• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
 
Hamlet
Prin
ţ
al DanemarceiTragedieTraducere de Ion VineaPersoanele
 
CLAUDIUS, rege al Danemarcei HAMLET, fiul fostului rege
ş
i nepotul actualului rege HORA
Ţ
IO, prietenul lui Hamter 
 
POLONIUS,
ş
ambelanul cur 
ţ
ii LAERTES, fiul s
ă
u VOLTIMAND CORNELIUS ROSENCRANTZ GUILDENSTERN
 
OSRIC
 
UN GENTILOM UN PREOT MARCELLUS BERNARDO
 
FRANCISCO, un o
ş
tean REYNALJX), slujitorul
lui Palo-
 
nius
 
UN C
Ă
PITAN, Soli DUHUL TAT
Ă
LUI LUÎ HAMLET
 
FORTINBRAS, prin
ţ
ul Norvegiei' DOI
ŢĂ
RANI, gropari GERTRUDA, regin
ă
a Danemarcei
ş
i mama lui Hamlet OFELIA,
 
fiica lui Pblonius
 
 NOBILI, doamne, ofi
ţ
eri, o
ş
teri-, actori, marinari, soli
ş
i suit
ă
.
 
10 — Teatru — Shakespeare
 ACTUL I
SCENA 1
 
 Elsenor.
O
teras
ă 
în fa
 ţ 
a castelului, Francisco la postul s
ă 
u. Intr 
ă 
Bernardo.
 
BERNARDO Cine-i acolo ?
 
FRANCISCO
 
A, nu, r 
ă
spunde-mi tu : stai
ş
i te-arat
ă
.
 
BERNARDO Tr 
ă
iasc
ă
regele !
 
FRANCISCO Bernardo ? BERNARDO
 
EI!
FRANCISCO
 
Vii chiar la timp.
 
BERNARDO
 
B
ă
tut-a miezul nop
ţ
ii, Mergi la culcare Francisc.
 
FRANCISCO
 
Mul
ţ
umesc C
ă
vii s
ă
m
ă
schimbi. Ce ger ! Sînt sloi.
 
 
'.-
 
147
 
BERNARDO
 
 f 
 j»
a*
 
 Nimic deosebit
 
în ceasul tau de straj
ă
?
 
FRANCISCO
 
 Nici un
ş
oarec. BERNARDO
 
Drum bun atunci
 
Ş
i dac
ă
-mi vezi tovar 
ăş
ii de straj
ă
,
 
Marcellus
ş
i Hora
ţ
io, zore
ş
te-i.
 
 
FRANCISCO I-aud, îmi pare. Stai ! CingsL-acoi©--?- .
 
HORA
Ţ
IO Supu
ş
ii regelui !
 
MARCELLUS
 
Copiii
ţă
rii !
 
FRANCISCO Cu
bine dar
!
 
MARCELLUS
 
Viteazule, cu bine ! Au
cin'
ţ
i-e schimb ?
 
 
FRANCISCO
 
Bernardo. Noapte bun
ă
.
 
MARCELLUS
Hei,
tu
Bernardo
!
 
, BERNARDO
 
Ce, e
ş
i Hora
ţ
io ?
 
 
HORA
Ţ
IO O
parte
doar din el !
 
14H
 
 
BERNARDO
 
Bine-a
ţ
i venit ! MARCELLUS
 A
 
S-a mai ivit o dat
ă
(lucru-axela ?
 
BERNARDO
Eu n-am v
ă
zut nimic.
 
MARCELLUS
 
Hora
ţ
io zice c
ă
-i o n
ă
lucire
 
A noastr 
ă
 
ş
i nu vrea saTHea crezare
 
-%4?
n
i
e
i de,dou
ă
ori z
ă
rit
ă
 
De noi — de aceea l-am rugat de veghe .'„.S
ă
stea de-a lungu-acestei nop
ţ
i cu noi.
 
 
.....5*
Ş
i dac
ă
iax-stafia se arat
ă
 
/ S
ă
cread
ă
-n ce-am v
ă
zut
ş
i s
ă
-i vorbeasc
ă
.
 
HORA
Ţ
IO
 
 
Pove
ş
ti ! N-o s
ă
se arate ! BERNARDO
 
Ş
ezi o clip
ă
 
Ş
i las
ă
iar s
ă
-
ţ
i cioc
ă
nim auzul, Ce s-a-nd
ă
ă
tnicit s
ă
nu ne cread
ă
, Cu ce-am v
ă
zut în dou
ă
nop
ţ
i.
 
 
HORA
Ţ
IO
 
S
ă
st
ă
m
Ş
i s-auzim ce-are de spus Bernardo.
 
BERNARDO
 
Ieri noapte,
 
Cînd steaua, _caxe-i,Ja_ apu
Ş
 j trecuse S
ă
lumineze cerul chiar pe locul Pe care arde-acum, eu
ş
i Marcellus,Cînd clopotul tocmai b
ă
tea de unu...
 
(Intr 
ă 
Duhul.)
 
149
 
MARCELLUS
T
ă
cere. Las
ă
vorba. Iat
ă
-l iar !
 
BERNARDO
 
E chipul regelui cel r 
ă
 posat.
MARCELLUS E
ş
ti c
ă
rturar, Hora
ţ
io : vorbe
ş
te-i !
 
BERNARDO Nu seam
ă
n
ă
cu regele ? Prive
ş
te-l.
 
HORA
Ţ
IO Leit ! M
ă
-ncearc
ă
spaima
ş
i uimirea.
 
BERNARDO Vrei s
ă
-i vorbim ?
 
MARCELLUS întreab
ă
-l tu, Hora
ţ
io. HORA
Ţ
IO
 
 
Tu cine e
ş
ti, ce folose
ş
ti
ş
i ceasul Acestei nop
ţ
i
ş
i mîndra-nf 
ăţ
i
ş
are R 
ă
zboinic
ă
sub care r 
ă
 posatul Rege alnostru se ducea la lupt
ă
? Pe Dumnezeu, vorbe
ş
te, te conjur.
 
MARCELLUS Jignit e parc
ă
!
 
BERNARDO
 
Ş
i se dep
ă
rteaz
ă
.
 
HORA
Ţ
IO
 
Stai, spune, spune, te conjur, vorbe
ş
te
l (Duhul iese.)
 
150
 
BERNARDO
 
Ce zici, Hora
ţ
io ? Tremuri
ş
i e
ş
ti palid : A
ş
a-i c
ă
-i vorba nu de-o n
ă
lucire, Ci de-altceva mai mult ?
 
 
HORA
Ţ
IO
 
Pe Dumnezeu, n-a
ş
fi putut-o crede, Dar n-ar fi via
ş
i adev
ă
rata M
ă
rturisire-a chiar ochilor mei.
 
MARCELLUS
 Nu seam
ă
n
ă
cu regele ?
 
HORA
Ţ
IO
 
 
Ca tine Cu tine însu
ţ
i.
 
La fel a fost armura ce-o purta Cînd a r 
ă
 pus norvegul îngîmfat
Ş
i-aidoma-ncruntat ca-n sfada-n careDin sanie-n z
ă
 pad
ă
-a n
ă
 pustit De regele polon. Ciudate lucruri.
 
MARCELLUS
 
De dou
ă
ori l-aceea
ş
i moa£j
ă
 _ox
ă
, Ojjgas solemn pe lîng
ă
str 
ă
 ji trecu.
 
HORA
Ţ
IQ
 
 
La care-anume gind sa ma opresc Nu
ş
tiu, dar îndeob
ş
te-astfel de semne Sînt r 
ă
u prevestitoare pentru
ţ
ar 
ă
.
 
MARCELLUS
 
S
ă
st
ă
m atunci
ş
i cel ce
ş
tie spun
ă
-mî
 
De ce apas
ă
noaptea pe supu
ş
i
 
O vajnic
ă
 
ş
i scrut
ă
toare straj
ă
,
 
De ce atîtea tunuri de aram
ă
 
Turnate zilnic, scule de r 
ă
zboi
 
 
Aduse din afar 
ă
,
ş
i de ce
 
Dulgheri de nave, mul
ţ
i
ş
i strîn
ş
i cu sila,
 
151
 
'
<
 
',/: '•
 
 ,
 
Sînt pu
ş
i chiar 
ş
i duminica la lucru ?
Ce rost s
ă
aib
ă
asudata grab
ă
 
!
Ce-njug
ă
-n trud
ă
noaptea lîng
ă
zi ? _Aucine-mi poate da r 
ă
spuns ?
 
HORA
Ţ
IO
 
 
Pot eu. ;Se zice cum c
ă
ă
 posatul rege,
 
Al c
ă
rui chip de-abia ni s-a ivit,
 
A fost, cum
ş
ti
ţ
i, de Fortinbras norvegul î'Pe care-l îmboldea o rea trufie — •Chemat la lupt
ă
dreapt
ă
. Dar viteazul iHamLet, faimos în lume ca atare, ÎR 
ă
 pusu-l-a pe Fortinbras,
ş
i-acesta,
 
Prin leg
ă
mînt pecetluit
ş
i scris '
Ş
i înt
ă
rit prin lege
ş
i prin crainici,
 
L
ă
s
ă
biruitorului la moarte
 
T
ă
rîmurile toate cucerite
 
De-acesta, iar al nostru rege-n schimb
 
:
Chez
ăş
uia
ţ
inuturi, deopotriv
ă
 
 
'Lui Fortinbras sortite-n mo
ş
tenire,
 
De biruia. A
ş
a cum prin acela
ş
i
Hrisov
ş
i leg
ă
minte-n el cuprinse ILe-a-nst
ă
 pînit Hamlet. Dar Fortinbras »Celtîn
ă
r, ne-ncercat
ş
i plin de clocot .A strîns acum în marginea Norvegiei, ;De peste tot, pe to
ţ
i vîntur 
ă
-lume, 'Ce
 
 pentru-o pîine-s gata la orice Ispr 
ă
vi ce nu cer decît cutezan
ţă
, Iar scopul lui, la noi mult prea
ş
tiut,
"E 
s
ă
nesmulg
ă
cu-armele în mîn
ă
 
Ş
i silnice mijloace-acel
ţ
inut 'Pierdiut de tat
ă
l s
ă
u.
Ş
i iat
ă
, cred, Obîr 
ş
ia acestor 
 
 preg
ă
tiri
Ş
i tîlcul str 
ă
 jii noastre
ş
i pricina înfriguratei grabe
ş
i-a alarmei "Din
ţ
ar 
ă
.,.
 
BERNARDO
 
Cred c-a
ş
a-i
ş
i nu altfel. De-aceea deci prevestitorul chip
 
i ;
 
Sose
ş
te armat prin fa
ţ
a strâjii noastre Atît de-asemeni regelui ce-a fost
Ş
i este cel care-a-nceput r 
ă
zboiul.
 
HORA
Ţ
IO
 
 
E-un fir de praf ce-
ţ
i tulbur' ochii min
ţ
ii.
 
Pe vremea slavei Romei
ş
i în preajma
 
C
ă
derii prea puternicului Cezar,
 
Ie
ş
eau din groap
ă
mor 
ţ
ii-n giulgiul lor 
 
Cu
ţ
ip
ă
t
ş
i aiurare prin cetate.
 
 
Pr 
ă
 p
ă
d în soare, rou
ă
-nsîngerat
ă
 
Ş
i stele-n cer cu cozi de foc,
ş
i astrul
 
Cel umed ce domne
ş
te peste ape
 
S-a-ntunecat de moarte în eclips
ă
.
 
Tot semne de-astea de-ntîmpl
ă
ri cumplite,
 
Precuvînt
ă
ri dezastrelor ce vin,
 
P
ă
mîntul azi
ş
i cerul le arat
ă
 
Cuprinsului
ş
i oamenilor 
ţă
rii.
 
(Intr 
ă 
Duhul.)
 
T
ă
cere ! Iat
ă
-l ! Colo-i, vine iar !
 
Chiar de m
ă
spulber 
ă
, l-întîmpin. Stai,
 
 N
ă
luc
ă
J De-ai vreun glas
ş
i po
ţ
i gr 
ă
i
 
 
Vorbe
ş
te-mi !
 
Vreo fapt
ă
bun
ă
dac
ă
pot s
ă
fac
 
S
ă
-
ţ
i fie de ajutor, s
ă
-mi fac poman
ă
,
 
Vorbe
ş
te-mi !
 
De
ş
tii vreun r 
ă
u de soarta
ţă
rii tale,
 
Ce poate fi pre'ntîmpinat, vestindu-l,
 
O, vorbe
ş
te !
 
De-ai îngropat în via
ţă
vreo comoar 
ă
 
Furat
ă
, în pîntecul p
ă
mîntului,
 
C
ă
, zice-se, de-aceea-adeseori
 
Voi duhurile pribegi
ţ
i...
 
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...