Macbeth
Traducere de Ion VineaPersoanele
DUNCAN, rege al Sco
ţ
iei MALCOLM 1 „. DONALBAIN
j
.
sal
MACBETH ) generali în armata BANQUO/regelui
MACDUFF LENNOX ROSS
MENTEITH ANGUS CAITHNESS j FLEANCE, fiul ilui Banquo SIWARD, conte de Northumber-land, general al oasteiengleze TIN
Ă
RUL SIWARD, fiul s
ă
u SEYTON, un ofi
ţ
er din suita lui
nobili sco
ţ
ieni
UN B
Ă
IAT, fiul lui Macduff UN DOCTOR ENGLEZ UN DOCTOR SCO
Ţ
IAN UN SERGENT UN PORTAR UNMO
Ş
NEAG LADY MACBETH LADY MACDUFF O DOAMNA DE ONOARE a Lady-e! Macbeth
HECATE
ş
i TREI VR
Ă
JITOARE Ar
ă
t
ă
ri, Nobili, gentilomi, Ofi
ţ
eri, Solda
ţ
i, Uciga
ş
i, Curteni
ş
i Crainici.
Ac
ţ
iunea se petrece în Sco
ţ
ia fi în Anglia,
A G T U
L
I
SCENA 1
Un loc pustiu. Tunete
ş
i fulgere. Intra trei vr
ă
jitoare.
VR
Ă
JITOAREA I
Cînd fi-vom iar, tustrele, noi, Sub fulger, tr
ă
snete
ş
i-n ploi ?
VR
Ă
JITOAREA II Cînd zurbaua s-a sfîr
ş
it, Cel învins c-a biruit.
VR
Ă
JITOAREA III Va fi-nainte de-asfin
ţ
it.
VR
Ă
JITOAREA I în care loc ?
VR
Ă
JITOAREA II în b
ă
l
ă
rii.
VR
Ă
JITOAREA III Pe Macbeth spre-a-l întîlni.
VR
Ă
JITOAREA I Vin îndat
ă
, Coto
ş
man.
VR
Ă
JITOAREA II Ne-a strigat broscoiul, haidem.
491
TUSTRELE
Ce mi-e slut, ce mi-e frumos, Prin duhoare
ş
i prin pîcl
ă
S
ă
plutim în sus
ş
i-n jos.
(Ies.)
SCENA 2
O
tab
ă
r
ă
ling
ă
Forres. Goarne în culise. Intr
ă
Duncan, Malcolm, Donal-bain, Lennox
ş
i suita. Intîlnesc un sergent plin de sînge.
DUNCAN
R
ă
nitul cine-i ? Dup
ă
cum arat
ă
Ne-ar spune, starea cea mai nou
ă
A r
ă
zvr
ă
tirii.
MALCOLM
E sergentul care
Ca brav
ş
i bun osta
ş
s-a r
ă
zboit S
ă
nu cad prins. Salut, viteaz prieten ! D
ă
seama regelui de mersulluptei Din care vii.
SERGENTUL
Era nehot
ă
rît
ă
, A
ş
a cum doi înot
ă
tori slei
ţ
i Se prind în bra
ţ
e
ş
i se stînjenesc. Macdonwald cruntul,
înr
ă
it rebel, C
ă
firea-n el de-aceea viermuit-a Cu tot ce-a z
ă
mislit mai tic
ă
los, Primi-nt
ă
riri din insule,din vest, De pedestra
ş
i u
ş
or
ş
i greu arma
ţ
i. Zîmbea Fortuna
ţ
intei lui dr
ă
ce
ş
ti P
ă
rînd a r
ă
zvr
ă
tituluimuiere, Dar în zadar. C
ă
ci în dispre
ţ
ul ei, Macbeth viteazul, vrednic de-al s
ă
u nume, Cu spada-n vîntde sînge fumegînd
ă
,
492
Copil al biruin
ţ
ii-
ş
i taie drum
Ş
i-ntîmpin
ă
pe tic
ă
los. Nu-i strînge mîna, nu-
ş
i ia bun r
ă
mas. Ci-ldescusu din f
ă
lci pîn
ă
-n buric, Pe zidul nostru pro
ţă
pindu-i capul.
DUNCAN
O, vrednic v
ă
r ! Viteaz între viteji ! SERGENTUL
Dar cum din pragul soarelui r
ă
sare, Zbucnesc furtuni cu tr
ă
snete
ş
i-urgii, Tot din acest izvor almîntuirii Pr
ă
p
ă
dul se porni. O, rege,-ascult
ă
! De-abia-i silise legea
ş
i bravura Pe-ace
ş
ti pedestrisprinteni s
ă
dea dosul, Cînd regele norveg prinzînd prilejul Cu spor de o
ş
ti
ş
i arme noi c
ă
lite D
ă
iure
ş
iar.
DUNCAN
Ş
i c
ă
pitanii no
ş
tri, Macbeth
ş
i Banquo, s-au temut ?
SERGENTUL
Precum
Un leu de iepuri,
ş
i de vr
ă
bii — un vultur. Erau, spun drept,
ş
i trebui s
ă
dau seam
ă
, Ca ni
ş
te tunuri
pline vîrf cu schij
ă
Ce-
ş
i slobozeau de cîte dou
ă
ori Lovirile-n vr
ă
jma
ş
. Voita-au oare S
ă
-nal
ţ
e-unnou calvar, sau s
ă
se scalde în fumegînde r
ă
ni ? Nici eu nu
ş
tiu. Dar m
ă
sfîr
ş
esc.
Ş
i rana-mi cereleacuri.
DUNCAN
La fel de bine-
ţ
i stau
ş
i r
ă
ni,
ş
i vorbe : Simt izul cinstii-n ele. îngriji
ţ
i-l.
(Iese sergentul, sprijinit. Intr
ă
Ross.)
Dar cine vine ?
493
MALCOLM
Bravul than de Ross. LENNOX
Ce grab
ă
-n ochii lui ! A
ş
a prive
ş
te Cel care vine cu ciudate ve
ş
ti.
ROSS
Tr
ă
iasc
ă
regele !
DUNCAN
De unde vii,
O, vrednic than ?
ROSS
Din Fife, m
ă
rite rege, De unde-ale Norvegiei drapele Se-nal
ţă
-n cer, frig adiind spre-ai no
ş
tri. Cu o
ş
ti cumplit demari a dat n
ă
val
ă
Chiar craiul lor, de Cawdor sprijinit, De-acel mi
ş
elnic than
ş
i tr
ă
d
ă
tor. Dar mirele Belonei, înarmur
ă
L-nfrunt
ă
-n lupt
ă
dreapt
ă
piept la piept
Ş
i fier în contra fierului rebel îi frînge-avîntul,
ş
i-n sfîrsitizbînda A noastr
ă
este !
DUNCAN Sfînt
ă
bucurie ! ROSS
Deci Sweno, azi, norvegul crai, vrea pace. Nu l-am l
ă
sat nici s
ă
-
ş
i îngroape mor
ţ
ii Pîn' n-a pl
ă
tit, pe insula SaintColme, Desp
ă
gubire zece mii de taleri.
DUNCAN
Iar thanul Cawdor n-o s
ă
mai m
ă
-n
ş
ele
In ce-am mai sfînt. Mergi, mor
ţ
ii d
ă
-l îndat
ă
.
Ş
i-n fostu-i rang, tu pe Macbeth l-arat
ă
.
494
ROSS Voi împlini poruncile ce-ai dat.
DUNCAN Ce pierde el, Macbeth a cî
ş
tigat.
SCENA 3
Un cîmp pustiu Ung
ă
Forres. Intr
ă
cele trei vr
ă
jitoare.
VR
Ă
JITOAREA I Pe unde-ai fost, surato ?
VR
Ă
JITOAREA II Porci t
ă
iat-am.
VR
Ă
JITOAREA III Dar tu, soro ?
VR
Ă
JITOAREA I
Cu castane-n
ş
or
ţ
, mai ieri Soa
ţ
a unui din n
ă
ieri Sta
ş
i clef
ă
ia mereu. „D
ă
ş
i mie !" zieu-i eu. „Vr
ă
jitoare, hai, te
car
ă
!" Mi-a strigat vorba de-ocar
ă
Scorpia cea ghiftuit
ă
; So
ţ
u-i la Alep e dus, C
ă
pitan pe „Taig
ă
r" pus, M
ă
prefac în
ş
oarec berc, S
ă
-l ajung pe-o sit
ă
-ncerc. M
ă
strecor pe punte-n jos
Ş
i m
ă
pun pe ros, pe ros.
VR
Ă
JITOAREA II Io-
ţ
i dau un vînt.
495
VR
Ă
JITOAREA I Ce bun cuvînt !
VR
Ă
JITOAREA III
Ş
i-
ţ
i fac
ş
i eu parte.
VR
Ă
JITOAREA I
Celelalte-s ale mele, Ori pe unde sufl
ă
ele,
Ş
i limanurile toate Cu p
ă
tratele-nsemnate, Pe a cor
ă
biilor carte.
Ţ
i-l
usuc ca pe-un uluc, Nici în noapte, nici în zi, Peste-a genelor perdele Somnul nu-i va mai pluti : Ca un f
ă
c
ă
tor derele, Va tr
ă
i Bolnav, sfrijit, S
ă
pt
ă
mîni de nou'ori nou
ă
, S
ă
-i tot fulgere, s
ă
-l plou
ă
Nenecat, dar h
ă
r
ţ
uit. Haide,
ghici, ce-am eu aici ?
VR
Ă
JITOAREA II S
ă
v
ă
d m
ă
las
ă
!
VR
Ă
JITOAREA I
E un deget de cîrmaci
înecat în drum spre cas
ă
.
(Se aude toba.)
VR
Ă
JITOAREA III
I-auzi toba bate-acum
C
ă
Macbeth vine pe drum.
TOATE
Mîn
ă
-n mîn
ă
trei surori, Crainice
ş
i ursitori, Ce se vîntur
ă
prin toate
Ţă
rile
ş
i m
ă
rile Tîrcolind c
ă
r
ă
rile,
496
Trei ori mie, trei ori
ţ
ie,
Ş
i iar trei, nou
ă
s
ă
fie. Gata, vraja e-nchegat
ă
.
(Intra Macbeth
ş
i Banquo.)
MACBETH
Ce trist
ă
ş
i ce mîndr
ă
zi-ntre toate ! BANQUO
Depane-i pîn' la Forres ? Cine sînt
Aceste iezine stranii-n portul lor.
De parc
ă
nu-s f
ă
pturi de pe p
ă
inînt
Ş
i totu
ş
i sînt ? Tr
ă
i
ţ
i ? Sînte
ţ
i ceva
Ce poate fi-ntrebat de c
ă
tre om ?
îmi pare c
ă
-n
ţ
elege
ţ
i. Fiecare
.
Ş
i-a dus în dreptul buzelor zbîrcite
Un deget desc
ă
rnat. P
ă
re
ţ
i femei :
Dar dup
ă
barb
ă
, nu prea-mi vine-a crede.
MACBETH Vorbi
ţ
i-mi de pute
ţ
i : voi cine sînte
ţ
i ?
VR
Ă
JITOAREA I Macbeth, m
ă
rire
ţ
ie, than de Glamis !
VR
Ă
JITOAREA II
Macbeth, m
ă
rire
ţ
ie, than de Cawdor !
VR
Ă
JITOAREA III Macbeth, m
ă
rire
ţ
ie, vei fi rege !
BANQUO
De ce tresari, st
ă
pîne,
ş
i te sperii
De lucruri care-atît de bine-
ţ
i sun
ă
?
Pe sfîntul adev
ă
r : sînte
ţ
i n
ă
luci,
Sau tocmai ce p
ă
re
ţ
i a fi ? Sl
ă
vi
ţ
i
Pe treapta-i de-azi pe so
ţ
ul meu ; vestindu-i
Noroc m
ă
re
ţ
ş
i-un viitor regesc,
L-a
ţ
i uluit. Iar mie nu-mi vorbi
ţ
i.
Dar dac
ă
ş
ti
ţ
i citi-n samîn
ţ
a vremii,
497
(Jg - Teatru — Shakespeare
Spunînd ce bob d
ă
rod, ce bob e sterp, Vorbi
ţ
i-mi : nu cer
ş
esc hatîrul vostru
Ş
i nici de ura voastr
ă
nu
m
ă
tem.
Slav
ă
! Slav
ă
!
Slav
ă
!
VR
Ă
JITOAREA I
VR
Ă
JITOAREA II VR
Ă
JITOAREA III
VR
Ă
JITOAREA I
Mai mic decît Macbeth, mai mare totu
ş
i!
VR
Ă
JITOAREA II Mai fericit, dar nu cu-atît noroc !
VR
Ă
JITOAREA III
P
ă
rinte-al unor regi, dar rege nu ! Macbeth
ş
i Banquo, slav
ă
vou
ă
!
VR
Ă
JITOAREA I
M
ă
rire vou
ă
, Banquo
ş
i Macbeth ! MACBETH
Mai sta
ţ
i, obscure-oracole,
ş
i-mi spune
ţ
i: Murind Sinel, sînt than de Glanis,
ş
tiu ! De Cawdor, îns
ă
, cum ? E-nvia
ţă
Cawdor,
Ş
i-i merge-n plin. Iar s
ă
fiu rege, eu, Nu-i de crezut, cum nici „de Cawdor" nu-i. De unde-ave
ţ
i
ciudatele vestiri ? De ce cu o profetic
ă
-nchinare, Pe-acest cîmp ars
ş
i plin de b
ă
l
ă
rii Ne-opri
ţ
i din drum ?Vorbi
ţ
i-mi, v
ă
conjur.'
(Vr
ă
jitoarele pier.)
498
32*
BANQUO
Cu marea-nal
ţă
aburi
ş
i
p
ă
mîntul. Iar
ele, aburi sînt. Unde-au pierit ?
MACBETH
în aer. Ca suflarea-n vînt s-a dus P
ă
relnicul lor trup. De-ar mai fi stat!
BANQUO
Dar fost-au ele-aievea cum vorbim, Sau am mîncat din r
ă
d
ă
cina rea Ce mintea
ţ
i-o-nrobe
ş
te ?
MACBETH Copiii t
ă
i s
ă
fie regi !
BANQUO Tu, rege ! MACBETH
Ş
i-au spus
ş
i than de Cawdor ! Nu-i a
ş
a ?
BANQUO
în vorba
ş
i-ntr-un glas. Dar cine vine ?
(Intr
ă
Ross
ş
i Angus.)
ROSS
Macbeth, a biruin
ţ
ii tale
ş
tire L-a fericit pe rege.
Ş
i citind De vajnica ta lupt
ă
cu rebelii, Uimirea
ş
i-ncîntarea se-ntreceau în sinea lui s
ă
ţ
i se d
ă
ruiasc
ă
. Nedumerit
ş
i perindînd în minte Sfîr
ş
itul b
ă
t
ă
liei,el te afl
ă
In rîndurile dîrjilor norvegi, Nenfrico
ş
at de straniile chipuri Ce-n preajma ta, cu moartea,sem
ă
nai. Ca grindina de-ades soseau
ş
tafete Purtînd cu ele prosl
ă
virea ta.
499
of 00
Shakespeare, William - Macbeth
2,876 Reads
Info and Rating
| Category: | |
| Rating: | (3 Ratings) |
| Upload Date: | 01/17/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment