Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
55Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Shakespeare, William - Furtuna

Shakespeare, William - Furtuna

Ratings:

4.67

(3)
|Views: 8,874 |Likes:
Published by andreia17

More info:

Published by: andreia17 on Jan 17, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

10/31/2013

 
Furtuna 
William Shakespeare
 ACTUL I
 
SCENA l
 
Furtun
ă
. Tun
ă
 
ş
i fulger 
ă
. Se vede puntea de mijloc a unei cor 
ă
 bii b
ă
tute de talazurile m
ă
rii. Intr 
ă
c
ă
 pitanul
ş
i
ş
eful echipajului
 
C
Ă
PITANUL
(de pe puntea de la pupa)
 
Ş
efule!
 
Ş
EFUL
 
(de pe puntea de mijloc)
lat
ă
-m
ă
, c
ă
 pitane: cum merge?
 
C
Ă
PITANUL
 
Bine. Stai de vorb
ă
cu matelo
ţ
ii. D
ă
-i zor, altminteri ne ducem la fund. Hai, repede, repede!
 
(Se întoarce la cîrm
ă 
.) (Se aude fluierul c
ă 
 pitanului. Intr 
ă 
matelo
 ţ 
ii.)
 
 
Ş
EFUL
 
Curaj, b
ă
ie
ţ
i, curaj! Da
ţ
i-i zor, scumpilor! Hai, iute, iute, strînge
ţ
i velele. Lua
ţ
i aminte la fluierulc
ă
 pitanului... Sufl
ă
, vîntule, pîn
ă
nu mai po
ţ
i — numai las
ă
-ne loc de manevrat!
 
(Intr 
ă 
Alonso, Sebastian, Antonio, Ferdinand, Gonzalo
 ş
i al 
 ţ 
ii.)
 
ALONSO
 
Vrednice
ş
ef de echipaj, ai grij
ă
. Unde-i c
ă
 pitanul? Cheam
ă
to
ţ
i oamenii.
 
Ş
EFUL
 
V-a
ş
ruga s
ă
coborî
ţ
i.
 
ANTONIO
 
Unde-i c
ă
 pitanul,
ş
efule?
 
Ş
EFUL
 
 Nu-l auzi
ţ
i ? Ne încurca
ţ
i. Mai bine-a
ţ
i sta în cabine, decît s
ă
da
ţ
i ajutor furtunii.
 
GONZALO
 
Fii calm, amice, fii calm.
 
Ş
EFUL
 
Cînd o fi
ş
i marea... Pleca
ţ
i de-aici! Talazurile astea nu se sinchisesc nici m
ă
car de rege. întoarce
ţ
i-v
ă
 în cabine. Lini
ş
te! Nu ne stînjeni
ţ
i!
 
GONZALO
 
la-o mai încet
ş
i nu uita pe cine ai pe bord.
 
Ş
EFUL
 
 Nu-i nimeni care s
ă
-mi fie mai drag decît eu însumi... E
ş
ti sfetnic: dac
ă
po
ţ
i porunci stihiilor s
ă
tac
ă
 
ş
is
ă
ne lase în pace
1
, nu ne mai atingem de nici un odgon. Arat
ă
-
ţ
i puterea. Dac
ă
nu e
ş
ti în stare,mul
ţ
ume
ş
te cerului c-ai tr 
ă
it cît ai tr 
ă
it
ş
i a
ş
teapt
ă
în cabin
ă
n
ă
 pasta pe care-o poate-a-duce ceasul...
 
Curaj, b
ă
ie
ţ
i... C
ă
ra
ţ
i-v
ă
de-aici, v
ă
spun!
(Iese în fug 
ă 
.)
 
GONZALO
(smuciturile vasului îi curm
ă 
vorba, mereu)
 
Omul
ă
sta îmi d
ă
mari speran
ţ
e... Nu-i st
ă
scris pe frunte c-o s
ă
se înece, are mutra unuia care va sfîr 
ş
i
 
în
ş
treang... Destin ce ne ocrote
ş
ti, ai grij
ă
de spînzur 
ă
toarea lui, f 
ă
din
ş
treangul ce-l a
ş
teapt
ă
o funiede n
ă
dejde pentru noi, fiindc
ă
asta de care ne
ţ
inem acum e prea slab
ă
... Dac
ă
nu-i sortit s
ă
sfîrseasc
ă
 în
ş
treang, ne-am dus pe copc
ă
.
 
(Intr 
ă 
iar 
 ş
eful de echipaj : v
ă 
 zîndu-l, curtenii se retrag in cabinele lor.)
 
Ş
EFUL
 
Coborî
ţ
i catargul! Vira, mai jos, mai jos! S
ă
-ncer-c
ă
m s
ă
plutim doar cu vela cea mare.
(Se aud 
 
1
Gonzalo f 
ă
cea parte~;din sfatul regelui, a c
ă
rui menire era s
ă
sting
ă
vrajba
ş
i s
ă
„fac
ă
pace" (n. tr.).
 
'
 
 ţ 
ipete dinspre cabine.)
Dar-ar ciuma-n ei cu zbieretele lor! R 
ă
cnesc mai avan decît furtuna, ba chiar decît noi...
 
 
(Intr 
ă 
iar Sebastian, Antonio
 ş
i Gonzalo.)
 
Iar 
ăş
i? Ce c
ă
uta
ţ
i aici? Vre
ţ
i s
ă
l
ă
s
ă
m totul balt
ă
 
ş
i s
ă
ne scufund
ă
m? Ave
ţ
i chef s
ă
v
ă
duce
ţ
i la fund?
 
SEBASTIAN
 
Puschea pe limb
ă
-
ţ
i, cîine afurisit, l
ă
tr 
ă
tor 
ş
i cîrtitor!
 
 
Ş
EFUL
 
Atunci face
ţ
i voi treaba.
(Le întoarce spatele.)
 
 
ANTONIO
 
La spînzur 
ă
toare cu tine, cîine, fecior de lele, zurbagiu neru
ş
inat! Nu ni-e team
ă
nou
ă
de înec, pe cît
ţ
i-e
ţ
ie.
 
GONZALO
 
M
ă
pun cheza
ş
c
ă
n-o s
ă
se-nece, chiar dac
ă
nava asta n-ar fi decît o coaj
ă
de nuc
ă
 
ş
i-ar fi la fel de spart
ă
ca o tîrf 
ă
 nes
ă
tul
ă
.
 
Ş
EFUL
(strig 
ă 
 )
 
Pînzele-n vînt! Ridica
ţ
i dou
ă
vele.
 în
larg, în larg!
 
 
(Corabia se ciocne
 ş
te. Limbi de foc o str 
ă 
bat de la prova la pupa. Intr 
ă 
matelo
 ţ 
iî, uzi leoarc
ă 
.)
 
8
 
MATELO
Ţ
II
 
 
Sîntem pierdu
ţ
i! S
ă
ne rug
ă
m, s
ă
ne rug
ă
m i Totul s-a sfîc
ş
it!
(Ies.)
 
 
Ş
EFUL
 
(sco
 ţ 
lnd încet un clondir)
Cum a
ş
a, s
ă
murim cu gîtlejul rece?
 
 
GONZALO
 
Se roag
ă
regele
ş
i prin
ţ
ul. Haidem, s
ă
-i înso
ţ
im, c-avem aceea
ş
i soart
ă
.
 
 
îmi ies din fire.
 
SEBASTIAN ANTONIO
 
Be
ţ
ivanii
ăş
tia ne fur 
ă
via
ţ
a. Tic
ă
losu-acesta Cu gura mare, tare-a
ş
vrea s
ă
-l v
ă
d Sp
ă
lat de zece valuri!
1
 
GONZALO
 
Ş
treangu-l paste,
 
M
ă
car c
ă
-l cere fiecare val
 
C
ă
scîndu-se adînc, ca s
ă
-l înghit
ă
.
 
(De jos se aud zgomote înv
ă 
lm
ăş
ite.)
Aibi mil
ă
, Doamne! Vai, ne sf 
ă
rîrn
ă
m! So
ţ
ie, frate
ş
i copii, adio! Ne
 
sf 
ă
rîm
ă
m! Ne sf 
ă
rîm
ă
m! Ne sf 
ă
rîm
ă
m!
 
i Aluzie la soarta pira
ţ
ilor, care erau lega
ţ
i în lan
ţ
uri pt?
ţă
rrn, pe o scar 
ă
de piatr 
ă
,
ş
i l
ă
sa
ţ
i a
ş
a pîn
ă
ce trei rînduri de valuri sesp
ă
rgeau de trupurile lor (n. tr.).
 
ANTONIO
 
Cu regele-mpreun
ă
S
ă
ne-nec
ă
m.
(Iese.)
 
SEBASTIAN
 
S
ă
-i spunem bun r 
ă
mas.
(Iese.)
 
GONZALO
 
A
ş
da acum o mie de stînjeni de mare pentr-un pogon de p
ă
mînt sterp... pentru-o pîrloag
ă
n
ă
 p
ă
dit
ă
de b
ă
l
ă
rii...Fac
ă
-se voia cerului! Dar tare-a
ş
fi vrut s
ă
mor pe uscat!
(Iese.)
 
Pe punte n
ă
v
ă
le
ş
te mul
ţ
imea c
ă
l
ă
torilor, luminat
ă
de
 
 
fl
ă
c
ă
ri. Deodat
ă
, acestea se sting. R 
ă
sun
ă
un cor de
 
glasuri.
 
SCENA 2
 
Insula. Un platou stîncos, înverzit, cu o potec
ă
ce coboar 
ă
printr-un crîng de tei, sub un perete de stînc
ă
; în fa
ţă
se vede
 
deschiz
ă
tura unei pe
ş
teri înalte, perdeluite. Miranda prive
ş
te spre mare; Prospero, înf 
ăş
urat în mantia-i de vr 
ă
 jitor, iesedin pe
ş
ter 
ă
cu un toiag în mîn
ă
.
 
MIRANDA
 
(întorcîndu-se cu fa
 ţ 
a spre el)
Dac-ai stîrnit cu vraja ta, drag tat
ă
, A apelor mînie, potole
ş
te-o: Ne-ar potopi cusmoal
ă
-arzînd
ă
cerul,
 
10
 
Ce zi cumplit
ă
!
 
 Nici un r 
ă
u anume. Tot ce-am f 
ă
cut a fost de dragul t
ă
u, Copila mea, tu, care n-ai habar Nici cine e
ş
ti, nici cinesînt mai mult Decît st
ă
 pînul unei biete pe
ş
teri
Ş
i tat
ă
l t
ă
u.
 
De n-ar ajunge marea pîn-la el S
ă
-i sting
ă
focul din obraji... Al
ă
turi De cei n
ă
 p
ă
stui
ţ
i am suferit: Frumoasa nav
ă
 
 
(f 
ă
ă
doar 
ş
i poate C-avea pe bord vreo nobil
ă
ă
 ptur 
ă
!) E sf 
ă
rîmat
ă
.
 
(Suspin
ă 
.)
 
Gemetele lor 
 
îmi sfî
ş
iar 
ă
inima... S
ă
rmanii! Puterea unui zeu de-as fi avut, P
ă
mîntul l-a
ş
fi pus s
ă
-nghit
ă
marea Decît s
ă
-nghit
ă
ea frumoasa nav
ă
 
Ş
i-a sufletelor lor înc
ă
rc
ă
tur 
ă
.
 
Te lini
ş
te
ş
te: inimii miloase
 
Tu spune-i c
ă
nimic nu s-a-ntîmplat.
 
12
 
MIRANDA
(privind din nou spre mare)
 
 Nu mi-a trecut prin minte Nicicînd s
ă
 
ş
tiu mai mult.
 
PROSPERO
 
E vremea, îns
ă
, S
ă
 
ş
tii. D
ă
-mi mîna, mantia mi-o scoate.
 
(Punînd deoparte mantia.)
 
Magie, stai acolo... — 
Ş
terge-
ţ
i ochii
 
Ş
i-ascult
ă
lini
ş
tit
ă
. Naufragiul
 
Ce te-a mi
ş
cat, stîrnind în tine mila,
 
A fost cu-atîta grij
ă
pus la cale
 
De mine, prin magia mea, încît
 
 Nici una din f 
ă
 pturile pe care
 
Le-ai auzit gemînd pe nava ceea
 
De valuri înghi
ţ
it
ă
, n-a pierdut
 
 
M
ă
car vreun fir de p
ă
r.
Ş
ezi jos, acum
 
Se cade s
ă
cuno
ş
ti
ş
i alte lucruri.
 
MIRANDA
 
 
Ai început adeseori s
ă
-mi spui Anume cine sînt, dar te-ai oprit De fiecare dat
ă
, cu-ncheierea:
 Nu înc
ă 
 ,
 — s
ă
m
ă
zbucium m
ă
l
ă
sai.
 
PROSPERO
 
Acum, e timpul, îns
ăş
i clipa-
ţ
i cere S-ascul
ţ
i
ş
i s
ă
-
ţ
i deschizi urechea bine.
 
(Se a
 ş
az 
ă 
pe un bolovan cioplit în chip de lavi
 ţă 
.)
 
î
ţ
i aminte
ş
ti de vremea dinaintea Sosirii noastre-Ti pe
ş
tera aceasta? Nu cred c
ă
ai putea s
ă
o
ţ
ii minte,
 
Aveai pe-atunci numai trei ani.
 
MIRANDA
 
PROSPERO
 
Ba pot.
 
Prin ce-o
ţ
ii minte ? Prin vreo alt
ă
cas
ă
, Al
ţ
i oameni, alte lucruri? Haide, spune-mi De
ţ
i s-a-ntip
ă
rit
 
ceva în minte.
 
MIRANDA
 
E mult de-atunci,
ş
i amintirea mea E mai degrab
ă
ca un vis, ce
ţ
oas
ă
... N-aveam vreo patru-cincid
ă
dace-atunci?
 
PROSPERO
 
Ba ai avut mai multe chiar, Miranda. Dar cum de mai
ţ
ii minte ? Ce mai vezi în h
ă
ul vremii plin dentunecime? De-
ţ
i aminte
ş
ti ceva din tot ce-a fost,
Ţ
ii minte, poate,-aici cum ai ajuns?
 
MIRANDA
 
Nu, asta nu.
 
l
 
14
 
PROSPERO
 
Miranda, tat
ă
l t
ă
u
 
A fost, cu doisprezece ani în urm
ă
, Un prin
ţ
puternic: duce de Milano.
 
MIRANDA
 
 Nu tu mi-e
ş
ti tat
ă
?
 
PROSPERO
 
Maic
ă
-ta — femeie
 
Cinstit
ă
— îmi spunea c
ă
tu mi-e
ş
ti fiic
ă
;
Ş
i duce de Milano
ţ
i-era tat
ă
l, Mo
ş
tenitoarea-i unic
ă
fiind O principes
ă
— da, nu mai prejos.
 
MIRANDA
 
O, ceruri! Ce n
ă
 past
ă
ne-a adus Aici? sau e-un noroc?
 
PROSPERO
 
Ş
i una
ş
i-alta:
 
 N
ă
 pasta ne-a gonit de-acolo, dar Norocul ne-a adus aici.
 
MIRANDA
 
Cît suf 
ă
 
Cînd m
ă
gîndesc la marile necazuri Pe care eu ti le-am pricinuit F
ă
ă
-a le
ţ
ine minte. Dar urmeaz
ă
...
 
PROSPERO
 
Aveai un unchi, Antonio pe nume, Un frate-al meu — a
ş
a îl socoteam Pe tic
ă
losul, ce-mi era maidrag Decît oricare om afar' de tine. Lui i-am l
ă
sat în grij
ă
tot ducatul — Pe-atunci întîiu-n lume,Prospero Fiind vestit prin 'nalta-i demnitate
Ş
i ne-ntrecut în liberele arte. Fiind de-acestea absorbit cutotul, Pe frate l-am l
ă
sat s
ă
cîrmuiasc
ă
 
Ş
i cufundat în studiile-oculte, Da
ţ
ari rn-am înstr 
ă
inat. Atuasi,Mîr 
ş
avu-
ţ
i unchi... M-ascul
ţ
i?
 
MIRANDA
(întorcîndu-
 ş
i fa
 ţ 
a dinspre mare)
 
Cu luare-arninte.
 
PROSPERO
 
Cînd a deprins
ş
tiin
ţ
a de-a-mp
ă
rti
 
Ş
i de-a t
ă
g
ă
dui favoruri lumii,
 
De-a în
ă
l
ţ
a
ş
i-a coborî în rang — 
 
Cînd mi-a schimbat
ş
i mi-a strunit slujba
ş
ii
 
Avînd în mîn
ă
cheia
ş
i l
ă
cata,
 
A început pe degete s
ă
-i joace
 
Ş
i i-a f 
ă
cut s
ă
-i cînte lui în strun
ă
:
 
Ca vîscul ajunsese s
ă
se-nlind
ă
 

Activity (55)

You've already reviewed this. Edit your review.
Razvan Ghr liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Denissa Tudose liked this
Cristi Alin liked this
Angelinno liked this
Daniel Raducu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->