Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Neuro 09

Neuro 09

Ratings: (0)|Views: 1,299|Likes:
Published by Dr Diana Enachescu

More info:

Published by: Dr Diana Enachescu on Jan 17, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC or read online from Scribd
See more
See less

10/02/2013

 
Curs 9 Neurologie
- Perechea VII (nervii faciali) –
Date anatomo-funcţionale:
 Nervi
senzitivo-motori
şi
somatovegetativi
(ca şi V)
Originea reală 
 
a fibrelor motorii somatice
: nucleu situat în centrul calotei pontine. Axonii ies prinşanţul bulboprotuberanţial (
originea aparentă 
), traversează unghiul pontocerebelos, trec înconductul auditiv intern, apoi prin apeductul Faloppe din stânca temporalului, pentru ca ieşind pringaura stilomastoidiană ajunîn loja parotidia, unde se împart formând o
ramură temporofacială 
(neuroni din porţiunea superioară a nucleului, care inervează musculatura etajuluisuperior al feţei) şi una
cervicofacială 
(neuroni din porţiunea inferioară a nucleului, inervândmusculatura din etajul inferior al feţei).
 Nucleul moto
pontin primte aferenţe corticale prin fasciculul corticonuclear (din cadrulfasciculului geniculat), ale cărui fibre se încrucişează în partea superioară a punţii. Este de reţinut că porţiunea superioară a nucleului, spre deosebire de cea inferioară (care primeşte aferenţe numai de lacortexul contralateral), primeşte fibre de la ambele emisfere. Acest fapt are relevanţă în diferenţierealeziunilor supranucleare (care produc o
 paralizie facială de tip central 
), când ramura temporofacialăeste foarte puţin afectată şi deci paralizia nu afectează cadranul superior al hemifeţei, de leziunilenucleilor sau trunchiurilor faciale (care produc o
 paralizie facială de tip periferic
), care produc oafectare egală a întregii hemifeţe. Nucleii motori faciali sunt conectaţi şi cu centrii extrapiramidali,de la care primesc impulsurile mimicii automate, ceea ce explică hipomimia parkinsonianului.
 Funcţia senzitivo-senzorială a facialului:
se realizează prin fibrele
nervului intermediar Wrisberg (VII bis)
-
 Protoneuronul 
se află în ganglionul geniculat. Dendritele sale asigură inervaţia senzitivă pentruconcha auriculară, conductul auditiv extern, faţa externă a timpanului, o zonă tegumentarăretroauriculară (zona Ramsey-Hunt), sensibilitatea (senzorială) gustativă pentru cele 2/3anterioare ale limbii. Axonii protoneuronilor pătrund la nivelul fosetei laterale a bulbului.
-
 Deutoneuronii
sunt localizaţi în porţiunea superioară a nucleului solitar, iar axonii lor se asociază panglicii Reil, proiectându-se cortical în ariile 3, 1, 2 (postrolandice) (impulsurile senzitive) şi în piciorul circumvoluţiei parietale ascendente (impulsurile gustative)
 Funcţia vegetativă a facialului:
prin fibre parasimpatice din:
-
nucleul lacrimal:înapoia nucleului motor VII-> stimularea secreţiei lacrimale
-
nucleul salivar superior: în apropierea nucleului VII bis->stimularea secreţiei parotidiene
Explorare clinică
(modificări caracteristice paraliziei de tip periferic)
:I)Funcţii motorii:
A)
 Examenul static:
-
lagoftalmie (fanta palpebrală lărgită)
-
lacrimile nu se scurg prin canalul nazolacrimal (paralizia muşchiului Horner), ci se adună încolţul intern al ochiului de unde se scurg pe obraz, realizând aspectul de
epiforă.
-
ochiul pare deplasat în sus (semnul lui Negro)
-
 pliurile hemifrunţii sunt şterse
-
şanţul nazogenian este şters
-
comisura bucală e coborâtă
-
clipitul absent de aceeaşi parteB)
 Examenul dinamic:
-
 pleoapa de aceeaşi parte nu se închide şi se observă semnul Charles-Bell (sincineziafiziologică de îndreptare a globului ocular în sus şi în afară în momentul închiderii pleoapelor)
-
la încreţirea frunţii nu apar cute de partea afectată
-
la mişcarea de arătare a dinţilor gura deviază de partea sănătoasă
-
 bolnavul nu poate sufla drept în faţă, nu poate fluiera
 
-
nu pot fi pronunţate corect consoanele B, P, M
-
la masticaţie alimentele scapă de partea afectată
-
dacă ochiul poate fi închis şi pacientul este invitat să o facă, genele ochiului de partea cudeficit se ascund mai puţin printre pliurile pleoapei strânse,par mai lungi (semnul Souques)
-
 bolnavul nu poate închide ochiul bolnav în mod izolat (semnul Revillod), chiar dacă ar puteatotuşi să-l închidă, măcar parţial, odată cu cel sănătosC)
 Reflexe:
-
nazopalpebral: percutarea rădăcinii nasului determină în mod normal clipit bilateral; în cazulleziunilor de VII, această reacţie nu se produce de partea ochiului bolnav
-
opticopalpebral: proiecţia bruscă spre ochi a unui excitant luminos provoacă clipit bilateral,reacţia fiind absentă de partea afectată
-
cohleopalpebral: aceeaşi reacţie, cu aceleaşi modificări patologice, în ce priveşte aplicareaunui excitant sonor 
-
reflexul corneean: abolit
II)Funcţii senzitive: 
Modificări de gust în cele 2/3 anterioare ale limbii, determinate prin aplicarea pe mucoasa hemibucală aunor tampoane îmbibate cu substanţe având toate gusturile:dulce,sărat,acru
Hipoguezie, aguezie:
scăderea intensităţii sau pierderea senzaţiei de gust.
Disguezie:
confundarea gusturilor.
Entităţi clinice:
 I.Paralizia facială de tip periferic:
Deficitul motor interesează musculatura întregii hemifeţe (afectarea atât a ramurii temporo-facialecât şi a ramurii cervico-faciale)
Etiologie:
-
necunoscută, de cele mai multe ori.
-
dacă se poate preciza, paralizia este de cele mai multe ori
a frigore
(paralizia Bell): probabil sedatorează unei infecţii virotice, care iniţiază un proces inflamator la nivelul nervului, ceea cedetermină o creştere în volum a acestuia, comprindu-se astfel de stânca temporalului.Consecinţa este o nevrită segmentară periaxială, cu degenerescenţă valeriană dacă nu se iaumăsuri.
-
există şi cazuri cu cauze clare (mai rar), în context traumatic, tumoral, infecţios (infecţiidemonstrate, precizate).
Clinic: apar modificările descrise mai sus (din punct de vedere motor, senzitivo-senzorial şivegetativ) pe întreaga hemifaţă de aceeaşi parte cu leziunea.
Investigaţii:
-
examen electric: relevă hiperexcitabilitate neuromusculară şi degenerescenţa totală sau parţială anervului sau a muşchilor 
-
examen electromiografic (detecţie şi stimulodetecţie): important pentru prognostic
Forme particulare:
 A)Sdr. Foville protuberanţial inferior 
-homolateral->paralizie VII periferică,paralizie de lateralitate a privirii-heterolateral->hemiplegie
 B)Sdr. Millard-Gubler 
->leziuni vasculare ale nucleului facialului-homolateral->paralizie VII periferică-heterolateral->hemipareză
A)
Sdr. Möebus:
 paralizie facială simplă sau dublă, asociată cu paralizii de oculomotori. Este oentitate congenitală.
B)
 Diplegia facială (dubla paralizie facială):
apare în encefalite, poliradiculonevrite, meningite bazale,procese infiltrative ale bazei craniului
C)
Sdr. Melkerson-Rosenthal:
paralizie facială periferică recidivantă, edem facial, limbă plicaturatăcu marginea estompată.Etiologia este neprecizată.
Evoluţie (valabilă mai ales pentru cea
a frigore
):
-
foarte variabilă, de la caz la caz
 
-
vindecarea are loc în 6-8 săptămâni, în medie
-
există adesea recidive
Complicaţii (valabile mai ales pentru cea
a frigore
):
1.
Hemispasmul facial postparalitic:
contractura hemifeţei paralizate, fond pe care apar mişcăriinvoluntare cu caracter paroxistic sau sincinezii.
2.
Ulceraţii corneene:
datorate lagoftalmiei, prin lipsa de protecţie din partea pleoapei.
3.
Sdr. lacrimilor de crocodil:
hiperlacrimaţie homolaterală declanşată de actul alimentaţiei. Se parecă e datorat unei regenerări aberante a unor fibre salivare care ajung la ganglionul sfenopalatin şila glanda lacrimală.
Tratament:
-
etiologic, dacă este posibil
-
 pentru cea
a frigore
:
1.
tratament antiinflamator
cu preparatele cele mai puternice tolerate de tre bolnav(corticoizi->prednison 1 mg/kgc/zi dacă nu există contraindicaţii: HTA, DZ, ulcer; dacăaceste contraindicaţii sunt prezente se dau AINS)
2.
neurotonice:
milgama, vitaminele grupului B
3.
fizioterapie:
ar trebui să fie obligatorie; are scop antiinflamator şi de stimulare nervoasă->raze ultrascurte,ionizări,curenţi delta
 II.Paralizia facială de tip central:
Leziunile interesează căile motorii descendente, între scoarţă şi nucleii facialului.
Manifestările apar numai în teritoriul ramurii cervicofaciale (hemifaţa inferioară), fiind practicinaparente în cadranul superior al hemifeţei (teritoriul de inervaţie motorie al ramurii temporofacialecare are o inervaţie dublă homo- şi heterolaterală)
De regulă se însoţeşte de o hemipareză sau hemiplegie contralaterală de origine vasculară, tumorală,traumatică,inflamatorie, datorată raporturilor căii corticonucleare cu fasciculul corticospinal.
De regueste unilaterală; este bilateraîn cazul lerii ambelor emisfere (sindroame pseudobulbare), care survine în timp.
Cauze: traumatice, tumorale, inflamatorii, vasculare.
 III.Hemispasmul facial primitiv:
Corect este: spasmul primitiv al hemifeţei, fiind vorba de un spasm complet.
Este o entitate rară, caracterizată de secuse tonice şi clonice ale musculaturii inervate de nervulfacial.
Debutul se face de regulă cu blefarospasm.
Spasmul este favorizat de mişcările automatice voluntare ale feţei.
Dacă nu se poate identifica o cauză, se cheamă spasm esenţial.
Uneori se raportează cauze definite, nd vorbim de un spasm secundar: tumori de trunchi,malformaţii vasculare, compresiuni în unghiul pontocerebelos, malformaţii ale şarmierei osoase,anevrisme,trunchi mega-dolico-bazilar 
Tratament->decompresiuni sau alcoolizări parţiale ale nervului-carbamazepina
- Perechea VIII (nervii vestibulocohleari) –
I)
Nervul acustic (cohlear):Date anatomo-funcţionale:
 Nerv
senzorial,
 parte a analizatorului acustic.
 Protoneuron
: în ganglionul spiral Corti situat în urechea internă; dendritele colectează impulsurile dela celulele senzoriale ale organului Corti, iar axonii parcurg lama spirală şi se agregă în nervulacustic, care parcurge conductul auditiv intern şi unghiul pontocerebelos, pătrunzând în calota pontobulbară, până la nivelul nucleilor acustici (tuberculul acustic lateral şi nucleul acustic ventral),care conţin
deutoneuronul căii auditive
; axonii deutoneuronilor ajung la corpii geniculaţi mediali dinmetatalamus (
al treilea neuron
) şi la tuberculii cvadrigemeni; de aici, informaţia auditivă se proiectează pe scoarţa lobului temporal, în circumvoluţia temporală superioară (ariile 41, 42) şi lanivelul circumvoluţiei Heschl (aria 52), unde se face analiza superioară a aferenţelor acustice.

Activity (2)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->