• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • 1
    CommentGo Back
 
DOUGLAS LLOYD
 
C
Ä‚
MA
Åž
A LUI CRISTOS
Traducere de Jul. GiurgeaEditura MOLDOVADedicat
ă
ca dovad
ă
de apreciere lui Hazel McCann, care s-a întrebat ce s-a ales de C
Ä‚
MA
Åž
A LUI CRISTOS.CAPITOLUL IDin pricin
ă
c
ă
n-avea decât cincisprezece ani
ÅŸ
i era preocupat
ă
de gândul de a cre
ÅŸ
te, intermiten
Å£
ele ei degândire mai adânc
ă
erau scurte
ÅŸ
s nu prea dese; totu
ÅŸ
i în diminea
Å£
a aceasta se sim
Å£
ea cople
ÅŸ
it
ă
de r 
ă
spunderi.Asear 
ă
maic
ă
-sa, care numai rareori vorbea cu ea despre probleme mai complicate, decât cel mult avantajul de afi cu mâinile curate
ÅŸ
i sufletul lini
ÅŸ
tit, îi vorbise între patru ochi despre urm
ă
rile probabile ale îndr 
ă
zne
Å£
elor declara
Å£
ii f 
ă
cute ieri de tat
ă
l ei în Senat;
ÅŸ
i Lucia. Sim
Å£
indu-se m
ă
gulit
ă
de încrederea ei, îi r 
ă
spunsese cu toat
ă
 convingerea c
ă
f 
ă
r 
ă
îndoial
ă
prin
Å£
ul Gaius nu va avea posibilitatea s
ă
reac
Å£
ioneze.Dar, dup
ă
ce plecase la culcare, Lucia începuse s
ă
se alarmeze, F
ă
r 
ă
îndoial
ă
Gaius va putea trece cu vedereaie
ÅŸ
irile violente aie tat
ă
lui ei împotriva extravagan
Å£
elor 
ÅŸ
i abuzurilor comise de guvernul s
ă
u, în cazul când n-ar fi avut
ÅŸ
i ÃŽnainte de asta pricin
ă
s
ă
fie nemul
Å£
umit de familia Gallio. Totu
ÅŸ
i mai exista o pricin
ă
de nemul
Å£
umire, pe care n-o cuno
ÅŸ
tea nimeni afar 
ă
de ea îns
ăş
i...
ÅŸ
i de Diana. De aici înainte to
Å£
i vor trebui s
ă
fie cu toat
ă
  b
ă
garea de seam
ă
, c
ă
ci altfel voi avea motive s
ă
se a
ÅŸ
tepte la grave nemul
Å£
umiri.ÃŽn diminea
Å£
a aceasta p
ă
s
ă
relele se trezir 
ă
foarte devreme. ÃŽnc
ă
nu se obi
ÅŸ
nuise cu zburd
ă
lnicia
ÅŸ
i ciripitul lor,c
ă
ci se întorseser 
ă
mai devreme decât aveau obiceiul. Prim
ă
vara sosise
ÅŸ
i se statornicise înainte de sfâr 
ÅŸ
itullunii februarie. Când se trezi, constat
ă
imediat c
ă
nelini
ÅŸ
tea cu care se culcase seara trecut
ă
este înc
ă
prezent
ă
 
ÅŸ
inu s-a risipit din sufletul ei, unde scurma st
ă
ruitoare, exact ca o durere de din
Å£
i.Se îmbr 
ă
c
ă
f 
ă
r 
ă
s
ă
fac
ă
zgomot, ca s
ă
nu trezeasc
ă
pe Tertia, care dormea în alcovul de al
ă
turi - dup
ă
ce se vatrezi se va speria, v
ă
zând c
ă
patul st
ă
 pânei sale este de
ÅŸ
ert - apoi î
ÅŸ
i încheie sandalele
ÅŸ
i apuc
ă
în lunguladmirabilului mozaic colorat care ducea din camera ei de dormit într-un salon, de aici în lungul coridorului sprescara impun
ă
toare care cobora în atrium
ÅŸ
i de aici ie
ÅŸ
i în peristil, unde se opri
ÅŸ
i-
ÅŸ
i f 
ă
cu mâna punte deasupraochilor ca s
ă
se apere de lumina puternic
ă
a soarelui.De un an încoace sau poate chiar de mai demult, Lucia era con
ÅŸ
tient
ă
c
ă
este mai înalt
ă
 
ÅŸ
i c
ă
s-a dezvoltatneobi
ÅŸ
nuit de repede, dar aci în peristilul pavat cu faian
ţă
se sim
Å£
ea întotdeauna lipsit
ă
de importan
ţă
 
ÅŸ
i foartemic
ă
. Tot ce se g
ă
sea împrejurul ei în acest peristil o determina s
ă
se simt
ă
mic
ă
: coloanele înalte de marmur 
ă
  pe care se sprijinea tavanul, impun
ă
toarele statui, încremenite în t
ă
cerea demnit
ăţ
ii lor, în largul paji
ÅŸ
tei bineîngrijite,
ÅŸ
i
ÅŸ
uvi
Å£
ele argintii ale havuzului care repezea în sus apa proasp
ă
t
ă
. Oricât ar îmb
ă
trâni, în mijloculacestui spa
Å£
iu ea se va sim
Å£
i întotdeauna ca un copil.Cum era s
ă
se simt
ă
mai matur 
ă
, când trecu în lungul pl
ă
cilor colorate, prin fa
Å£
a lui Servius, al c
ă
rui obraz eratot atât de b
ă
tucit
ÅŸ
i v
ă
rgat de cre
Å£
uri adânci ca
ÅŸ
i pe vreme
ÅŸ
când ea abia se putea
Å£
ine pe picioare, îi f 
ă
cu unsemn cu mâna
ÅŸ
i zâmbi, drept r 
ă
spuns la salutul grav al b
ă
trânului slujitor care-
ÅŸ
i apropie lancea de fruntea br 
ă
zdat
ă
,
ÅŸ
i trecu înainte spre pergola acoperit
ă
cu vrejuri de vi
ţă
, din cel
ă
lalt cap
ă
t al terenului patru-unghiular.Aici î
ÅŸ
i încruci
ÅŸ
a bra
Å£
ele pe balustrada de marmur 
ă
care domina gr 
ă
dinile în form
ă
de terase, boschetele,dulbina pavat
ă
cu pl
ă
ci de mozaic
ÅŸ
i de unde se deschidea o impresionant
ă
vedere asupra ora
ÅŸ
ului
ÅŸ
i a fluviului,apoi se întreb
ă
dac
ă
va fi necesar s
ă
vorbeasc
ă
 
ÅŸ
i cu Marcellus. Fire
ÅŸ
te, fratele ei se va revolta
ÅŸ
i, dac
ă
vaîncerca s
ă
intervin
ă
, cu siguran
ţă
gestul lui va agrava
ÅŸ
i m
ă
i mult situa
Å£
ia; dar cineva din familie trebuia s
ă
fieinformat despre rela
Å£
iile de acum dintre ei
ÅŸ
i Gaius, înainte de a se expune
ÅŸ
i altor primejdii. Probabil, î
ÅŸ
i ziceaLucia, cu fratele ei nu va avea ocazia s
ă
vorbeasc
ă
între patru ochi decât foarte târziu în timpul zilei, deoareceîn ajun Marcellus plecase de acas
ă
 
ÅŸ
i cu siguran
ţă
lipsise toat
ă
noaptea, fiind la banchetul tribunilor militari, a
ÅŸ
a
 
c
ă
nu se va trezi înainte de amiaz
ă
. Dar va trebui sa hot
ă
rasc
ă
imediat ce va face. În clipa aceasta î
ÅŸ
i zise c
ă
ar fifost mult mai bine ca în timpul verii s
ă
fi m
ă
rturisit lui Marcellus ce s-a întâmplat.Sunetul stins al unor sandale o f 
ă
cu s
ă
se întoarc
ă
în loc. Decimus,
ÅŸ
eful slujitorilor casei, se apropia împreun
ă
 cu cele dou
ă
gemene dm Macedonia, care pe palmele mâinilor ridicate în sus aduceau t
ă
vile de argint. — St
ă
 pâna dore
ÅŸ
te, întreb
ă
Decimus
ÅŸ
i se înclin
ă
adânc, s
ă
i se serveasc
ă
prânzul aici? — De ce nu? r 
ă
spunse Lucia distrat
ă
.Decimus spuse ceva celor dou
ă
fete, care se gr 
ă
 bir 
ă
s
ă
întind
ă
masa, în timpul cât Lucia le urm
ă
rea mi
ÅŸ
c
ă
rilegra
Å£
ioase, cu zâmbetul pe buze
ÅŸ
i cu aceea
ÅŸ
i curiozitate ca
ÅŸ
i când ar fi urm
ă
rit zbenguiala a doi flutura
ÅŸ
i.Amândou
ă
erau dr 
ă
gu
Å£
e
ÅŸ
i ceva mai în vârst
ă
decât ea, de
ÅŸ
i nu erau atât de înalte; erau sprintene
ÅŸ
i îndemânatice
Åž
i se asem
ă
nau una cu alta ca dou
ă
boabe într-o p
ă
staie. Lucia le vedea pentru prima dat
ă
în exerci
Å£
iul slujbei,c
ă
ci fuseser 
ă
cump
ă
rate abia s
ă
 pt
ă
mâna trecut
ă
. Probabil Decimus, care se ocupa cu instruirea lor, î
ÅŸ
i zisese c
ă
 acum sunt capabile s
ă
se prezinte în fa
Å£
a st
ă
 pânilor. Va fi interesant s
ă
le urm
ă
reasc
ă
cum î
ÅŸ
i fac datoria,deoarece tat
ă
l ei îi spusese c
ă
au fost crescute într-o cas
ă
de oameni prosperi
ÅŸ
i probabil ast
ă
zi se întâmpla pentru prima dat
ă
s
ă
serveasc
ă
ia mas
ă
. F
ă
r 
ă
a îndr 
ă
zni s
ă
ridice privirea spre tân
ă
ra fat
ă
pe care o sim
Å£
eau c
ă
leurm
ă
re
ÅŸ
te, continuar 
ă
s
ă
se mi
ÅŸ
te repede
ÅŸ
i f 
ă
r 
ă
s
ă
fac
ă
cel mai mic zgomot. Amândou
ă
sunt extrem de palide,î
ÅŸ
i zise Lucia, probabil din cauz
ă
c
ă
au stat vreme îndelungat
ă
captive în cala galerei de sclavi care le-a adus.Una dintre sl
ă
 biciuni,
ÅŸ
i principala lui extravagan
ţă
, era s
ă
cumpere sclavi de valoare. Familia Gallio n-avea prea mul
Å£
i în serviciul ei, deoarece senatorul era convins c
ă
este vulgar 
ÅŸ
i primejdios s
ă
te împresori de pâlcuride sclavi care nu au altceva de lucru decât s
ă
m
ă
nânce, s
ă
umble încrunta
Å£
i
ÅŸ
i s
ă
unelteasc
ă
, î
ÅŸ
i alegea sclavii cuaceea
ÅŸ
i grija ca
ÅŸ
i atunci când cump
ă
ra câte o statuie Inimoas
ă
sau alte obiecte de art
ă
. Pe el nu-l interesaulicita
Å£
iile publice. Dar când se întorcea câte o legiune dintr-o expedi
Å£
ie militar 
ă
f 
ă
cut
ă
în regiuni civilizate,ofi
Å£
erii care conduceau armata aveau obiceiul s
ă
informeze pe unii dintre prietenii lor boga
Å£
i c
ă
au câ
Å£
iva sclavicu educa
Å£
ie; b
ă
trânul Gallio cobora în port în ajunul licita
Å£
iei, îi examina, îi întreba despre trecutul lor, îi alegea
ÅŸ
i, dac
ă
se întâmpla s
ă
g
ă
seasc
ă
vreunul pe care ar fi fost dispus s
ă
-l ia în casa sa, oferea un pre
Å£
. Nu spuneaniciodat
ă
membrilor familiei sale ce pre
Å£
a pl
ă
tit pe un sclav, dar se
ÅŸ
tia despre el c
ă
în astfel de cazuri n-areobiceiul s
ă
ile parcimonios.Majoritatea prietenilor lor aveau neîntrerupte nemul
Å£
umiri din pricina sclavilor care-i slujeau; tocmai de aceeaerau obliga
Å£
i mereu s
ă
-i schimbe, s
ă
-i vând
ă
 
ÅŸ
i s
ă
cumpere al
Å£
ii. Tat
ă
l ei îns
ă
numai rareori se întâmpla ca s
ă
sedebaraseze de vreunul, dar 
ÅŸ
i atunci numai din cauz
ă
c
ă
un sclav a maltratat pe altul, datorit
ă
neînsemnateiautorit
ăţ
i ce o avea asupra lui. În felul acesta pierduser 
ă
acum un an o admirabil
ă
buc
ă
t
ă
reas
ă
. Minna se purtagrosolan
ÅŸ
i crud fa
ţă
de ajutoarele de la buc
ă
t
ă
rie; le cople
ÅŸ
ea de invective
ÅŸ
i le b
ă
tea. I se atr 
ă
sese aten
Å£
ia încâteva rânduri asupra urm
ă
rilor. Apoi s-a întâmplat c
ă
într-una din zile a p
ă
lmuit pe Tertia. O clip
ă
Lucia segândi la buc
ă
t
ă
reasa aceasta
ÅŸ
i se întreb
ă
unde o fi acum. ÃŽn orice caz Minna
ÅŸ
tia cum trebuie preg
ă
tite turtelecu miere.Trebuia s
ă
admi
Å£
i c
ă
tat
ă
l ei este un bun judec
ă
tor al firii omene
ÅŸ
ti. Evident, sclavii nu puteau s
ă
fie în întregimeoameni; dar unii dintre ei nu se deosebeau prea mult de oameni. Cum este Demetrius de pild
ă
, care tocmaiacum trecea printre coloanele peristilului, cu pasul sprinten
ÅŸ
i m
ă
surat. Tat
ă
l ei îl cump
ă
rase pe Demetrius acum
ÅŸ
ase ani
ÅŸ
i-l d
ă
ruise lui Marcellus cu ocazia celei de a
ÅŸ
aptesprezecea anivers
ă
ri. Ce zi memorabil
ă
fuseseaceasta, când to
Å£
i prietenii lor se adunaser 
ă
în Forum, ca s
ă
-l vad
ă
pe Marcellus -care se b
ă
rbierise pentru primadat
ă
în via
Å£
a sa - cum iese din rânduri ca s
ă
-
ÅŸ
i primeasc
ă
toga alb
ă
! Cornelius Capito
ÅŸ
i tat
ă
l ei
Å£
inuser 
ă
 cuvânt
ă
ri, apoi îi puseser 
ă
tog
ă
, pe umeri. Se sim
Å£
ise atât de mândr 
ă
 
ÅŸ
i era atât de fericit
ă
, încât inima îi b
ă
tea în piept ca un ciocan
ÅŸ
i.o ustura în gât, de
ÅŸ
i ea nu avea mai mult de nou
ă
ani
ÅŸ
i nu prea în
Å£
elegea aceast
ă
 ceremonie, doar cel mult c
ă
de aici înainte Marcellus va trebui s
ă
se poarte ca un b
ă
rbat, dar uneori, când seîntâmpla ca Demetrius s
ă
nu fie prin apropiere, uita
ÅŸ
i el cum trebuie s
ă
se poarte.Lucia î
ÅŸ
i
Å£
uguie buzele frumoase
ÅŸ
i pline, apoi zâmbi gândindu-se la rela
Å£
iile dintre ei; Demetrius, de
ÅŸ
i cu doiani mai vârst
ă
decât Marcellus, era extrem de respectuos
ÅŸ
i niciodat
ă
nu-
ÅŸ
i uita situa
Å£
ia lui de sclav; Marcellusera încruntat
ÅŸ
i demn, dar uneori uita de rolul lui de st
ă
 pân
ÅŸ
i devenea absurd, încercând s
ă
se poarte fa
ţă
de elca fa
ţă
de un prieten intim. În astfel de momente Luciei îi f 
ă
cea pl
ă
cere s
ă
-i urm
ă
reasc
ă
cu toat
ă
aten
Å£
ia, c
ă
ci
 
situa
Å£
ia era plin
ă
de haz. Fire
ÅŸ
te, cam acelea
ÅŸ
i erau
ÅŸ
i rela
Å£
iile dintre ea
ÅŸ
i Tertia; dar asta i se p
ă
rea cu totulaltceva.Demetrius venise din Corint, unde tat
ă
l s
ă
u - un armator bogat -f 
ă
cuse prea pe fa
ţă
politica opozi
Å£
ionist
ă
.Dezastrul familiei lui Demetrius venise pe nea
ÅŸ
teptate
ÅŸ
i fusese complet. Pe tat
ă
l s
ă
u l-au executat, pe cei doifra
Å£
i ai s
ă
i mai în vârst
ă
i-au d
ă
ruit noului legat din Ahaia, maic
ă
-sa î
ÅŸ
i ridicase via
Å£
a, iar pe Demetrius, care eraînalt, cu înf 
ăţ
i
ÅŸ
are frumoas
ă
 
ÅŸ
i atletic
ă
, îl aduseser 
ă
la Roma, înc
ă
rcat de lan
Å£
uri, deoarece tân
ă
rul acesta era nunumai un sclav pre
Å£
ios, dar 
ÅŸ
i primejdios.Lucia î
ÅŸ
i mai aducea aminte de ziua aceea cu o s
ă
 pt
ă
mân
ă
înainte de aniversarea lui Marcellus, când tat
ă
l ei îispusese maic
ă
-si c
ă
acum un ceas a cump
ă
rat un sclav corintian. Ea r 
ă
m
ă
sese profund impresionat
ă
, dar înacela
ÅŸ
i timp
ÅŸ
i speriat
ă
. — Un timp va trebui s
ă
fie tratat cu toat
ă
bun
ă
voin
Å£
a, spunea b
ă
trânul Gallio, în drumul pân
ă
la Roma s-au purtat fa
ţă
de el f 
ă
r 
ă
nici o cru
Å£
are. Paznicul s
ă
u mi-a spus c
ă
va fi mai bine s
ă
dorm cu un pumnal sub pern
ă
, pân
ă
când corintianul acesta se va mai lini
ÅŸ
ti. Se spune c
ă
ar fi b
ă
tut grav pe unul dintre paznicii s
ă
i,
ÅŸ
i evidentace
ÅŸ
tia s-au purtat fa
ţă
de el f 
ă
r 
ă
nici un fel de mil
ă
, de
ÅŸ
i primiser 
ă
ordine s
ă
-l aduc
ă
la Roma teaf 
ă
r 
ÅŸ
i s
ă
n
ă
tos.Am constatat c
ă
sunt foarte mul
Å£
umi
Å£
i c
ă
pot sc
ă
 pa de el. — Nu-
Å£
i dai seama c-ar putea s
ă
fie primejdios? întrebase so
Å£
ia lui speriat
ă
. Gânde
ÅŸ
te-te la primejdiile la careeste expus fiul nostru. — Aceasta este o chestiune care îl intereseaz
ă
numai pe Marcellus, r 
ă
spunsese tat
ă
l ei. Va fi datoria lui s
ă
-icâ
ÅŸ
tige încrederea
ÅŸ
i credin
Å£
a acestui tân
ă
r.
Åž
i cred c
ă
va reu
ÅŸ
i. Demetrius n-are nevoie de altceva, decât s
ă
fietratat a
ÅŸ
a cum se cuvine. Nu se a
ÅŸ
teapt
ă
s
ă
fie alintat. Este sclav
ÅŸ
i-
ÅŸ
i d
ă
seama de situa
Å£
ia în care se g
ă
se
ÅŸ
te,de
ÅŸ
i i se pare nesuferit
ă
, dar se va supune unei discipline omenoase.Tat
ă
l ei continuase s
ă
le spun
ă
c
ă
, dup
ă
ce a pl
ă
tit banii ce i s-au cerut ca pre
Å£
 
ÅŸ
i a semnat documentele, s-a dusel însu
ÅŸ
i ca s
ă
-l scoat
ă
pe Demetrius din celul
ă
, iar dup
ă
ce au ajuns pe chei i-a scos c
ă
tu
ÅŸ
ele lan
Å£
urilor de pemâini cu cea mai mare grij
ă
, deoarece acestea îi intraser 
ă
în carne
ÅŸ
i începuser 
ă
s
ă
sângereze. — Am apucat apoi înaintea lui, continuase b
ă
trânul, f 
ă
r 
ă
s
ă
m
ă
mai întorc s
ă
v
ă
d dac
ă
m
ă
urmeaz
ă
. Plecasemcu cariga
ÅŸ
i Aulus m
ă
a
ÅŸ
tepta la câ
Å£
iva metri mai departe de poarta Appia. Hot
ă
râsem s
ă
-l iau cu mine, dar dup
ă
 ce ne-am apropiat de cariga mi-am zis c
ă
va fi mai bine s
ă
-i explic cum va putea ajunge pân
ă
la vila noastr 
ă
,venind pe jos. — Singur! exclamase so
Å£
ia sa. Nu e
ÅŸ
ti de p
ă
rere c
ă
procedeul t
ă
u a fost imprudent? — Da, r 
ă
spunse tat
ă
l ei, dar în nici un caz atât de imprudent ca atunci când i-a
ÅŸ
fi adus cu mine înl
ă
n
Å£
uit, încalitate de captiv. Era liber s
ă
fug
ă
 
ÅŸ
i mi-am zis c
ă
nu stric
ă
s
ă
-i dau posibilitatea s
ă
aleag
ă
dac
ă
prefer 
ă
s
ă
 tr 
ă
iasc
ă
în casa noastr 
ă
sau s
ă
hot
ă
rasc
ă
el însu
ÅŸ
i de soarta care-l va a
ÅŸ
tepta de aici înainte. Am constatatimediat c
ă
gestul meu -a lacul s
ă
se mai însenineze pu
Å£
in la obraz. M-a întrebat în grece
ÅŸ
te
ÅŸ
i într-un fel foarteîngrijit, ceea ce dovede
ÅŸ
te c
ă
este un tân
ă
r cu educa
Å£
ie: „
Åž
i dup
ă
ce voi ajunge la vila dumneavoastr 
ă
domnule,ce voi avea de facut?" I-am spus s
ă
-l întrebe de Marcipor, care-i va spune ce va avea de f 
ă
cut. A dat din cap
ÅŸ
i aînceput s
ă
învârteasc
ă
încet lan
Å£
urile ruginite cu c
ă
tu
ÅŸ
ele pe care i le desprinsesem de pe mâini. „Arunc
ă
-le!", i-am spus eu,
ÅŸ
i urcându-m
ă
în carig
ă
m-am întors acas
ă
. — Nu cred c
ă
vei mai avea ocazia s
ă
-l revezi, declar 
ă
so
Å£
ia sa, dar în aceea
ÅŸ
i clip
ă
, ca r 
ă
spuns la cuvintele ei,Marcipor ap
ă
ru în cadrul u
ÅŸ
ii. — St
ă
 pâne, a sosit un tân
ă
r corintian, zise Marcipor, care era
ÅŸ
i el din Corint. Spune c
ă
face parte dintre sclaviicasei noastre. — Afirma
Å£
ia este întemeiat
ă
, r 
ă
spunse b
ă
trânul Gallio, mul
Å£
umit de
ÅŸ
tirea pe care i-o adusese. L-am cump
ă
ratazi diminea
ţă
. Va fi în serviciul fiului meu, dar deocamdat
ă
Marcellus nu trebuie s
ă
afle despre darul acesta pecare i l-am facut. Hr 
ă
ne
ÅŸ
te-l bine, trimite-l s
ă
fac
ă
baie
ÅŸ
i d
ă
-i haine curate. A stat închis vreme îndelungat
ă
.
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
clara10

de ce nu se poate descarca cartea? :(

reply07 / 29 / 2010
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...