loc în lunaiunie a anului trecut, într-un teatru londonez, unde vedeta american
ă
- Carlotta Adams -atr
ă
gea mul
ţ
imea.Cu un an în urm
ă
, Carlotta Adams d
ă
duse dou
ă
matinee care aveau s
ă
ob
ţ
in
ă
unsucces triumfal. În momentul în care-mi încep istorisirea, ea î
ş
i ducea la bun sfîr
ş
it unangajament pe trei s
ă
pt
ă
mîni ce avea s
ă
se încheie a doua zi.Carlotta excela în sketchuri în care juca singur
ă
, f
ă
r
ă
schimb
ă
ri de costume sau dedecoruri. P
ă
rea a fi capabil
ă
de a se exprima în orice limb
ă
cu aceea
ş
i u
ş
urin
ţă
. Una dintre
scenetele sale se petrecea seara, într-un hotel cosmopolit, ea interpretînd pe rînd rolurilecele mai variate: turi
ş
ti americani sau germani, diferi
ţ
i membri ai unei familii engleze aflate
în c
ă
l
ă
torie, nobili ru
ş
i ruina
ţ
i, servitori stila
ţ
i... Toate aceste personaje se încarnau în ea,
succesiv, cu o uluitoare veridicitate, sub ochii fascina
ţ
i ai publicului.În seara cu pricina, termina cu un num
ă
r intitulat: "Cîteva imita
ţ
ii".Aici, de asemenea, era incomparabil
ă
. Tr
ă
s
ă
turile sale, lipsite de orice machiaj, se
ş
tergeau brusc pentru ca s
ă
formeze imediat caricatura unui om politic, a vreunei mondene
celebre sau a unui star de renume. În cîteva fraze zugr
ă
vea tr
ă
s
ă
turile sau maniilepersonalit
ăţ
ii alese ca model.Una dintre ultimele sale imita
ţ
ii fuse cea a lui Jane Wilkinson, o actri
ţă
new-yorkez
ă
foarte frumoas
ă
ş
i de mare talent, apreciat
ă
în mod deosebit la Londra. Carlotta a
reprodus-o de-o manier
ă
uimitoare, cel pu
ţ
in pentru mine, admirator frecvent alcomedienei americane.În aceast
ă
sear
ă
, ascultînd-o pe Carlotta, reg
ă
seam cu emo
ţ
ie aceast
ă
voce cald
ă
cuun timbru pu
ţ
in grav... acest gest lent al mîinii care se deschidea
ş
i se închidea... acea
brusc
ă
mi
ş
care a capului aruncînd p
ă
rul pe spate la sfîr
ş
itul triadelor dramatice.
Ş
tiam c
ă
în urm
ă
cu trei ani, Jane Wilkinson se c
ă
s
ă
torise cu lordul Edgware, b
ă
rbat
foarte bogat, dar mai ales original. Zvonul zburase c
ă
ea l-ar fi p
ă
r
ă
sit dup
ă
numai cîtevaluni. Se mai zicea c
ă
, la un an
ş
i jum
ă
tate dup
ă
c
ă
s
ă
torie, ea turnase un film în America
ş
i
c
ă
de-a lungul ultimului sezon teatral cunoscuse un viu succes la Londra.Urm
ă
rind imita
ţ
iile foarte reu
ş
ite, dar poate un pic caustice ale Carlottei Adams, m
ă
întrebam ce puteau gîndi personalit
ăţ
ile "puse pe tav
ă
". Se bucurau de aceast
ă
publicitategratuit
ă
? Sau erau înm
ă
rmurite de aceast
ă
etalare a defectelor lor?Mi se p
ă
rea c
ă
în locul persoanelor astfel vizate, a
ş
fi încercat un sentiment foarte acut
de ciud
ă
―
ascunzîndu-le, bineîn
ţ
eles. Trebuie s
ă
posezi un spirit
nu
te ase. "
lare
de
indiferent
ă
ca s
ă
caricaturi atît de nemijo-capul, am
V
feut fo
ZoT?T
de
mine
- *"'<£
»l
aplecat înfar
ă
r u
dl
"
Spatele
meu
> cu diwPersoana
]ua
a £ ^
Hbl
i
2eie
întredeschise,f
d
fware, cunoscut
ă
mJbTH
1
de
CarIotta
-- 'adv de Jane WiJkin
SO
n
ine
de
P
P
uhl
* ™b
sub
numeleAm constatat t
ă
: Ja
ne
Wil
£0Sebit
ă
de
„
spectacolul lu
ă
s
cra
J ^ aplec
ă
spre ^ un
2eu
grec
ş
i j Pe ecran decît la
^ cu c
ă
lcht
Ie
?
:
U
"tîn
ă
r frumos
1
"
^
famiIiar
ddea
de asem
ă
n
ă
toare
L
:
Crezut
ve-soane. I-am atras aten
ţ
ia lui Poirot, fiindc
ă
un cuplu tocmai se a
ş
ezase foarte aproape
de noi. V
ă
zusem deja chipul femeii, dar nu reu
ş
eam s
ă
-i atribui vreun nume.Deodat
ă
o identificai pe CarIotta Adams. Purta o rochie neagr
ă
foarte discret
ă
ş
ifizionomia nu oferea nimic care s
ă
-
ţ
i atrag
ă
în mod deosebit aten
ţ
ia. Tr
ă
s
ă
turile sale mobile
ş
i sensibile se pretau foarte bine artei de a mima: fiind lipsite de un caracter personal, luauu
ş
or expresia unui alt chip.Îl f
ă
cui p
ă
rta
ş
al reflec
ţ
iilor mele pe Poirot. El m
ă
asculta cu capul plecat, înclinat u
ş
orînspre mine, dar în acela
ş
i timp ochiul s
ă
u observa alternativ cele dou
ă
mese în discu
ţ
ie.- A! E lady Edgware! Am v
ă
zut-o adesea jucînd. O femeie frumoas
ă
!-
Ş
i nu mai pu
ţ
in o actri
ţă
perfect
ă
.- Posibil!- Nu pari prea convins.- Totul depinde de rolul care îi este rezervat. Dac
ă
este centrul piesei, dac
ă
totul seraporteaz
ă
la ea, atunci devine inegalabil
ă
. Dar m
ă
îndoiesc c
ă
ar face fa
ţă
convenabil unuirol secundar sau unei "Utilit
ăţ
i" - cum se obi
ş
nuie
ş
te s
ă
se spun
ă
. Mi se pare c
ă
face partedintre acele femei pentru care nimic nu exist
ă
în afar
ă
de ele însele... Aceste femei se expunla grave pericole, ad
ă
ug
ă
el dup
ă
o pauz
ă
.- Ce pericole? îl întrebai, surprins.- Acest cuvînt te mir
ă
, dragul meu. II men
ţ
in..
J
-am m
ă
rturisit ]„;
P
nu
dra
S"'divin.
rt
^
u
, modest/ Perfect ^10sei p
e
un
ton sec.- Deci nu vrei s
ă
ri
ş
ti o p
ă
rere despre Carlotta Adams?
- E o actri
ţă
. Ce-a
ş
ad
ă
uga în plus?
- Dup
ă
tine, via
ţ
a ei nu prea e pres
ă
rat
ă
cu pericole ca cea a lady-ei Edgware?- Noi to
ţ
i ne strecur
ă
m printre piedici, observ
ă
Poirot cu o voce grav
ă
. Pe drumulnostru, r
ă
ul se tine adesea în ambuscad
ă
. Dar în ceea ce o prive
ş
te pe doamna Adams, ea
va triumfa, gra
ţ
ie a dou
ă
motive: nu-i lipse
ş
te prezen
ţ
a de spirit,
ş
i, f
ă
r
ă
îndoial
ă
ai
remarcat deja, e evreic
ă
.Acest detaliu, m
ă
rturisesc, mi-a sc
ă
pat. Sesizam acum pe fa
ţ
a sa urme de originesemit
ă
.- Prev
ă
d acolo mari
ş
anse de succes, continu
ă
Poirot, numai dac
ă
va fi atent
ă
: un
obstacol o poate face s
ă
clacheze.-Care?- Dragostea exagerat
ă
pentru bani.- Fiecare dintre noi poate da în aceast
ă
boal
ă
.- Sînt de acord. în acela
ş
i timp, noi doi cînt
ă
rim pentru"
ş
i "contra" înainte de a
ac
ţ
iona
ş
i nu ne-am l
ă
sa ghida
ţ
i de simpla dorin
ţă
de a îngr
ă
m
ă
di bani. Tonul serios al lui
Poirot m
ă
f
ă
cu s
ă
zîmbesc. F
ă
r
ă
a se emo
ţ
iona, micul detectiv belgian relu
ă
:- Criminologia implic
ă
studiul psihologiei. Detectivul nu se apleac
ă
numai asupraactului asasinului, el încearc
ă
s
ă
descopere mobilul care a dus la acest act. M
ă
ascul
ţ
i,Hastings?L-am asigurat de aten
ţ
ia mea complet
ă
.11te gînde
ş
ti decît"
inaZ^^
°
anchet
ă
'
tu
nu
«rabe
ş
ti
s
ă
identifici "a'enaJ
ă
a
afacerii
-
M
ă
scrumul
fe
ă
riIo
*£ ^
nte
^ digitale, s
ă
analizez
stu
*a mai bine
urTeh
T*
pe
bur(
ă
P
entIU
a
a
ş
adar, niciodat
ă
Sp
k
Nu
v
^ în
ţ
elege,
Jn
<%i, descop
ă
r muX
?
intr
'
Un
f
°
toIiu
>
cu
oc
^'
me
- V
ă
d cu ochii minlr
1
^
S
°
lu}ia
UIlei
P
JobIe
-^^^fotol^;^^!" fo»?t. Cînd m
ă
afund
s
e Poate produce
dlcîZ^^'
pentru
™e nu- Am observat "
ngf
dimpotriv
ă
,
crtitril
ln
loc de
a
aluneca pe "ai pasi
Onant
deac
f
(
e
funcfioneze
mici]
C
ta
Je
P^ea împr
ăş
tia ceata
c
°nduce spre adev
ă
r^
'
pentru rfenora
en.
h%
un
^«^ent dat,
Sa
func
P"on
e2e
febril - somnului. Ce altceva e /
a
!f
a
^bral
ă
! F
ă
s
ă
g
E]e
singure '
ncert
^dine
a
s
f
te
acee^i temaT noastr
ă
.
Ce
"^"-asupra
Cea
mai
doamn
ă
Poirot, f
ă
cînd un v
ă
dit efort pentru a p
ă
rea indiferent.- Cred mai degrab
ă
c
ă
e vr
ă
jit
ă
de elegan
ţ
amust
ăţ
ii tale.Cu un gest discret, Poirot î
ş
i mîngîie acest oi na-ment al chipului s
ă
u.- Nu cunosc alta mai frumoas
ă
. "Peria voasti
ă
de din
ţ
i" pe care a
ţ
i adoptat-o mi separe o crim
ă
împotriva bunei
ş
i generoasei Naturi. Las
ă
-
ţ
i deci s
ă
creasc
ă
must
ăţ
ile înîntregime, Hastings.- Prive
ş
te! l-am întrerupt. Doamna se ridic
ă
ş
i se îndreapt
ă
înspre masa noastr
ă
!Poirot se ridic
ă
ş
i salut
ă
. Eu, la fel.- Domnul Hercule POIROT, nu-i a
ş
a? zice vocea melodioas
ă
a lui Jane Wilkinson.- El însu
ş
i, pentru a v
ă
servi, doamn
ă
.- A
ş
vrea s
ă
v
ă
vorbesc, domnule Poirot.- V
ă
ascult, doamn
ă
. Lua
ţ
i loc, v
ă
rog.- Nu, nu aici. Putem urca în apartamentul meu, dac
ă
sînte
ţ
i amabil.Bryan Martin o urm
ă
ri
ş
i zise deodat
ă
:- Jane, a
ş
teapt
ă
cel pu
ţ
in pîn
ă
la sfir
ş
itul mesei. Noi nu sîntem decît la început...Domnul Poirot, de asemenea. Jane Wilkinson nu se l
ă
s
ă
prea u
ş
or îndep
ă
rtat
ă
de la
ţ
elul s
ă
u:- Ce importan
ţă
are, Bryan? Ne vom muta cu to
ţ
ii la mine. Fii bun
ş
i d
ă
-i ordinele
ş
efului de hotel... A
ş
teapt
ă
, Bryan!13în momentul în care acesta se îndep
ă
rta, e gr
ă
bi în urma lui Bryan,
ş
i cu o sprinceana
inci tat
ă
, î
ş
i întoarse capul. Tîn
ă
ra femeie îi vorbi pe u ton decisiv, iar el ced
ă
ridicînd din
umeri.O dat
ă
sau de dou
ă
ori în timpul acestei discu
ţ
ii > fulger, Jane î
ş
i întoarse privirea
înspre _ Cari o Ua Adams; cuvintele sale cuprindeau oare
ş
i aceasta fa
ţă
a lui Jane? Jane
reveni la noi. - S
ă
urc
ă
m repede, zise..
Ş
i, f
ă
r
ă
s
ă
se sinchiseasc
ă
dac
ă
invita
ţ
ia ne convenea sau nu, ne îndrum
ă
spre lift.
- Domnule Poirot, relu
ă
ea,
ş
ansa m
ă
favorizeaz
ă
pentru c
ă
v-a scos în calea mea în
seara asta. Nu
ş
tiu c
ă
rui sfînt s
ă
-i mul
ţ
umesc c
ă
v-am observat la masa vecin
ă
... (Aici s-a
întrerupt pentru a-i spune liftierului:) AI doilea etaj!- Dac
ă
v
ă
pot fi de folos cu ceva... începu Poiiol.- Sînt sigur
ă
. Mi s-a spus c
ă
sînte
ţ
i un om fantastic.La etajul al doilea, Jane Wilkinson ne-a înso
ţ
it de-a lungul culoarului
ş
i ne-a introdus
într-unui din J apartamentele cele mai luxoase ale hotelului Savoy. Aruncîndu-
ş
i capa de
blan
ă
alb
ă
pe un scaun
ş
i po
ş
eta ornat
ă
cu pietre pre
ţ
ioase pe mas
ă
, actii
ţ
a se afund
ă
într-
un fotoliu
ş
i declar
ă
:
- Domnule Poirot, trebuie s
ă
scap de so
ţ
ul meu!14IICina- S
ă
vedem, doamn
ă
: a desp
ă
r
ţ
i o femeie de b
ă
rbatul s
ă
u nu intr
ă
numai în atribu
ţ
iilemele, r
ă
spunse Poirot, dup
ă
un prim moment de surpriz
ă
.- M
ă
îndoiesc.- Adresa
ţ
i-v
ă
mai bine unui avocat.- Pentru nimic în lume! Am consultat o sumedenie de oameni ai legii, cinsti
ţ
i sauvicio
ş
i, dar nici unul dintre ei nu mi-a dat un sfat util. Ie
ş
i
ţ
i de dup
ă
dosarele lor, nu au
nici un punct comun!-
Ş
i crede
ţ
i c
ă
eu am? Ea zîmbi.
- Se pare c
ă
dumneavoastr
ă
sînte
ţ
i dreptatea în carne
ş
i oase.
- S
ă
admitem c
ă
sînt inteligent, zise Poirot. De ce-a
ş
nega-o? Dar afacerea
dumneavoastr
ă
nu intr
ă
în sfera mea.- E vorba de o problem
ă
care trebuie rezolvat
ă
. O problem
ă
foarte complicat
ă
, dac
ă
nusînte
ţ
i omul care s
ă
se fereasc
ă
de dificult
ăţ
i.- Permite
ţ
i-mi s
ă
v
ă
felicit pentru perspicacitate, doamn
ă
. Dar v
ă
repet, nu m
ă
ocup deanchete pentiu15
U
"
mi
inSpir
ă
decît
- Dragul meu domn, nu e vorba de a-mi spiona so
ţ
ul, doresc numai s
ă
m
ă
despart de
of 00
Christie, Agatha - Cutitul in Ceafa UC
687 Reads
Info and Rating
| Category: | |
| Rating: | (1 Rating) |
| Upload Date: | 01/17/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment
ador agatha christie .... ms mult