• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
 
Colec
ţ
ie coordonat
ă
de prol. dr. Dan Grigorescu Coperta
ş
i grafica: Anamaria Smigelschi
 
 
WILLIAM SHAKESPEARE
 
Romeo
ş
i Julieta
 
Traducere de
Ş
T. O. IOSIF
 
Prefa
ţă
de LEON LEVI
Ţ
CHI
 
Edi
ţ
ie îngrijit
ă
 
ş
i note d ALEXANDRA BÂRN.
 
 
EDITURA MONDERO Bucure
ş
ti, 2000
 
Textul de fa
ţă
este reprodus dup
ă
 
William Shakespeair: Romeo
 ş
i Julietn. Traducere fh forma originali de
Ş 
t. O. Iosif, Funda
 ţ 
ia Regele Mihai
l 
 Bucure
 ş
ti, 1940.
 
 
Pentru a înlesni parcurgerea cat mai fluent
ă
a c
ă
r 
ţ
ii, de c
ă
tre un public cat mai
larg,
la editarea prezentei versiuni au fost operate pe
textul
mai sus amintit câteva
 
modific
ă
ri,
minime, vizând, în primul rând, punerea lui în concordan
ţă
cu normele ortografice in vigoare. Nu s-a intervenit in cazul cuvintelor sau formelor 
 
considerate acceptabile ca licen
ţ
e poetice, respectiv
Fiind
 justificate în context. Unele dintre acestea din urm
ă
, precum
ş
i o serie de
cuvinte
sau expresii mai
 
 pu
ţ
in uzuale au fost marcate cu asteri
ş
i explicate succint în note de subsol.
 
sc
 
Lector:
 Rose-Murie Zid 
ă 
roiu
 
Procesare computerizat
ă
:
 Ruxandra Munteâmi
 
ISBN 973-9349-25-0
 
Tiparul executat sub comanda nr. 55/2000. la Imprimeria de Vest, Oradea, str. Mare
ş
al Ion Antonescu nr. 105. ROMÂNIA
 
 PREFA
Ţ 
 A
 
 
Textul shakespearean ne ofer 
ă
date mult mai pre
ţ
ioase, acelea ce privesc - pân
ă
la un punct, evident — 
 
 biografia
 spiritual 
ă 
 
a poetului. "Shakespeare este singurul biograf al lui Shakespeare", scria în secolultrecut marele gânditor 
ş
i stilist Ralph Waldo Emerson.
 
Dac
ă
ar fi s
ă
restrângem problema la cel mai u
ş
or demonstrabil aspect al biografiei spirituale ce se poate desprinde din opera lui Shakespeare, acela al
informa
 ţ 
iei,
 pân
ă
 
ş
i cititorii neaviza
ţ
i î
ş
i pot daseama de amploarea
ş
i corectitudinea ei în multe domenii: teatrul
(Hamlei, Visul unei nop
 ţ 
i de var 
ă 
 , Henric al V-lea),
dreptul
(M 
ă 
 sur 
ă 
 pentru m
ă 
 sur 
ă 
 , Negu
 ţă 
torul din Vene
 ţ 
ia),
muzica
(Richard al 17-lea,
 
 Negu
 ţă 
torul din Vene
 ţ 
ia),
 pictura
(Venus
 ş
i Adonis, Timon din Atena),
gramatica, logica, retorica
(Zadarnicele chinuri ale dragostei),
filozofia, etica
(Troilus
 ş
i Cresida, HamJcl),
naviga
ţ
ia
(Furtuna),
 botanica
(Ilamlet, Poveste de iarn
ă 
 
etc), astrologia, istoria etc. ca s
ă
nu mai vorbim de profundacunoa
ş
tere a vie
ţ
ii de la
ţ
ar 
ă
, târg
ş
i ora
ş
, a cur 
ţ
ii regale, a
folclorului
englez. Sursele de inspira
ţ
ie -atâtea câte au fost deocamdat
ă
identificate (v. de pild
ă
cele 6 volume ale lui G. Bullough,
 Narra-
tive
and Dramatic Sources of Shakespeare, New York,
1957) sunt, iar 
ăş
i, toarte întinse
ş
i diverse - de laromanele cavalere
ş
ti la proza Rena
ş
terii engleze, de la Biblie, Ovidiu
ş
i Vergiliu la Edmund Spenser,de la Belleforest la Holnished, de la Boccaccio la Chaucer, de la Sene-
 
ca tragedianul la Seneca prozatorul... Iar dac
ă
din vreme în vreme Shakespeare p
ă
c
ă
tuie
ş
te prinanacronisme (Cleopatra joac
ă
biliard, în
 Poveste de iarn
ă 
 
afl
ă
m despre existen
ţ
a unei m
ă
ri a Boemiei,troienii
ş
i grecii din
Troilus
 ş
i Cresida
folosesc
ş
i expresii din terminologia cre
ş
tin
ă
), explica
ţ
ia (f 
ă
r 
ă
afi o scuz
ă
) trebuie c
ă
utat
ă
 
ş
i în sursele folosite.
 
De aici
ş
i întrebarea fireasc
ă
a spectatorilor, cititorilor 
ş
i cercet
ă
torilor: cum este posibil ca numai încâ
ţ
iva ani de studiu la "
ş
coala gramatical
ă
" din Stratford Shakespeare s
ă
fi acumulat atâtea cuno
ş
tin
ţ
e?
Ş
i întrucât r 
ă
spunsuri pe deplin mul
ţ
umitoare nu au putut fi g
ă
site nici pân
ă
în clipa de fa
ţă
, nu este demirare c
ă
opera sa a fost atribuit
ă
altor autori eminamente cul
ţ
i.
 
 
Dac
ă
secolul nostru nu a îmbog
ăţ
it cu date noi cele ce se
ş
tiau mai de mult despre via
ţ
a luiShakespeare, el a cunoscut în schimb contribu
ţ
ii remarcabile privind atât opera sa (interpret
ă
ri noi,studii profunde de text, stilistic
ă
etc.) cât
ş
i epoca în care a tr 
ă
it. Dispunem ast
ă
zi de o viziune multmai complet
ă
 
ş
i mai exact
ă
a vie
ţ
ii sociale, morale
ş
i culturale a epocii; ni s-a demonstrat în sfâr 
ş
it, cudes
ă
vâr 
ş
it
ă
claritate, c
ă
Rena
ş
terea englez
ă
nu a fost un fenomen asem
ă
n
ă
tor cu c
ă
derea nop
ţ
ii latropice, c
ă
ea a reprezentat dezvoltarea pân
ă
la maturitate a unor tendin
ţ
e
ş
i procese existente înc
ă
în plin ev mediu; în
ţ
elegem ce însemn
ă
tate avea pentru elisabetani (
ş
i chiar pentru înainta
ş
ii lor imedia
ţ
i)cultivarea limbii na
ţ
ionale ca element de comunicare oral
ă
, în c
ă
r 
ţ
i sau pe scena teatrelor, form
ă
 embrionar 
ă
a ziaristicii engleze;
ş
tim ce rol extraordinar a avut figura retoric
ă
a amplific
ă
rii sau aauxe-sis-ului; elevii din zilele noastre, adesea suprasolicita
ţ
i, nu mai pot s
ă
-i invidieze pe colegii lor dealt
ă
dat
ă
din
ş
colile gramaticale...
 
Tragedia
 Romeo
 ş
i Julieta
a fost scris
ă
probabil în 1595-l596. Un text imperfect a ap
ă
rut într-o prim
ă
 edi
ţ
ie in-cvarto în 1597 (se presupune c
ă
la acesta se refer 
ă
Francis Meres în 1598), o a doua edi
ţ
ie in-cvarto, "corectat
ă
, augmentat
ă
 
ş
i îmbun
ă
t
ăţ
it
ă
" (dar con
ţ
inând numeroase erori) s-a tip
ă
rit în 1599,apoi în alte dou
ă
rânduri pân
ă
la prima edi
ţ
ie in-folio din 1623.
 
 
în
 Romeo
 ş
i Julieta
 problemele filozofice
ş
i etice nu formeaz
ă
obiectul unor "dezbateri" ca, de pild
ă
, în
Troilus
 ş
i Cresida
(II, 2 etc), dar ele exist
ă
, nu numai ca ilustr 
ă
ri (fapte, întâmpl
ă
ri, atitudini, pilde),
 
ci si ca generaliz
ă
ri care a
ş
teapt
ă
op
ţ
iuni finale din partea
spectatori-
I r în orice caz, în problemaagentului malefic, spectatorul sau cititorul este un participant de frunte la dezbatere,
ş
i el, în sinea lui,trebuie
 
s
ă
hot
ă
rasc
ă
.
 
Generaliz
ă
rile privind cauza deznod
ă
mântului tragic sunt numeroase în
 Romeo
 ş
i Julieta
ş
iincrimineaz
ă
trei factori: întâmplarea, accidentul, destinul (în sistemul "coresponden
ţ
elor" elisabetane,macro-cosmosul), p
ă
rin
ţ
ii
ş
i
familiile
(poate "corpul politic")
ş
i eroii în
ş
i
ş
i (microcosmosul).
 
Din punct de vedere dramatic
ş
i tematic, principalele imagini din pies
ă
sunt
lumina
ş
i
întunericul.
Din punct de vedere poetic, ele r 
ă
mân la fel de importante atât prin simpl
ă
repetare cât
ş
i prin bog
ăţ
iasinonimelor.
 
Rezolvarea ascendentului luminii asupra întunericului sau, dimpotriv
ă
, a întunericului asupra luminii, poate fi de ajutor 
ş
i în interpretarea altor antonime
ş
i antiteze din pies
ă
, eventual: p
ă
rin
ţ
i-copii, tineri- b
ă
trâni, esen
ţă
-aparen
ţ
a, via
ţă
-moarte, otrava propriu-zis
ă
 
ş
i otrava "real
ă
", figurat
ă
(banul) etc.
 
Rela
ţ
ia b
ă
rbat-femeie este înf 
ăţ
i
ş
at
ă
printr-o serie de protagoni
ş
ti care, într-o anumit
ă
m
ă
sur 
ă
, semanifest
ă
sau gândesc "antitetic": ner 
ă
spl
ă
tita pasiune a lui Romeo pentru Rosalina e mai curândimaginar 
ă
decât adev
ă
rat
ă
, dragostea dintre Romeo
ş
i Julieta este real
ă
 
ş
i profund
ă
.
 
... Faptul c
ă
, pentru prima oar 
ă
, în
 Romeo
 ş
i Juliela
Shakespeare a dat iubirii omene
ş
ti o form
ă
 
atemporal 
ă 
 
confer 
ă
acestei piese un loc important nu numai în ceea ce prive
ş
te evolu
ţ
ia luiShakespeare, ci
ş
i evolu
ţ
ia dramei elisabetane. Aceast
ă
experien
ţă
fundamental
ă
a iubirii profunde
ş
i p
ă
tima
ş
e st
ă
la baza întregii drame.
 
CRONOLOGIA OPERELOR
 
Datarea operelor shakespeareene nu a fost rezolvat
ă
de o manier 
ă
satisf 
ă
c
ă
toare nici m
ă
car pentru o majoritateconfortabil
ă
a speciali
ş
tilor. Astfel stând lucrurile, cronologia de mai jos, propus
ă
de F.E. Hallidayi, este doar oop
ţ
iune oarecare. Titlurile engleze
ş
ti ale pieselor sunt cele din
The New Arden Shukespeare,
traducerile preiau
 
mai ales titlurile din Shakespeare,
Opere complete,
ESPLA, Bucure
ş
ti; în ultima coloan
ă
se men
ţ
ioneaz
ă
primatraducere a piesei respective în limba român
ă
.2 împ
ă
r 
ţ
irea pe perioade este una dintre cele mai frecvente.
 
 
Prima perioad
ă
 
(1589-l600)
 
(Perioada poemelor, a sonetelor, a pieselor istorice, a comediilor senine gre
ş
it numite uneori "u
ş
oare" -
ş
i a primelor tragedii. Caracterizarea ei ca "perioad
ă
optimist
ă
" nu este întru totul adecvat
ă
.)
 
 Anii Titlul englezesc
1589-90 KingHenryVI,
 
PartI 1590-91 KingHenryVI,
 
Part II King Henry VI,
 
Part III 1592-93 King Richard III
 
Titlul românesc
Henric al Vl-lea, partea I
 
Henric al Vl-lea, partea a Ii-a Henric al Vl-lea, partea a IlI-a Regele Richard al III-lea
 
 Prima traducere
ESPLA, 1958 ESPLA, 1958 ESPLA, 1958
 
Via
ţ
a
ş
i moartea Regelui R. IU, Socec. B.. 1884
 
 
1. F. E. Halliday. ,4
 Shakespeace
Companion:
1564-l964,
Penguiii.
Harmondsworth,
1964.
p.
102. -
Cu
excep
ţ
ia poemelor, dup
ă
 
 
Alexandru
Dii
ţ
u.
 ShakespeareM 
 Rumimia.
Bucharesl,
1964.
 
V
 
 
Titus
Andronicus
Venus and Adonis 1592-98 Sonnets
 
1593-94 TheComed of Errors The Taming of the Shrew
 
yThe Râpe of Lucrece
 
1594-95 The Two Gentlemen of Verona
 
Love's Labour's Lost
 
1595-96 Romeo and Juliet King Richard II A Midsummer Night's Dream
 
1596-97 King John
 
 
The Merchant of Venice
 
1597-98 KingHenry, Part. I
 
lVKingHenrylV, Part II
 
1598-99 MuchAdoAbout Nothing King Henry V
 
The Merry ives
 
Wof Windsor 
 
1599- .lulius Caesar 1600
 
As You Like ItTwelfth Nisht
 
Titus Andronicus ESPLA, 1958 Venus
ş
i Adonis BPT. 1974 Sonete
 
 primele Sonete
 
traduse, Buc, 1922 Comdia erorilor ESPLA, 1958
 
eîmblânzireaînd
ă
r 
ă
tnicei
 
 Necinstire
 
aLu cre
ţ
i ei
 
 
Cei doi tineri din
 
Verona
 
Zadarnicele chinuri ale dragostei Romeo
ş
i Julieta Richard al II-lea Visul unei nop
ţ
i de var 
ă
Regele Ioan Negu
ţă
torul din Vene
ţ
ia
 
 
Henric al IV-lea, partea I
 
Henric al IV-lea, partea a Ii-a Mult zgomot pentru nimic Henric al V-lea
 
 Nevestele vesele din Windsor lulius Cezar 
 
Cum v
ă
place
 
A dou
ă
sprezecea noapte
 
Femeia înd
ă
r 
ă
tnic
ă
"Conv. literare", 1896 BPT, 1974
 
Doi domni din Verona,
 
Fund. pentru lit.
ş
i ar, 1944 ESPLA, 1956
 
t
ă
J. Copainig, B. 1848
 
,ESPLA, 1955
 
Un vis din noaptea
 
de Sânziene, Socec,1893
 
Gutenberg,B., 1892
 
Socec, B., 1885
 
ESPLA, 1957 ESPLA,957 ESPLA, 1956
 
1Fund. pentru lit.
ş
i art
ă
,
 
1940
 
Biblioteca Teatrulu
 
i Na
ţ
ional, B., 1943
 
 
.Iulie Cezar, Tip. Eliad,
 
B., 1844
 
Fund. pentru lit.
ş
i art
ă
, 1942
 
 Noaptea regilor sau Ce-ai voi, Bibi. Teatrului Na
ţ
ional, 1919
 
 
VI
 
A doua perioad
ă
 
(1600-l608)
 
(Perioada marilor tragedii
ş
i a câtorva comedii sumbre, în care, dup
ă
 
unii
autori, se tr 
ă
deaz
ă
deziluziile umani
ş
tilor - pricinuite defr 
ă
mânt
ă
rile
ş
i nemul
ţ
umirile sociale de la sfâr 
ş
itul domniei reginei Elisabeta, de corup
ţ
ia atotst
ă
 pânitoare, de rolul dezumanizant al banului,
 
de urcarea pe tron a unui monarh catolic etc. - precum
ş
i unele experien
ţ
e amare din via
ţ
a scriitorului.)
 
 
 Prima traducere
Amletu, prin
ţ
u de la Dania Bibi. Academiei, 1840 ESPLA, 1960 Toate bune la sfâr 
ş
it, Fund. pt lit.
ş
i art
ă
, 1945 Othello sau
 
maurul de la Vene
ţ
ia, J. Copainig, B., 1848 ESPLA, 1961
 
 
EPLU, 1962
Thill
ş
iWeiss, B., 1881 J. Copainig, B., 1850 Gutenberg, B.,1893 Socec, B., 1922
 
A treia perioad
ă
 
(1608-l613)
(Perioada pieselor romantice -
romaiice—,
caracterizat
ă
printr-o viziune mai senin
ă
a lumii.)
 
 s Anii
 
Titlul englezesc
 
Titlul romanesc
 
1600-01
 
Hamlet
 
Hamlet
 
160l-02
 
Troilus and Cressida
 
Troilus
ş
i Cresida
 
1602-03
 
All'sWellThatEnds
 
Totu-i bine când
 
Well
 
sfâr 
ş
e
ş
te bine
 
Othello
 
Othello
 
1603-04
 
Measure for Measure
 
v e M
ă
sur 
ă
pentru
 
m
ă
sur 
ă
 
1604-05
 
Timon of Athens
 
Timon din Atena
 
1605-06
 
King Lear 
 
Regele Lear 
 
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...