Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Nota informativa LEGE pentru modificarea şi completarea a Codului de procedură penală

Nota informativa LEGE pentru modificarea şi completarea a Codului de procedură penală

Ratings: (0)|Views: 2 |Likes:
Published by 코리나

More info:

Published by: 코리나 on Sep 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/17/2013

pdf

text

original

 
NOTĂ INFORMATIVĂla proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea Codului deprocedură penală
Prin prezentul proiect se propune de modificat şi completat Codul de procedură penală, astfel, încît, drepturile, interesele şi libertăţilor omului fieasigurare prin prisma desfăşurării procedurii penale.Reforma procedurii penală rezultă din prevederile Programului de activitatea Guvernului pentru anii 2011-2014 ” Integrare Europeană – Libertate, Democraţieşi Bunăstare”, care stabileşte un capitol foarte consistent la capitolul „ReformaJustiţiei”.Procedura penală este cadrul normativ care implică direct afectarea drepturilor,intereselor şi libertăţilor persoanei, astfel, statul prin adoptarea cadrului procesual penal este obligat acorde maxime libertăţi şi garanţii încît toate intervenţiile îndrepturile persoanei să fie motivate din punct de vedere al interesului general alcomunităţii.Considerăm că lentoarea justiţiei penale ar putea fi remediată nu numai prinmijloace care îi sunt acesteia destinate şi prin modul în care acestea suntîntrebuinţate. Ci mai ales printr-o mai budefinire a priorităţilor în cadrul politicilor penale, atît în ceea ce priveşte forma, cît şi fondul prin:
-
recurgerea la principiul oportunităţii urmăririi penale;
-
recurgerea, pentru a rezolva problema infracţiunilor uşoare, mai puţingrave la procedurile similare, împăcarea părţilor, medierea, simplificarea procedurilor ordinare simple;
-
asigurarea egalităţii armelor în procesul penal;
-
asigurarea unicităţii practicii judecătoreşti.Astfel, reieşind din schema Codului de procedură penală Ministerul Justiţiei propune, următoarele modificări şi completări.
Urmărirea penală
Urmărirea penală este acea fază a procesului penal care se realizează prin prisma principiului prezumţiei nevinovăţiei, dar totodată impune o limitare adrepturilor persoanei ca măsuri ce rezultă dintr-o bănuială rezonabilă cu privire larşirea unei anumite infraiuni. Anume din acest considerent statul prinmecanisme normative este obligat să elaboreze acel mecanism care ar asiguraechilibru între interesul statului şi drepturile omului.Prezentul cadru normativ, impune o procedură birocratică la desfăşurareaurririi penale, astfel înt, în rezultatul prevalării
factorului birocratic
înactivitatea cotidiană de urmărire penală:
-
nu s-a reuşit a evita institutul de „control premergător", care în finaleste dublat în procesul de urmărire penală;
-
s-a înmulţit esenţial cantitatea de documente ce se conţin în dosar,dar care au practic acelaşi conţinut.
 
La acest capitol, drept exemplu, se menţionează, că pentru a obţine oautorizare a efectuării unei acţiuni operative sau de urmărire penală, suntnecesare:-raportul colaboratorului operativ, după caz;-autorizarea conducătorului instituţiei;-propunerea ofiţerului de urmărire penală;-autorizarea conducătorului organului de urmărire pena;-ordonanţa procurorului sau oferului de urmărire pena;-demersul procurorului către judecătorul de instruie;-autorizarea actului procesual de tre procurorul ierarhic superior;-încheierea judecătorului de instrucţie.Factorul birocratic existent la moment în faza emiterii actului procesualatrage după sine şi declinul de competenţă a persoanelor implicate în procedura penală.Întru soluţionarea acestei probleme,
 Ministerul Justiţiei propune de aexclude din cadrul procedurii penale atribuţiile procesuale ale conducătorului organului de urmărire penală şi anume atribuţia de a cere dosarul la control, de ada indicaţii în scris pe dosar şi a aviza actele ofiţerului de urmărire penală. Aceasexcludere vine întru asigurarea independenţei ofiţerului de urmărire penală pe dosar şi sporirea responsabilităţii lui pentru calitatea şi legalitateaactelor emise.
Totodată, conducătorul urmăririi penale este procurorul, care la felare atribuţia de a da indicaţii pe dosar, în asemenea caz atribuţiile dublîndu-se, maimult ca atît, este marea posibilitatea ca ele să fie în contradicţie impunîndu-se,astfel, dubla subordonare procesuală.Totodată, la moment, conducătorul ierarhic superior al conducătoruluiorganului de urmărire penală are dreptul de a solicita la control orice dosar aflat îngestiunea ofiţerilor de urmărire penală, subordonaţi.
 Acest moment pune în pericol  secretul urmăririi penale şi protecţia datelor cu caracter personal din dosar, precum şi tergiversarea examinării dosarului
 .
Prin excluderea acestor atribuţii seconsolideastatutul ofiţerului de urmărire penală şi a procurorului, figurile procesuale principale pe dosar, precum şi protecţia bănuitului, învinuitului,inculpatului.În ceea ce priveşte posibilitatea organelor ierarhic superioare ale ofiţeruluide urmărire penală şi controlul acestora asupra activităţii
 procesuale a
ofiţerilor deurmărire penală, menţionăm că acesta va fi realizat prin intermediul procurorului,care în urma neexecutării de tre ofiţer a atribuţiilor procesuale
va sesizaDepartamentul de urmărire penală a Ministerului Afacerilor Interne care vaefectua o anchetă de serviciu.O almodificarea propusă de Ministerul Justiţiei este atribuireaconducătorului organului de urmărire penală a funcţiei de a repartiza cauzelepenale spre executare ofiţerilor de urmărire penale.
La moment această funcţieîi revine procurorului înprocurorii desemni pe dosar nu cunosc despreorganizarea internă a ofiţerilor existînd riscul ca unii ofiţerii să aibă prea multedosare în gestiune ceea ce afectează substanţial calitatea urmăririi penale.De asemenea, în prezentul proiect
se propune limitarea atribuţiilor 
 
 procurorului ierarhic superior din faza urmăririi penale
. Această modificarea se propune, se asemenea, pentru consolidarea răspunderii personale a procuroruluicare efectuează şi conduce urmărirea şi anume emiterea actelor procesuale subsancţiunea nulităţii în cadrul urmăririi penale.În acest context, Biroul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentruDrepturile Omului în Liniile Directoare privind Rolul Procurorilor, adoptat deCongresul al VIII-lea al ONU pentru prevenirea Criminalităţii şi TratamentuluiInfractorilor (Havana, Cuba, 27 august – 7 septembrie 1990) a stipulat expres căstatele se vor asigura de faptul că procurorii sunt capabili să-şi îndeplinească înmod liber atribuţiile profesionale, fără a fi supuşi la intimidări, impedimente,hărţuiri, ingerinţe nefondate.Sub acest aspect se stipulează şi în Recomandarea nr. (2009)19 acomitetului miniştrilor către statele membre privind rolul procurorului în sistemul judiciar penal (adoptată de Comitetul de Miniştri la 6 octombrie 2000, la 724-areuniune a delegaţiilor miniştrilor) care stabileşte exhaustiv că statul trebuie să iamăsuri corespunzătoare, astfel, încît procurorii să-şi poată îndeplini atribuţiile fărăingerinţe nejustificate. În acest context,
se mai stipulează că procurorul este liber să aducă în faţa jurisdicţiei orice argument juridic, indiferent de ce instrucţiuni au fost primite în scris, în principiu, instrucţiunile individuale de neurmăriretrebuie să fie interzise; acolo unde sunt permise, astfel de instrucţiuni trebuie să fie excepţionale, fiind supuse unui control specific, al cărui scop este de a garantatransparenţa.
Astfel, prin prezentele modificări, Ministerul Justiţiei propune ajustareacadrului normativ prezent la normele internaţionale, asigurarea unei independenţedecizionale precum şi răspunderii individuale a procurorului.
 E de menţionat acest control se propune de limitat parţial, adică cuexcluderea atribuţiilor procurorului ierarhic superior de a solicita dosarele lacontrol doar în baza plîngerii persoanei nu şi din oficiu, excluderea institutuluiautorizării în faza urmăririi penale, limitarea strictă a posibilităţii de a lua dosarul de urmărire penală din gestiunea procurorului şi de a o transmite altui procuror.
Aceste atribuţii a procurorului ierarhic superior sunt necesare pentru asigurareaeficientă a drepturilor şi libertăţilor omului.Considerăm necesar de clarificat şi instituţia depunerii plîngerilor asupraacţiunilor procurorului şi ofiţerului de urmărire penală astfel încît persoană să aibădreptul de a depune plîngere la procurorul teritorial care este şi procurorul ierarhicsuperior după care să conteste acţiunea la judecătorul de instrucţie.O altă modificare inclusă în prezentul cod este stabilirea temeiurilor clare şi previzibile referitoare la strămutarea dosarului de la un ofiţer de urmărire penală laaltul. Astfel, conducătorul organului de urmărire penală va propune strămutareadosarului de la un ofiţer de urmărire penală atunci cînd ofiţerul mai mult de 30 dezile de a efectuat nici o acţiune pe dosar, este suspendat din funcţie, se află înconcediu de boală mai mult de 30 de zile sau a comis o abatere disciplinară, a faptăcontravenţional, penală pe dosarul în cauză.O altă modificare inclusă în prezentul proiect este excluderea posibilităţii bănuitului, învinuitului, inculpatului de a da declaraţii false în proces. Bănuitul,

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->