Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
1Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Leacuri Rare

Leacuri Rare

Ratings: (0)|Views: 49|Likes:
Published by Adriana Turculet

More info:

Published by: Adriana Turculet on Oct 02, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOCX, TXT or read online from Scribd
See More
See less

11/09/2013

pdf

text

original

 
Leacuri rare
Medicamente gustoase de pe vremeastrabunicii
 
Cautati napi, coarne, roscove, bame, hrisca, meisi consumati-le pentru a fi sanatosi ca-ncopilarie
 
Ati mai vazut prin piata dude? De cand n-ati mai mancat gem de coarne? Mai tineti minte roscovele? Dar gustul de hrisca? Astazi par niste denumiri exotice, dar candva, toate aceste bunatati erau in bucatariile romanilor cum sunt azi cartofii. Pe nedrept detronate, au disparut sau sunt din ce in ce mai greu de gasit. Odata cu savoarea lor deosebita, s-au dus si efectele terapeutice deosebite pe care numai ele le aveau. Bunicii nostri consumau frecvent aceste legume si fructe de care noi abia daca am auzit,dar au avut si inspiratia sa le descopere calitatile tamaduitoare. Va reamintesc cateva din fructele si legumele copilariei, gustoase si bune de leac.
 
 
Coarnele, rezervor de vitamine
 Coarnele sunt niste fructe acrisoare, de culoarerosie, liliachie, galbena sau albicioasa. Unele se cocin august, altele in septembrie. Din coarne seprepara dulceata, suc, marmelada, cu gust aparte.Se mai folosesc la extragerea de pectina. Acestefructe contin apa (circa 83%), zaharuri (6-10%),acizi, tanin, substante pectice si proteice, celuloza,saruri minerale, provitamine (A, B1, B2, C, PP). inscop medicinal, de la corn se folosesc fructele,
 
Roscovele, bune la stomac
 Roscovul este un arbore din familialeguminoaselor, originar din regiuneamediteraneana. Fructele arborelui, cu aspect depastai, de culoare brun-roscata si gust dulceag,numite roscove (sau carobe), au importantaalimentara si terapeutica. Contin o cantitate marede glucide simple si complexe, mucilagii, pectine,amidon, vitamine. Una dintre cele mai importantesubstante prezente in roscove este carubina.Pulberea din pulpa de roscove are efecteantidiareice si de absorbtie a toxinelor, motiv pentrucare e buna in tratarea gastritelor si enterocolitelor.Roscova are efect antitusiv, nutritiv, mineralizant.Este foarte bogata in fibre, facilitand tranzitulintestinal. De asemenea, e recomandata in tratareaosteoporozei, avand un continut mare de calciu. Nuprovoaca alergii si, in plus, nu contineacid oxalic care irita membrana intestinelor, astfelincat nu impiedica absorbtia de calciu in organism.in Orientul Mijlociu, este un bun inlocuitor al pudreide cacao si al ciocolatei. In Egipt, din pastai seprepara o bautura energizanta. in Spania,Portugalia si Sicilia, roscova este folosita inprepararea compoturilor si prajiturilor.
 
Dudele tonifica muschii
 Fructul dudului, numit duda, aguda sau soroza,are culoare rosie, neagra sau alba, gust acrisor.Dudele contin apa (83%), zaharuri (9,4%),acizi(0,95%), proteine (1,2%), grasimi (0,6%),celuloza (2%), substante minerale (0,84%), vitaminaC (50-199 mg la 100 g), provitamina A, vitamineleB1, B2, PP, acid folic. Valoarea energetica adudelor este de circa 69 kcal la 100g. in fitoterapie,se folosesc fructele si frunzele dudului. Dudele auefect tonic, depurativ, antibiotic (bactericid) siantiinflamator. Sucul extras din dude inainte dematuritatea deplina contine 20-25 g acid citric la litru(care are efect bactericid). Acest suc se utilizeazadiluat cu apa pentru gargare contra anghinei,stomatitei si aftei. Dudele coapte, fiind astringente,se folosesc in tratarea enteritelor si enterocolitelor,combat constipatia. Ceaiul dintr-o lingura de frunzede dud la 250 ml apa clocotita, bauta in 3 reprize,este indicata in diabetul zaharat si pentru tratarea
 
frunzele si scoarta tulpinii. Decoctul, maceratul sitictura sunt bune in tratarea diareelor, a enteritei sientercolitei. Avand proprietati hemostatice, coarnelese utilizeaza in oprirea hemoragiilor nazale.Decoctul din scoarta tulpinii de corn, 5 g la 250 mlapa, avand efect febrifug, foloseste la tratareadermatozelor. La tara, pe unde mai cresc corni cucoarne, se fabrica acel minunat lichior numitcornata, dintr-un kilogram de fructe, dispuse instraturi alternative, cu zahar. Se lasa douasaptamani, apoi se adauga 300 ml alcool tare. Dupadoua saptamani, cornata poate fi savurata.
 
Napii vindeca bronsita
 Napul este originar din Europa de Nord. Aceastaleguma e folosita in supe si ciorbe de carne, pentruaroma placuta. Dar are si proprietati curative.Radacina comestibila contine, intre altele,vitaminele A, B, C, iod si cupru, cu rol in stabilizareasistemului nervos si intarirea imunitatii naturale.Napul purifica sangele si mareste debitul de urina.El constituie un adjuvant excelent in tratarea acneeisi a unor eczeme, cu conditia sa fie consumat crud.Frunzele sunt foarte bogate in saruri minerale:calciu, fier, cupru. Prin fierberea napului se obtineun magiun folosit in tratarea afectiunilor cailor respiratorii: 100 g de nap bine spalat se fierb intr-unlitru de apa sau de lapte, timp de un sfert de ora. Sestrecoara si se indulceste cu miere. Se consumapatru cesti pe zi. Siropul de nap este un excelentexpectorant si e recomandat in tratarea guturaiului,anginelor, frisoanelor: Sucul proaspat are proprietatiremineralizante, diuretice si desfunda caile biliare.Copt in cuptor si aplicat sub forma de pasta pefuruncule, ajuta la maturarea acestora. La fel,pentru tratarea degeraturilor.
 
Bamele previn infarctul
 Bamele sunt niste legume cu o aroma deosebita,usor de recunoscut. Cultivate inca din antichitate, inspecial in Egiptul antic, erau folosite si la fabricareacafelei, din semintele fructului. Bamele suntexcelente in supe si ciorbe, dar numai cele tinere,fructele batrane fiind usor atoase. Cercetatoriiamericani sustin ca aceste legume, una dintre celemai bogate surse de fibre pentru organismul uman,pot preveni unele forme de cancer, printre care celcolo-rectal. in plus, spre deosebire de alte legume,bamele sunt sarace in proteine si in hidrati decarbon. O portie de bame asigura 20% din dozazilnica de vitamina C, iar in compozitia acestor legume s-au mai remarcat si betacarotenul, potasiuleczemelor. De asemenea, consumul de dude crudeajuta la tonifierea musculaturii, fiind recomandatadolescentilor si sportivilor. La femei, dudeleintarzie aparitia ridurilor si a cearcanelor, reducriscul aparitiei nodulilor la sani.
 
Mosmoanele, leac pentru rinichi
 Mosmoanele provin dintr-un arbust originar dinPersia. La noi, creste salbatic prin poiene. in scopurimedicinale se folosesc frunzele, radacina si fructeledenumite mosmoane sau scoruse nemtesti. Acestea au efect tonic, astringent intestinal, reglator intestinal, diuretic, fiind indicate in tratamentulenteritelor, diareei, dizenteriei. Pentru tratareadiareei, se consuma 200-300g de mosmoanetrecute si curatate de coaja, in fiecare dimineata.Pentru tratarea gutei, dimineata, pe stomacul gol,se bea un pahar de vin alb in care s-au macerattimp de 24 de ore samburi de mosmoane pisati.Pentru litiaza renala, se ia un pahar cu decoct deradacini de patrunjel fierte in vin, in care s-aadaugat o lingurita cu praf de samburi demosmoane. Aceste fructe calmeaza inflamatiilerinichilor si ale cavitatii bucale. Actiunea benefica aacestor fructe asupra mucoasei intestinale sedatoreaza continutului ridicat de pectina si tanin.
 
si fibrele. Mai mult, vitaminele A si C stopeazaevolutia aterosclerozei. De aceea, consumatorii debame au un risc de infarct sau de accident vascular mult mai mic.
 
Hrisca e recomandata diabeticilor
 Hrisca este o cereala asemanatoare orezului,chiar daca boabele seamana cu cele de grau. Aregust dulce-aromat. Hrisca se prepara la fel caorezul sau alte cereale, prin fierbere. 200 g boabede hrisca, bine spalate si acoperite cu apa, dupacirca doua ore, adica dupa ce se umfla, pot ficonsumate ca atare, mai ales in cadrul regimurilor de detoxifiere si revitalizare. Semintele de hriscasunt hranitoare si pot fi folosite ca garnitura lapreparate din carne. Mai intra si in compozitiaplacintelor, budincilor, biscuitilor, pilafului, sosurilor,salatelor si terciurilor. Faina de hrisca, inchisa laculoare si mai putin rafinata, deci mai sanatoasa, dao savoare speciala prajiturilor. Bunicile noastre maistiau sa prepare si miere de hrisca, viscoasa si maiinchisa la culoare, din care se facea turta dulce.Hrisca se poate manca si prajita in tigaie. Camedicament, trebuie sa stim ca hrisca trateazadiabetul zaharat. Studiile recente demonstreaza cahrisca (fructul plantei Fagopyrum), influenteazaprocesul de toleranta al glucozei. O lingura dehrisca se amesteca cu trei linguri de iaurt sau lapte,se lasa amestecul peste noapte intr-un loc calduros,iar dimineata se mananca pe stomacul gol. Hriscaare o extraordinara calitate: intareste vasele subtiride sange la nivel local. Contine mai mult calciudecat graul si este bogata in lisina, un aminoacid pecare organismul uman nu-l produce. Ceaiul dehrisca reduce umflaturile si edemele.
 
Meiul, regele cerealelor
 Meiul este o planta cu flori albe-galbui, folosita canutret, pentru vite. Dar inca dinainte de Hristos, secunostea ca, datorita lipsei sale de gluten, poate fiinclus in dieta persoanelor care nu tolereaza graul.De asemenea, meiul combate retentia urinara, gutasi prostata. Infuzia se prepara dintr-o lingurita deplanta se in 250 ml apa si se fierbe timp de 5minute, dupa care se strecoara. Se consuma 3 canipe zi. Prin continutul bogat in magneziu, meiul estebenefic in special celor cu problemecardiovasculare, astm, migrene. Niacinul din mei(vitamina B3) ajuta la reducerea colesterolului, fiindde ajutor in curele de slabire. Prin continutul detriptofan, are efecte benefice in cazurile dedepresie, durere cronica, iritablitate. Proprietatile
 
Braga, racoritoare din mei 
 
Braga era la mare cautare in sudul tarii, unde simigeriile imbiau trecatorii sa ude covrigii sau dulciurile, cu braga. Este o fiertura de mei macinat (de porumb ori de secara) usor tulbure si de consistenta unui nectar dulce acrisor cu slabe urme de alcool. Eficient antidot contra caniculei, licoarea era un produs perisabil, care trebuia pastrat obligatoriu la gheata, pentru ca nu rezista mai mult de 48 de ore. Iata o reteta populara de preparat braga acasa: se ia bors ( nu foarte acru), se indoaie cu apa fierbinte, se amesteca bine. Dupa racire si limpezire, gustul devine usor acrisor. Se toarna lichidul intr-un vas nou si se adauga zahar sau miere dupa gust.
 
 
Porumbele au multa vitamina C 
 
Porumbele sunt fructele unui arbust care creste prin finete sau pe la margini de cranguri. Cand sunt coapte, fructele de porumbe au culoare neagra- violacee si marimea unei visine mici. Contin mult 

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->