Shakespeare, William - Totu-i Bine Cand Se Termina Cu Bine

Teatru : Totu-i bine cînd se termin

ă

cu bine

de William Shakespeare

PERSONAJELE

RfiGELE FRAN

Ţ

EI

DUCELE FLOREN

Ţ

EI

BF.RTRAM, conte de Roussil-lon

LAFEU, Lin nobil b

ăţ

rîn

PÂROLLES, un înso

ţ

itor al lui BERTRAM

slujitori aJ contesei de RoussiUon

LOGOF

Ă

TUL

CASEI LAVACHE, m

ă

sc

ă

rici UN PAJ CONTESA DE ROUSSILLOtî,

mama lui Bertram HELENA, ci domni

ţă

ocrotit

ă

de contes

ă

O V

Ă

DUVA din Floren

ţ

a DI ANA, fiica ei

NOBILI FRANCEZI, care slujesc împreun

ă

cu Bertram în r

ă

zboiul florentin

*»

■

<..,.......

(

__

Nobili din suita regelui ; ofi

ţ

eri, solda

ţ

i etc. (francezi

ş

i florentini.)

Ac

ţ

iunea se petrece la Roussîllon, Paris, Floren

ţ

a, Marsilia,,

VIOLENTA 1 vecine

ş

i prietene MARIANA fale v

ă

duvei

ACTUL I

UO

SCENA1

RoussiUon. O sal

ă

în casa contesei de RoussiUon. Intr

ă

Bertram, contesa de RoussiUon, Helena

ş

i Lafeu, to

ţ

i

în doliu.

CONTESA

L

ă

sîndu-mi fiul s

ă

m

ă

p

ă

r

ă

seasc

ă

, mi-ngrop parc

ă

al doilea b

ă

rbat.

BERTRAM

Iar eu, pîecînd, plîng, doamn

ă

, înc-o dat

ă

moartea tatei ; dar nu m

ă

pot împotrivi porunciimaiest

ăţ

ii sale,

ş

i, cum în paza lui acum r

ă

mas-arn, cu-atît mai mult îi sfnt supus.

LAFEU

în rege, doamn

ă

, vei g

ă

si un so

ţ

, iar dumneata, un tat

ă

, domnul meu. E-atît de bun de felul, lui

în orice^mpreju-rare, c

ă

nu -se poate s

ă

nu-

ş

i

ţ

in

ă

obiceiul

ş

i fa

ţă

de dom-nia-ta, care ai atîtea

merite, îneît îl vor stîrni s

ă

-

ş

i dea pe fa

ţă

bun

ă

tatea, mai curînd decît s

ă

par

ă

c

ă

-i duce lipsa, ,

eînd adev

ă

rul e c

ă

o are din bel

ş

ug.

CONTESA

Putem avea n

ă

dejdi c

ă

-n scurt

ă

vreme m

ă

ria-sa ni ie-xs

ă

n

ă

to

ş

este ?,

lll

LAFEU

S-a

Vpâdat de medici, doamna mea ; c

ă

ci. atîta vrema l< s-.

1

' dat pe min

ă

.

ş

i-a omorît timpul tottr

ă

gînd a

ă

-iJf\ vi tar

ă

alt folos din treaba asta; decît c

ă

timpul i-a - n

ă

dejdea.

CONTESA

Domnita asta a avut un tat

ă

— o, ,.a avut",, ce trist «ini * — un tat

ă

-a c

ă

rui iscusin

ţă

mâi s

ă

ajung

ă

-a fila !•

■■

! cu cinstea lui de mare : c

ă

ci, de-ar fi fost într-adevâr

l:,

fel,

in-

fi f

ă

cut s

ă

nu mai moar

ă

nimeni dintre oameni»

ş

i moaru-a n-ar mai fi avut ce face,

ş

i s-ar fi dus. de plictiseal

ă

, la plimbare. O.dac-ar fi s

ă

fie el. acum, spre marele folos ii' regelui, în via

ţă

î Cred c-ar aduce moartea bolii lui !

LAFEU

Ce

nuivu-avea cel despre ca roi vorba, doamn

ă

?

CONTESA

i

:

-\

nume renumit în meseria lui,

ş

i renumit pe dtvpi". cuv

r

((.;. : Gerard de Narbonne,.

LAFEU

E;,.i îtiir-ade\'

ă

r neîntrecut : l-am auzit mai ieri pe .su-vecti;i vorbind de el. ureîndu-l chiar în sl

ă

vi

ş

i jelindu-l Putea ,--u mai tr

ă

iasc

ă

mult

ş

i bine. cu iscusin

ţ

a lui. dr-i. cite

ţ

''

8

>:'»

poale cu adev

ă

rat

ş

tiin

ţ

as

ă

înving

ă

moartea,

F.EUTHALV1

'Out de ce boal

ă

-anume. domnul meu. p

ă

time

ş

te regeir ?

I

.

AÎ

'K

U

!»:•-<* bub

ă

rea. seniore.

Acum aud întâia oar

ă

.

ti a

LAFEU

N-a? dori s

ă

se l

ăţ

easc

ă

vorba ! Domni

ţ

a este fiica Iul jerard de Narbonne ? .

CONTESA

Unicul lui copil, mi-e dat

ă

-n grij

ă

. N

ă

d

ă

jduiesc s

ă

ibâ-un viitor chiar pe m

ă

sura cre

ş

teriiei bune ;, tot ce-i îtr-însa bun a mo

ş

tenit, fapt care face ca darurile frumoase s

ă

fie

ş

i mai de pre

ţ

înc

ă

; pentru c

ă

, unde însu

ş

irile , ese se-mbinâ cu un suflet întinat, sînt laudele pline de

egrete, fiindcâ-atunci virtu

ţ

ile-s sperjure ; pe cînd în ea v rtutea e înalt

ă

de simpl

ă

ce-i ;

ş

i-a

mo

ş

tenit deci cinstea»

ţ

.: bun

ă

tatea

ş

i-a des

ă

vîr

ş

it-o.

LAFEU

Tot l

ă

udtnd-o, doamn

ă

,-o faci s

ă

plîng

ă

.

CONTESA

PesU;n,i-i) fecioar

ă

lacrimile-s sarea ce poate face lauda gustoas

ă

. îV'icic.înd de suflet nu i se apropieamintirea p

ă

rintelui mort f

ă

r

ă

ca tirania durerii s

ă

nu-i ia din obraji orice urm

ă

do via

ţă

. Sfir

ş

e

ş

te-odal

ă

, Helena, haide, ispr

ă

ve

ş

te

'.

S

ă

nu se cread

ă

c

ă

-

ţ

i ar

ăţ

i durerea mai mult decît

HELENA

Mi-a r

ă

i durerea, da. dar o

ş

i-ncerc !

LAFEU

-ffî'an.ifi cu m

ă

sur

ă

-i dreptul mor

ţ

ilor. Durerea f

ă

r

ă

frîu,,'

vr

ă

;i(.n:'i.>;i celor vii,

pONTKSA

ri*

:

LAFEU

:

•

■

-

Ce tîlc s

ă

fie-n vorba asta ?

'

BERTRAM

Doamn

ă

,

D

ă

-mi binecuvântarea ta !

f

CONTESA

Domnul cu tine, Bertram ! Fie-

ţ

i tat

ă

l Model în toate ! Sîngele-

ţ

i s

ă

tind

ă

A te robi virtu

ţ

ii ! Bun

ă

tatea

Cu na

ş

terea-

ţ

i aleas

ă

s

ă

se-mbine ! Pe to

ţ

i iube

ş

te-i, în pu

ţ

ini te-ncrede, R

ă

u nim

ă

nui nu face ! F

ă

s

ă

-

ţ

isimt

ă

Du

ş

manul for

ţ

a f

ă

r

ă

s

ă

-l zdrobe

ş

ti ! S

ă

-

ţ

i

ţ

ii sub cheia vie

ţ

ii tale-amicul ! C

ă

taci s

ă

fii certat, nuc

ă

sporov

ă

i ! Pe cap s

ă

-

ţ

i verse cerul tot ce ruga-mi I-o smulge din ce-o vrea mai mult. Adio ! Drum bun, st

ă

pîne !

E-un curtean necopt;

Ţ

i-a

ş

teapt

ă

sfatul, domnul meu.

|

LAFEU

S-a

ş

tepte Prea mult ce-i bun, nu-i chip, cel ce iube

ş

te I

CONTESA

Te aib

ă

ceru-n paz

ă

! Mergi cu bine Bertram !

(lese.)

BERTRAM

(c

ă

tre Helena)

Ce-

ţ

i poate gîndul pl

ă

smui mai bun S

ă

-

ţ

i stea tot la picioare ! Mamei mele,

I

. Ocrotitoarea-

ţ

j,

fii—i

mîngîiere,

Ş

i s-o respec

ţ

i !

LAFKU

Rânvîi cu bine, blinda mea domni

ţ

a ! Fii vrednic

ă

de cinstea p

ă

rinteasc

ă

!

(Ies Bertram

ş

i

Lafeu.)

HELENA

De-ar fi doar asta ! Nu de tata-i vorba.

Ş

i-aceste lacrimi cinste-i fac mai

mult

Decît acelea plînse pentru dînsul.

Cum ar

ă

ta ? îl uit ! închipuirea

Mi-e plin

ă

doar de-un chip : de al lui Bertram,;

Sînt doborît

ă

, Via

ţ

a-n jur se curm

ă

De pleac

ă

Bertram ! Tot atît ar fi

Dac-a

ş

iubi luceaf

ă

rul

ş

i-a

ş

vrea

S

ă

-l iau de so

ţ

: atît e el de sus !

Am s

ă

m

ă

mîngîi doar cu str

ă

lucirea-i

Stînd în lumina lui ; dar nu prin preajm

ă

-i.

îmi

chinui rîvna dragostei, spunîndu-mi :

O ciut

ă

, dat

ă

leului mireas

ă

,

Jertfit

ă

-ar fi ! S

ă

-l v

ă

d mereu, ce dulce,

Ce dureros era : s

ă

-i desenez

Sprînceana-n arc, ochiul de

ş

oim,

ş

i

p

ă

rul

Cîr'lion

ţ

at, pe. tabla inimii

Umplut

ă

de conturul fe

ţ

ei sale.

Dar a plecat !

Ş

i mintea-mi idolatr

ă

Va s

ă

-i sfin

ţ

easc

ă

urma. Cine vine ?

Cel care-l înso

ţ

e

ş

te. îl iubesc

De asta. chiar

de-l

ş

tiu ce mincinos e.

Ş

i-l

cred smintit de-a binelea,

ş

i la

ş

.

C

ă

ci nu-i cusur cu el s

ă

nu se-mpace !

§!

■

când în vîntul rece-al cumin

ţ

enia" ',

Ş

i-arat

ă

hîrea de o

ţ

el virtutea,

■

;

II?

115

îmi spun c

ă

prea adeseori vedem . Slujind de

ş

ert

ă

ciunii în

ţ

elep

ţ

ii.

(Intr

ă

Parolles.)

PAROLLES

S

ă

tr

ă

ie

ş

ti, cr

ă

iaso !

\

HELENA

Ş

i tu la fel, craiule !

PAROLLES

Da de unde ! Nu-s !

HELENA

Nici eu !

PAROLLES

Cugetai asupra virginit

ăţ

ii ?

r

HELENA

întocmai ! Dumneata pari a fi soldat, D

ă

-mi voie, dar| s

ă

-

ţ

i pun o întrebare : B

ă

rbatul e

du

ş

manul fecioriei

{ am

putea-o noi baricada s

ă

-i stea împotriv

ă

?

(;

PAROLLES

;

Ţ

inîndu-l afar

ă

!

HELENA

Dar el ne da asalt,

ş

i fecioria noastr

ă

, oricît de viteje

ş

i s-ar purta, e totu

ş

i prea slab

ă

s

ă

se poat

ă

ap

ă

ra, înva

ţă

-iij vreun soi de-mpotrivire r

ă

zboinic

ă

.

PAROLLES

Nu se afl

ă

nici unul ; b

ă

rbatul,

:

pus fa

ţă

-n'fa

ţă

cu voi v

ă

va submina

ş

i v

ă

va face s

ă

s

ă

ri

ţ

i în

aer, s

ă

explod'

116

HELENA

! ap

ă

r

ă

-ne fecioria de submin

ă

ri

ş

i explozii!

Ş

i nuri vreo tactic

ă

militar

ă

prin care fecioarele s

ă

-i poat

ă

face pe b

ă

rba

ţ

i s

ă

sar

ă

în aer ?

PAROLLES

O dat

ă

dobori tâ fecioria, b

ă

rbatul va explpda

ş

i el, repede

ş

i degrab

ă

! Numai c

ă

, tot provocîndu-l la explozii, prin sp

ă

rtura de care sînte

ţ

i voi în

ş

iv

ă

r

ă

spunz

ă

toare, v

ă

cade

fort

ă

rea

ţ

a ! Nu-i politic, în sistemul de echilibru al naturii, s

ă

-

ş

i p

ă

streze cineva fecioria. O

virginitate pierdut

ă

înseamn

ă

sporul ra

ţ

ional al omenirii ;

ş

i nu s-a n

ă

scut nici o fecioar

ă

pîn

ă

ce nu s-a pierdut o feciorie. Metalul din care e

ş

ti tu f

ă

cut

ă

e bun pentru turnat fecioare. Prinfaptul c

ă

ţ

i-o pierzi o dat

ă

, fecioria poate fi reînnoit

ă

în alte zece exemplare ; dar dac

ă

ţ

i-o

p

ă

strezi pe vecie,

ţ

i-o pierzi pe vecie ; cu un a

ş

a tovar

ăş

de ghia

ţă

n-ai încotro î trebuie s

ă

-l dai

Category:	Books - Fiction
Rating:
Upload Date:	01/17/2009
Copyright:	Attribution Non-commercial
Tags:	This document has no tags.

Documents

People