Frederick Forsyth
Negociatorul
The Negociator, 1989PROLOGVisul îi revenise din nou, cu pu
ţ
in înainte s
ă
înceap
ă
ploaia. Dar el n-o auzea. Însomn, visul îl st
ă
pînea.Se f
ă
cea c
ă
era iar acolo sus, în poiana aceea din Sicilia, spînzurat
ă
multdeasupra Taorminei. Ie
ş
ea dintre copaci
ş
i înainta încet înspre centrul ei, conform în
ţ
elegerii. Cu valiza diplomat în mîna dreapt
ă
. Se oprea în mijlocul lumini
ş
ului, l
ă
sa jos valiza, se d
ă
dea
ş
ase pa
ş
i înapoi
ş
i se a
ş
eza în genunchi. Conform în
ţ
elegerii.Valiza con
ţ
inea un miliard de lire italiene.
Ş
ase s
ă
pt
ă
mîni duraser
ă
tratativele pentru eliberarea copilului, foarte pu
ţ
in fa
ţă
de cele mai multe dintre cazurile precedente. Uneori, acestea se prelungeau luni
ş
iluni de zile.
Ş
ase s
ă
pt
ă
mîni st
ă
tuse al
ă
turi de expertul de la biroul carabinierilor dinRoma
―
tot sicilian
ş
i el, dar de partea îngerilor
―
pentru a-l sf
ă
tui asupra tacticii. Devorbit, vorbise ofi
ţ
erul.
Ş
i, slav
ă
Domnului, se ajunsese la un acord: fiica bijutieruluidin Milano, r
ă
pit
ă
din casa de var
ă
a familiei de lîng
ă
plaja din Cefalu, avea s
ă
fieeliberat
ă
, în schimbul unei r
ă
scump
ă
r
ă
ri de aproape un milion de dolari, dup
ă
ocerere ini
ţ
ial
ă
de cinci ori pe atîta, dar, în sfîr
ş
it, Mafia acceptase.Din cealalt
ă
parte a poienei se ivi un b
ă
rbat neras, necioplit, mascat, cu o pu
ş
c
ă
Lapara spînzurat
ă
pe um
ă
r.
Ţ
inea de mîn
ă
o feti
ţă
de zece ani, descul
ţă
, speriat
ă
dar,dup
ă
toate aparen
ţ
ele, nev
ă
t
ă
mat
ă
. Fizic, cel pu
ţ
in. Cei doi se îndreptau spre el;vedea ochii banditului a
ţ
inti
ţ
i mai întîi asupra lui prin masc
ă
ş
i apoi cercet
ă
tor sprep
ă
durea din spate.Mafiotul se opri la valiz
ă
, se r
ă
sti la fat
ă
s
ă
stea pe loc. Aceasta îl ascult
ă
dar î
ş
ia
ţ
inti ochii negri
ş
i adînci aspra salvatorului. Nu mai e mult, feti
ţ
o. Stai acolo,dr
ă
gu
ţ
o.Banditul cercet
ă
fi
ş
icurile de bani din valiz
ă
ca s
ă
se conving
ă
c
ă
nu a fost în
ş
elat.B
ă
rbatul cel înalt
ş
i fata continuar
ă
s
ă
se priveasc
ă
. B
ă
rbatul îi f
ă
cu cu ochiul; ea îir
ă
spunse cu u zîmbet abia mijit. Banditul închise valiza
ş
i începu s
ă
se retrag
ă
cu fa
ţ
aspre p
ă
dure. Ajunse la copaci
ş
i atunci se întîmpl
ă
.
Nu era carabinierul din Roma, nu; ci n
ă
t
ă
r
ă
ul local. Se auzi o rafal
ă
de arme;banditul cu valiza se împiedic
ă
ş
i c
ă
zu.
Ş
i, bineîn
ţ
eles, amicii îi erau aduna
ţ
i cu to
ţ
iiacolo, în pinii din spate, ca s
ă
-l acopere. Tr
ă
geau
ş
i ei. Într-o clip
ă
, lumini
ş
ul erasfî
ş
iat de lan
ţ
uri de gloan
ţ
e zbur
ă
toare. B
ă
rbatul strig
ă
: „Jos!" în italian
ă
dar fata nu-lauzea, sau era cuprins
ă
de panic
ă
,
ş
i începu s
ă
alerge spre el. B
ă
rbatul se ridic
ă
ş
i searunc
ă
peste cei
ş
ase sau
ş
apte metri care îi desp
ă
r
ţ
eau.Aproape c
ă
izbuti. O vedea acolo, dup
ă
degete, la cî
ţ
iva centimetri de mîna luidreapt
ă
care ar fi tras-o jos, în siguran
ţă
, în iarba înalt
ă
. Putea s
ă
-i vad
ă
spaima dinochii uria
ş
i, din
ţ
ii micu
ţ
i din gura care scotea
ţ
ipete de groaz
ă
...
ş
i apoi trandafirulro
ş
u, str
ă
lucitor, care-i înflorea pe pieptul rochiei de bumbac.
Ş
i fata c
ă
zu de parc
ă
împins
ă
de la spate
ş
i el nu putu s
ă
uite cum z
ă
cea acolo, acoperind-o cu trupul luipîn
ă
cînd încet
ă
tirul
ş
i mafio
ţ
ii î
ş
i luar
ă
t
ă
lp
ăş
i
ţ
a prin p
ă
dure. Nu putea uita cum
r
ă
m
ă
sese acolo, leg
ă
nînd în bra
ţ
e trupul inert, plîngînd
ş
i strigînd c
ă
tre poli
ţ
istul localcare nu în
ţ
elegea nimica
ş
i î
ş
i cerea cu întîrziere scuze: „Nu, nu, Iisuse adorat, nuiar
ăş
i... "
CAPITOLUL UNUNOIEMBRIE 1989Iarna sosise, devreme în anul acela. Pe la sfîr
ş
itul lunii deasupra acoperi
ş
ului aler-gau deja primii ei cerceta
ş
i, purta
ţ
i de vîntul aspru dinspre stepele de nord-vest, cas
ă
sondeze fortifica
ţ
iile Moscovei.Cl
ă
direa Statului Major General se afl
ă
pe strada Frunze la num
ă
rul 19, un edificiucenu
ş
iu de piatr
ă
din anii '30, cu fa
ţ
ada îndreptat
ă
spre mult mai moderna anex
ă
deopt etaje de pe cealalt
ă
parte a str
ă
zii. La fereastra sa de la ultimul etaj al acestuibloc vechi st
ă
tea
Ş
eful Statului Major Sovietic, uitîndu-se la volbura înghe
ţ
at
ă
, într-odispozi
ţ
ie la fel de sumbr
ă
ca
ş
i iarna care se apropia.Mare
ş
alul Ivan K. Kozlov trecuse cu doi ani de vîrst
ă
statutar
ă
de pensionare, dar în Uniunea Sovietic
ă
, la fel ca peste tot în lume, cei care alc
ă
tuiesc legile nu î
ş
i închipuie niciodat
ă
c
ă
acestea li s-ar putea aplica
ş
i dumnealor. La începutul anuluiluase locul mare
ş
alului Akromeev, spre surprinderea celor mai mul
ţ
i din ierarhiamilitar
ă
. Cei doi nu sem
ă
nau deloc, a
ş
a cum nu seam
ă
n
ă
creta cu brînza. Akromeevfusese un intelectual, mic de stat
ş
i slab ca un b
ăţ
; Kozlov era o namil
ă
voluminoas
ă
,necioplit
ă
, cu p
ă
rul alb, soldat din cap pîn
ă
în picioare, descendent din tat
ă
, bunic
ş
iunchi solda
ţ
i. De
ş
i de-abia cel de-al treilea Prim Adjunct
Ş
ef înainte de promovare,s
ă
rise peste ceilal
ţ
i doi dinaintea sa, care se retr
ă
seser
ă
discret la pensie. Nimeni nuse îndoia de ce ajunsese în frunte; din 1987 pîn
ă
în 1989 supraveghease expert
ş
if
ă
r
ă
incidente retragerea sovietic
ă
din Afganistan, ac
ţ
iune realizat
ă
f
ă
r
ă
urm
ă
descandal, înfrîngerea major
ă
sau (cel mai important dintre toate) pierdere public
ă
a re-
puta
ţ
iei na
ţ
ionale, chiar dac
ă
lupii lui Allah încercaser
ă
s
ă
mu
ş
te c
ă
lcîiele ruse
ş
ti totdrumul pîn
ă
la Trec
ă
toarea Salang. Opera
ţ
iunea aceasta îi atr
ă
sese o mare reputa
ţ
iela Moscova
ş
i îl adusese în aten
ţ
ia personal
ă
a însu
ş
i Secretarului General.Dar în timp ce-
ş
i f
ă
cea datoria, cî
ş
tigîndu-
ş
i bastonul de mare
ş
al, Kozlov f
ă
cuse
ş
iun leg
ă
mînt cu sine însu
ş
i: niciodat
ă
s
ă
nu î
ş
i mai conduc
ă
preaiubita Armat
ă
Sovietic
ă
în retragere
―
pentru c
ă
, în ciuda abundentei reclame publicitare,Afganistanul fusese o înfrîngere. Tocmai perspectiva unui nou Afganistan care seprofila la orizont îi produsese acea dispozi
ţ
ie sumbr
ă
care îl st
ă
pînea, în timp ce seuita prin geamul dublu la rafalele orizontale de mici particule de ghea
ţă
care serepezeau periodic pe lîng
ă
fereastr
ă
.Motivul acestei dispozi
ţ
ii se afla într-un raport de pe biroul s
ă
u, raport pe care i-l
ceruse chiar el celui mai str
ă
lucit dintre proteja
ţ
ii s
ă
i, un tîn
ă
r general-maior pe care îladusese la Statul Major de la Kabul. Kaminski absolvise academia, avea o gîndireprofund
ă
ş
i, pe deasupra, era un geniu al organiz
ă
rii ia mare
ş
alul îi d
ă
duse locul doi în domeniul logisticii. Ca to
ţ
i combatan
ţ
ii cu experien
ţă
, Kozlov
ş
tia mai bine decîtceilal
ţ
i c
ă
b
ă
t
ă
liile nu se cî
ş
tig
ă
prin curaj sau sacrificiu
ş
i nici prin generali str
ă
luci
ţ
i;se cî
ş
tig
ă
dac
ă
ai aparatura adecvat
ă
la locul adecvat
ş
i în momentul adecvat,
ş
i înc
ă
în cantit
ăţ
i foarte mariÎ
ş
i amintea
ş
i acum cu am
ă
r
ă
ciune cum, soldat de trup
ă
18 ani, fusese martor la înaintarea fulger
ă
toare a superbei ma
ş
ini de r
ă
zboi germane prin fortifica
ţ
iile Patriei, în timp ce Armata Ro
ş
ie, anemiat
ă
de epurarea lui Stalin din 1938
ş
i echipat
ă
curelicve, încerca s
ă
st
ă
vileasc
ă
torentul. Chiar p
ă
rintele lui c
ă
zuse încercînd s
ă
apere opozi
ţ
ie imposibil
ă
la Smolensk luptînd cu arme cu percu
ţ
ie împotriva zgomotoaselor
regimente de blindate. Data viitoare, î
ş
i jurase el, vor avea echipamentul adecvat,
ş
i înc
ă
din bel
ş
ug. Î
ş
i dedicase o mare parte a carierei sale militare acestei idei
ş
i acumajunsese
ş
eful celor cinci arme ale URSS-ului: Armata, Marina, Avia
ţ
ia, For
ţ
ele deRachete Strategice
ş
i Ap
ă
rarea Antiaerian
ă
a Patriei.
Ş
i toate acestea erau puse înfa
ţ
a unei posibile înfrîngeri din cauza raportului de trei sute de pagini de pe biroul lui.
Îl citise de dou
ă
ori, noaptea în apartamentul s
ă
u spartan de pe Kutuzov Prospect
ş
i din nou diminea
ţ
a la birou unde, de cum ajunsese la ora 7.00, î
ş
i scosese telefonuldin priz
ă
. Se întoarse de la fereastr
ă
, se îndrept
ă
cu pa
ş
i mari spre biroul masiv dincapul mesei de conferin
ţ
e în form
ă
de T
ş
i r
ă
sfoi din nou ultimele pagini aleraportului.SUMARA
ş
adar nu e vorba de faptul c
ă
planeta este destinat
ă
s
ă
r
ă
mîn
ă
f
ă
r
ă
ţ
i
ţ
ei în ur-m
ă
torii dou
ă
zeci sau treizeci de ani; ci c
ă
Uniunea Sovietic
ă
va
r
ă
mîne f
ă
r
ă
ţ
i
ţ
ei înurm
ă
torii
ş
apte sau opt. Motivul se g
ă
se
ş
te în tabelul de Rezerve Demonstrate, expusanterior în raport,
ş
i mai ales în coloana de cifre numite propor
ţ
ia R/P. Propor
ţ
ia derezerve fa
ţă
de produc
ţ
ie se calculeaz
ă
luînd produc
ţ
ia anual
ă
a unei
ţă
riproduc
ă
toare de
ţ
i
ţ
ei
ş
i împ
ă
r
ţ
ind aceast
ă
cifr
ă
la rezervele cunoscute ale
ţă
riirespective, de obicei exprimate în miliarde de barili.Cifrele de la sfîr
ş
itul anului 1985
―
cifrele occidentale, din nefericire, pentru c
ă
trebuie s
ă
ne baz
ă
m în continuare pe informa
ţ
iile occidentale ca s
ă
afl
ă
m ce se întîmpl
ă
în Siberia, în ciuda contactelor mele intime cu industria petrolier
ă
―
arat
ă
c
ă
în anul respectiv am produs 61 de miliarde de barili de
ţ
i
ţ
ei, ceea ce ne ofer
ă
14 anide rezerve extractabile
―
presupunînd c
ă
produc
ţ
ia va r
ă
mîne la aceea
ş
i cifr
ă
pe totparcursul acestei perioade. Dar asta înseamn
ă
s
ă
fim optimi
ş
ti deoarece produc
ţ
ianoastr
ă
ş
i, a
ş
adar, utilizarea rezervelor a fost obligat
ă
s
ă
creasc
ă
de la data aceea.Ast
ă
zi rezervele noastre se afl
ă
între
ş
apte
ş
i opt ani.Motivul pentru aceast
ă
cre
ş
tere a cererii îl g
ă
sim în dou
ă
domenii. Unul îlreprezint
ă
majorarea produc
ţ
iei industriale, mai ales în domeniul bunurilor de larg
consum, cerut
ă
de Politbiro de la introducerea noilor reforme economice; cel
ă
lalt îlconstituie ineficien
ţ
a acestor industrii mari consumatoare de combustibil, nu numai acelor tradi
ţ
ionale, ci chiar
ş
i a celor mai noi. Industria noastr
ă
manufacturier
ă
esteper total extrem de ineficient
ă
energetic
ş
i în multe domenii utilizarea unor utilaje învechite are un efect suplimentar. De exemplu, un automobil rusesc cînt
ă
re
ş
te detrei ori mai mult decît echivalentul lui american
―
nu, a
ş
a cum s-a publicat, din cauzaiernilor aspre, ci deoarece o
ţ
el
ă
riile noastre nu pot produce folii de metal de di-mensiuni suficient de fine. În acest fel, pentru fabricarea unei ma
ş
ini este nevoie demai mult
ă
energie electric
ă
produs
ă
din petrol decît în Occident, iar aceasta folose
ş
temai mult
ă
benzin
ă
atunci cînd e la drum.ALTERNATIVEReactoarele nucleare produceau 11% din electricitate în URSS iar planificatoriino
ş
tri au considerat c
ă
centralele nucleare au s
ă
produc
ă
20% sau chiar mai multpîn
ă
în anul 2000. Pîn
ă
la Cernobîl. Din nefericire, 40% din capacitatea nuclear
ă
eragenerat
ă
de centrale de tip Cernobîl. De atunci, majoritatea au fost închise pentru „modific
ă
ri"
―
este extrem de pu
ţ
in probabil c
ă
au s
ă
mai fie practic deschise din nou
―
iar altora, care erau programate s
ă
fie construite, le-a fost retras
ă
autoriza
ţ
ia. Înconsecin
ţă
, produc
ţ
ia noastr
ă
nuclear
ă
, în procente, în loc s
ă
dubleze cifra, a sc
ă
zut la7%
ş
i continu
ă
s
ă
se reduc
ă
.Avem cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume, dar problema este c
ă
aceste gaze sunt amplasate mai ales în extremitatea Siberiei
ş
i nu este suficient s
ă
lesco
ţ
i pur
ş
i simplu din p
ă
mînt. Avem nevoie,
ş
i nu exist
ă
, de o vast
ă
infrastructur
ă
de
conducte
ş
i re
ţ
ele ca s
ă
le aducem din Siberia în ora
ş
e, fabrici
ş
i sta
ţ
iuni generatoare.V
ă
mai aduce
ţ
i poate aminte c
ă
la începutul anilor '70, cînd, dup
ă
r
ă
zboiul YomKippur, pre
ţ
urile
ţ
i
ţ
eiului au crescut astronomic, ne-am oferit s
ă
aprovizion
ă
m petermen lung Europa Occidental
ă
cu gaze naturale pe care s
ă
le transport
ă
m princonduct
ă
. Aceasta ne-ar fi permis s
ă
realiz
ă
m re
ţ
eaua de distribuire de care aveam
of 00
Forsyth, Frederick - Negociatorul
2,189 Reads
Info and Rating
| Category: | Uncategorized. |
| Rating: | (1 Rating) |
| Upload Date: | 01/17/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment