Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ro Numar PDF Septembrie 2012 116

Ro Numar PDF Septembrie 2012 116

Ratings: (0)|Views: 587 |Likes:
Published by Zona Literara

More info:

Published by: Zona Literara on Oct 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/25/2013

pdf

text

original

 
9
septembrie2012
24
pagini
an XIInr.
162
www.timpul.ro
TIMPUL
REVIST| DE CULTUR|
Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP1677, OP7 - IA{I
Borges [i papagalul
 Dorin Tudoran
Critic\ de C. R\dulescu-Motru
Ovidiu Pecican
~n ce sens vorbe[te despre „rezisten]a princultur\“ cazul Breban
Gabriel Andreescu
Pascal Bruckner[i con[tiin]a vinovat\ a Europei
 Mircea Gheorghe
„Thank you“ is Money. Axa Londra-Bucure[ti
 Horia P\tra[cu
Num\r ilustrat cu fotografii de Cristian DumitriuNum\r ilustrat cu fotografii de Cristian Dumitriu
 
septembrie 2012
2
Agora
TIMPUL
www.timpul.ro
B
OGDAN
C
|
LINESCU
Un premiu acordat celui carerezolv\ problema ]iganilor 
 Noul guvern francez [i, mai ales, minis-trul de interne, Manuel Valls, au `ncredere`n integrarea prin munc\. Este, trebuie s\recunoa[tem, un progres pentru ni[te poli-ticieni ce se consider\ sociali[ti. ~ns\ aceas-t\ credin]\ o manifest\ `n leg\tur\ cu rromiidin Paris. Mi s-a cerut foarte rar p\rereadespre ]igani. Probabil din mai multe mo-tive. O categorie de francezi (mai ales
 st`n- ga caviar 
) `i comp\timesc pe ]igani [i acuz\guvernul rom=n. Multora le este fric\ s\ m\ jigneasc\: nu este vorba de rom=ni? Al]ii se jeneaz\ pentru c\ s`nt exaspera]i de tot ceaud ([i v\d) despre ]igani [i nu se g`ndescdec`t la solu]ii radicale. E ca [i cum ar `n-treba un algerian ce p\rere are despre juniialgerieni ce dau foc la ma[ini `n fiecareweekend. P\rerea mea este `ns\ foarte sim- pl\. Nici o politic\ nu este util\. Nici o so-lu]ie nu este bun\. }iganii s`nt o problem\de nerezolvat. Integrarea prin munc\ (li sevor acorda facilit\]i la angajare) este o ilu-zie la fel de mare ca expulzarea `n mas\. ~iangajezi, dispar dup\ c`teva zile. ~i expul-zezi, revin dup\ c`teva s\pt\m`ni. Este ade-v\rat, `ns\, c\ prezen]a lor `n Paris ([i `ntoat\ Fran]a) a devenit insuportabil\ [i foar-te d\un\toare imaginii Rom=niei. Haite de]igani (majoritatea minori) b`ntuie pe str\-zile din cartierele bogate [i atac\ – `n plin\zi! – pietoni. ~n sta]iile de metrou, anun]u-rile ce avertizeaz\ c\l\torii despre
 pickpo-ckets
s`nt mai dese dec`t vagoanele ce trec prin sta]ie. Ar fi totu[i solu]ia arest\rii lor `ns\ s`nt probabil prea mul]i [i s`nt elibera]ifoarte repede (nu au acte). Ministerul fran-cez de interne ar putea lansa un joc cu un premiu de c`[tigat: „Cine reu[e[te s\ rezol-ve problema ]iganilor, c`[tiga un premiu de… mii de euro.“
 Liberalii francezi  s`nt pesimi[ti 
La sf`r[itul lunii august a avut loc, `n mi-nunatul or\[el Aix-en-Provence, Universi-tatea de var\ a economi[tilor liberali. A-ceast\ reuniune are loc `n fiecare an dinanul 1979. Eu particip din 1999. Econo-mi[ti din Fran]a, Europa [i Statele Unite ]inconferin]e `n fa]a unui public amestecat,tineri [i persoane mai `n v`rst\ ce doresc s\aud\ un alt discurs economic. De fiecaredat\ remarc cu stupefac]ie diferen]a `ntreconferin]ele celor din Fran]a [i a profesori-lor de peste ocean. Francezii s`nt, `n fiecarean, pesimi[ti [i nu au nici o `ncredere `n ceide la putere, c\ e vorba de st`nga sau dedreapta. Americanii critic\ `ns\ cu m\nu[i.Totul e perfectibil, cu r\bdare [i perseve-ren]\. Francezii nu au r\bdare [i respingorice ofert\ politic\. ~n mod normal, unliberal e pesimist pe termen scurt [i opti-mist pe termen lung. Un liberal francez e pesimist pur [i simplu. ~i place postura asta, pe via]\ `n opozi]ie. E comod\, evit\ oricecompromis [i nu te oblig\ s\ faci eforturi.Cred c\ liberalii francezi s`nt `n majoritateutopi[ti. Ei cred ([i a[teapt\) `n societatealiberal\ perfect\ (ceea ce nu e cazul libera-lilor americani). ~ns\ trebuie s\ fim reali[ti.Aceast\ societate nu a existat [i nici nu vaexista vreodat\. Putem spera `n reformeliberale, `ns\ nu putem aspira a tr\i `ntr-o]ar\ 100% liberal\. De altfel, liberalii fran-cezi refuz\ (`nadins) s\ recunoasc\ c\ lucru-rile au evoluat favorabil `n Fran]a `n ciudavictoriei electorale a sociali[tilor. Cinear ficrezut acum 10-15 ani c\ toat\ lumea (in-clusiv politicienii sociali[ti) va vorbi de re-forma statului c\ de o necesitate, de sc\de-rea datoriei publice [i a num\rului de func-]ionari, de privatiz\ri [i de deschiderea laconcuren]\? Exager\m c`nd credem c\nimic nu s-a schimbat. ~n realitate liberaliiau c`[tigat b\t\lia ideilor, urmeaz\ s\ c`[tige[i r\zboiul.
{coala, sub st`nga
Bine`n]eles, educa]ia este „prioritatea“noului guvern socialist francez. Asta `n-seamn\ mai mul]i bani publici, de[i bugetulministerului este – de departe – cel mai im- portant: peste 60 de miliarde de euro pe an,mai mul]i profesori, de[i num\rul elevilor scade, [i mai mul]i func]ionari la minister,de[i s`nt deja mai numero[i dec`t profesorii.Asta `nseamn\ [i directive pedagogice. Unadintre ele a fost `nchiderea catedrei de cri-minologie deschis\ de minister sub Sarkozy(cu ce drept ni[te func]ionari de la minister deschid [i `nchid catedre?). Institutul pecare `l dirijez a publicat un raport despre ma-nualele de economie (pentru clasele XI-XII)total deconectate de realit\]ile economice:`ntreprinderea privat\ este practic absent\,nu se prezint\ elevilor nici un portret de an-treprenor care a reu[it, globalizarea [i eco-nomia de pia]\ s`nt criticate… Incredibil,totu[i, c\ `n anul 2012, `n aceste manualenu apare clar c\ economia socialist\ a datfaliment `n 1989!(
 Paris, septembrie 2012
)
Note inutile
D
ORIN
T
UDORAN
Oamenii spun tot felul de lucruri, f\r\ s\ sesin
chiseasc\ dac\ s`nt adev\rate. De exem- plu: nu este adev\rat c\ Borges avea un pa- pagal. Nu este adev\rat nici c\ papagalul [tia pe dinafar\ `ntreaga oper\ a lui Borges. Ade-v\rul este c\ Borges e Borges [i papagalul, papagal.Fiindc\ tot veni vorba despre papagali,iat\ o `nt`mplare autentic\.Un celibatar din New York, foarte `nst\rit[i extrem de bine cotat profesional, realizea-z\ c\ e prea singur. Tot ce face este s\ sescoale foarte devreme diminea]a, s\ plece la birou, s\ se `ntoarc\ seara, fr`nt de oboseal\; bea o bere sau un pahar de vin, se uit\ la [tiri,se uit\ [i la unul dintre serialele t`mpite [i seculc\. S`mbetele [i duminicile [i le petrecemai mult `n pat. Mai iese, seara, la un restau-rant din cartier, nu de alta, dar s\ nu uitevecinii c\ mai tr\ie[te.~ncearc\ s\ g\seasc\ o solu]ie. Se infor-meaz\, cite[te, r\scole[te Internetul [i p`n\ laurm\ decide c\ solu]ia cea mai potrivit\ pentru stilul s\u de via]\ este s\-[i cumpereun papagal.~n prima s`mb\t\, se duce la un cunoscutmagazin de p\s\ri exotice. Se uit\ la to]i papagalii, se `nv`rte de colo-colo, se opre[te`n fa]a unui papagal [i-l `ntreab\ pe v`nz\tor:„Nu v\ sup\ra]i, c`t cost\ papagalulacesta?“„Cinci mii de dolari“„Cum cinci mii de dolari? De ce?“„Vorbe[te engleza, franceza [i germana,c`nt\ mai toate ariile de oper\ celebre [i d\ora exact\ cu precizia ceasului atomic dinColorado.“Poten]ialul cump\r\tor mai d\ un tur prinmagazin, se uit\ din nou la to]i papagalii, seopre[te `n fa]a unuia care arat\ acceptabil [i`l `ntreb\ pe v`nz\tor:„Dar acesta c`t cost\?“„Zece mii de dolari.“„Zece mii de dolari?! De ce?“„Pentru c\, `n plus de ce [tie s\ fac\ pri-mul, vorbe[te spaniola [i italiana, [tie s\foloseasc\
remote
-ul de la televizor [i cite[te
The New York Times
.“ N\ucit, omul nostru mai d\ o tur\ prinmagazin, se mai g`nde[te, se opre[te `n fa]aunui papagal care nu pare cine [tie ce [i `l`ntreb\ pe v`nz\tor:„Dar acesta? Acesta c`t cost\?“„Domnule, v\ rog s\ m\ scuza]i, dar sevede c\ s`nte]i ageamiu, c\ nu v\ pricepe]i la papagali. Acesta cost\ o sut\ de mii dedolari!“„O sut\ de mii un papagal?!!“„Da. {i e un adev\rat chilipir. Patronulmagazinului a hot\r`t s\ fac\ reduceri de pre]uri acum, `nainte de 4 iulie.“Celibatarul nostru se scarpin\ `n cap [i-l`ntreab\ pe v`nz\tor:„Dar ce [tie s\ fac\ acest papagal de cost\o sut\ de mii de dolari?“„Nimic. Absolut nimic, dar e [eful celor-lal]i papagali care au masterate `n software – de la Yale [i doctorate `n {tiin]e Juridice – dela Harvard.“Abia `n acel moment, celibatarul nostrudin New York realizeaz\ c\ nu are un doc-torat. Curios din cale afar\, `l `ntreab\ pev`nz\tor:„~mi pute]i ar\ta un papagal cu masteratsau unul cu doctorat?“„Oh, nu. |[tia nu ajung niciodat\ `n ma-gazin. Pentru a[a ceva comanda se face nu-mai online, pe o adres\ excelent securizat\ [i papagalul `]i este trimis acas\, `ntr-o coliviede cristal, prin curier special.Marele avantaj este c\ expedierea acestuitip de papagal este absolut gratuit\. ~n plus,nici taxe de stat sau locale nu pl\te[ti. ~ncolivie se afl\ un certificat de autenticitate [iun abonament gratuit, pe un deceniu, larevista
 Nature
.“
Sounds good 
. ~mi pute]i da adresa elec-tronic\ unde se fac comenzile online?“„~mi pare r\u, dar adresa respectiv\ nu ocunoa[te nimeni. Totu[i, `ncerca]i la phd
@
 papagal.ro. Poate ave]i noroc.“
Borges [i papagalul
{tefan Oprea, Anca-Maria Rusu,
Cartea premiilor Oscar. Date, comentarii, profi-luri [i 1822 de ilustra]ii
, Edi]ia a III-a,rev\zut\ [i actualizat\, Editura Vasiliana’98, Ia[i, 2012, 875 p.„Cel mai spectaculos eveniment dinvia]a cinematografic\ este, f\r\ `ndoial\,festivitatea anual\ a acord\rii premiilor Oscar. ~n fiecare prim\var\, acestea lan-seaz\ vedete, confirm\ talente, impunaten]iei `ntregii lumi filme de valoare.Dac\ am asculta pe c`]iva dintre mariiactori povestind ce a `nsemnat pentru eiPremiul Oscar am `n]elege mai exact im- portan]a [i semnifica]iile acestei distinc-]ii.“ ({tefan Oprea)
Cartea premiilor Oscar 
, Edi]ia a III-a,rev\zut\ [i actualizat\, ap\rut\ la edituraie[ean\ Vasiliana ’98, cuprinde toate edi-]iile de p`n\ acum (84) `n date, comentarii, profiluri [i 1822 de ilustra]ii (`n 882 pagini).Autorii folosesc criteriul cronologic [icel valoric astfel, dintre premian]ii fiec\-rui an, se opresc asupra filmelor [i figuri-lor reprezentative. Prezent\rile filmelor  premiate s`nt `nso]ite de comentarii, iar actorilor [i regizorilor le s`nt rezervatemini-profiluri cu date bio-filmograficecorespunz\toare, cu focalizare pe actoriidistin[i pentru roluri protagoniste [i, `ncazuri deosebite, asupra celor premia]i pentru roluri secundare.
 Adunarea de constituire a avut loc la Ambasador Hotel din Los Angeles, la 11ianuarie 1927, pre[edinte fiind ales Con-rad Nagel, iar prima adunare de lucru s-adesf\[urat la 11 mai 1927. „Printre aspi-ra]iile noastre – a spus cu acest prilej Douglas Fairbanks – se afl\ [i aceea de a`ncuraja artele [i [tiin]ele profesieinoastre cu distinc]ii de merit care s\ `ncununeze operele…“ A[a a ap\rut ideeaacord\rii unui premiu anual celor maimerituo[i cinea[ti [i celor mai reu[ite fil-me. Premiul const\ `ntr-o statuet\ (conce- put\ `n 1927 de pictorul-scenograf CedricGibbons, directorul artistic al M.G.M., [iexecutat\ de sculptorul George Stanley)`nalt\ de 34 cm, turnat\ dintr-o compozi- ]ie de staniu [i cupru, polisat\ [i acoperit\ cu dou\ straturi consecutive de aur, pri-mul – de 10 carate, iar al doilea – de 24. Numele `i vine, spune legenda, de la o simpl\ `nt`mplare petrecut\ prin 1931: ziarista Margaret T. Herrick, membr\ aComitetului de premiere (dup\ unii) sau secretara administrativ\ a Academiei (dup\ al]ii), privind statueta, ar fi exclamat:„Vai,ce bine seam\n\ cu unchiul meu, Oscar!“ Drept pentru care figurina a primit acest nume, f\c`ndu-l celebru, `n timp ce unchiul Oscar Pierce s-a pierdut `n anonimat, fiind amintit doar cu prilejuri precum cel de fa]\.
BURSAC|R}ILOR
 
3
septembrie 2012
Agora
TIMPUL
www.timpul.ro
RAME
O
VIDIU
P
ECICAN
Cine stabile[te urgen]a unei chem\ri la lu-ciditate `n via]a public\? De unde se cuvine s\`nceap\ o asemenea ac]iune? De „jos“ sau de„sus“? Cum po]i evita r\ul vr`nd s\ faci bi-nele? Este iubirea fa]\ de maestru inocent\?P`n\ unde se cuvine [i merit\ s\ calce disci- polii pe urmele unui guru? Exist\ vreo leg\-tur\ `ntre c\utarea adev\rului [i ideologii?Este ferit\ cultura de alunec\ri periculoase?Este cultura o chestiune care ne prive[te peto]i? Se adreseaz\ filosofia numai filosofilor?C`nd este critica binevenit\ [i c`nd nu?Asemenea `ntreb\ri m-au ajuns din urm\ `n prim\vara lui 2011, recent ie[it din spital, cusentimentul c\ am restan]e diverse, care numai pot fi am`nate. Aveam, de pild\, senza]iac\ la noi filosofia bate pasul pe loc, `ntr-unanume sens, r\m`n`nd `ntr-un stadiu diagnos-ticat odinioar\ de C. R\dulescu-Motru. Iat\ cespunea g`nditorul: „To]i profesorii de liceu,c`]i au audiat pe Maiorescu, au avut credin]ac\ filosofia este un fel de poezie a g`ndirii.“
1
Remarca `i apar]inea, `n mod clar, unui alt soide filosof; mai pragmatic, mai analitic, atentla filosofie nu ca la o metafor\ sau la un sim- bol, ci ca la un summum de metode [i de cu-no[tin]e numai bune de aplicat la realitateaimediat\ [i la nevoile oamenilor. El constata`ns\ c\ legatul maiorescian continua [i c\, `nsiajul lui, se manifesta pe mai departe o ten-din]\ socotit\ de autor p\guboas\
2
.~ntrebarea r\m`nea `ns\ de formulat, dreptcare Motru o articula dup\ cum urmeaz\: „~nce categorie intr\ filosoful? ~[i elaboreaz\ a-cesta invariantele, adic\ ideile izvor`te dinspontaneitatea lui, dup\ metoda omului de[tiin]\, sau dup\ metoda poetului?“
3
R\spunsul nu avea cum fi unul singur: „P\-rerile s`nt `mp\r]ite. S`nt filosofi [tiin]ifici [is`nt filosofi poe]i. Cei dint`i urm\resc acordulideilor lor cu sistemele de cuno[tin]e [tiin]i-fice, constituite pe baz\ de verificare rigu-roas\; cei de-al doilea se mul]umesc s\ aib\aprobarea cititorilor, s\ fie gusta]i [i g\si]i `nculoarea vremii lor sau s\ corespund\ tipuluide neam `n care ei s`nt n\scu]i. Filosofii [tiin-]ifici au preten]ia la universalitate [i invoc\ pentru ei numele tuturor marilor filosofi cu-noscu]i p`n\ acum `n istoria filosofiei; filo-sofii poe]i au preten]ia c\ s`nt mai boga]i `noriginalitate [i c\ r\spund mai bine lacerin]ele publicului cititor.“
4
Elucidarea lui C. R\dulescu-Motru nu sesf`r[ea aici, `n distinc]ia de mai sus. Cum ope-ra g`nditorului nu este, cred, suficient frec-ventat\, `mi face pl\cere s\ `l citez, `n con-tinuare, extensiv:„Cum putem ajunge la o concluzie?Ambele p\reri ni se par nesatisf\c\toare. ~nelaborarea datelor izvor`te din spontaneitateamin]ii, filosofia se deosebe[te at`t de [tiin]\,c`t [i de literatur\.Se deosebe[te de [tiin]\ prin aceea c\ filo-sofia dep\[e[te metodele practicate de ea. {ti-in]a practic\ metodele de verificare obiective,adic\ metodele `n care datele de verificat s`ntconsiderate ca `n afar\ de persoana care faceverificarea. Invariantele elaborate de [tiin]\s`nt obiective; ele se pot realiza sub punctulde vedere al unei experien]e de om universal,adic\ de om abstract, care [i-a `nlocuit sim-]urile cu instrumente de m\sur\toare; pe c`ndinvariantele filosofiei dep\[esc punctul devedere al experien]ei obiective; ele cer o reali-zare `n omul concret `nsu[i; toate sistemelemari filosofice cer `nnoirea omului.“
5
C. R\dulescu-Motru crede, astfel, c\ `nnoi-rea omului – orice ar fi `nsemn`nd ea – estecentral\ `n conceperea rosturilor filosofiei. Numai c\ acela[i scop `l proiecteaz\ [i religia,cu formularea dezideratului
metanoiei
, a ex- perien]ei taborice. De la misteriile antice p`n\ast\zi, inclusiv `n religiile atee ale fascismului[i ale comunismului, „formarea omului nou“r\m`ne un ]el prioritar at`t `n sfera enun]urilor,c`t [i `n practicile asociate lor.Intuitiv\, cu capacitate de predic]ie, `n ceeace prive[te urm\toarele decenii de istorie ro-m=neasc\, observa]ia lui Motru c\ `nnoireaomului r\m`ne central\ `n preocup\rile filoso-fiei indic\ evolu]iile `n orizontul unui utopismal c\rui versant periculos l-au v\dit g`nduriledespre supraom ale lui Friedrich Nietzsche,dar pe care l-au ilustrat mai ales experimen-tele nazist [i cel comunist de remodelare uma-n\ (inclusiv printr-un experiment de felul „re-educ\rii“ de la Pite[ti). De aceea, este proba- bil c\, m\car pentru o vreme, centralitateacrezului `n scopul filosofiei [i al religiei de aforma un „om nou“.Cu toate acestea, constatarea referitoare la proiectul filosofic al metanoiei poate nelini[ti.Acesta s\ fie, `ntr-adev\r, modul filosofiei dea ameliora lumea? Asta ar fi urmarea dictonu-lui socratic „cunoa[te-te pe tine `nsu]i“, urma-rea procesului de
 paideia
? ~nnoirea ar trebuis\ disloce continuit\]ile din experien]a de via-]\ a individului uman [i a societ\]ilor, rupturas-ar cuveni s\ prevaleze asupra tradi]iei?Avansul tehnologic tradus `n apari]ia „omului bionic“ [i `n clonare poate, pe bun\ dreptate,nelini[ti. Dar ideologiile s`nt pricini cel pu]inla fel de `nsemnate de insecuritate uman\.Fiind, deci, altceva, ar trebui filosofia s\ `[iautodenun]e leg\turile cu [tiin]a, cu poezia, cureligia [i cu tehnologia?Oric`t de presante s-ar dovedi `n lume noi-le preocup\ri [i distinc]ii din c`mpul filosofiei,la noi lucrurile s-au schimbat destul de pu]in.Ast\zi `nc\, op]iunile filosofiei rom=ne[ti nus-au modificat major, cel pu]in `n zona maxi-mei vizibilit\]i [i a ie[irii `n largul culturii na-]ionale, dincolo de penumbra sever\ a reviste-lor academice specializate. E drept, `ns\, c\lucrurile s-au complicat [i printr-o mo[tenire asecolului trecut. Dup\ ce filosofia s-a raliat, `nepoca interbelic\, mai cu seam\ extremelor  politicii, iar dup\ al doilea r\zboi mondial afost acaparat\ autoritar [i despotic de discur-sul oficial marxist [i na]ionalist, dup\ 1989scena public\ a Rom=niei `n plin\ construc]iedemocrat\ a `ncercat s\ reactiveze reflexul dea folosi filosofia ca discurs legitimator. C`ndnu au procedat la aceasta politicienii, au f\-cut-o – ce surpriz\! – filosofii `n[i[i. {i, dato-rit\ pozi]iilor de putere economic\ [i simbo-lic\ privilegiate, filosofia-poezie a p\rut s\c`[tige iar un ascendent asupra celorlalte ten-din]e. Faptul s-a petrecut `n detrimentul aten-]iei fa]\ de concluzia lui C. R\dulescu-Motrula r`ndurile anterior citate, care suna astfel:
[…]
Invariantele [tiin]ifice se acumuleaz\`ntr-o ordine oarecum liniar\, fiindc\ ele s`ntadunate pe aceea[i m\sur\ [i `n aceea[i per-spectiv\, pe c`nd invariantele filosofice seacumuleaz\ `ntr-o ordine discontinu\, oare-cum prin salturi, ca [i crea]iunile artistice.//Invariantele filosofice nu s`nt `ns\ elaboratenici `n felul acestora din urm\. Rela]iile artis-tice urm\resc oglindirea sufletului omenesc,iar nu `nnoirea lui. Ele tr\iesc at`t c`t omul d\acela[i r\spuns la `ntrebarea: care este desti-nul lui. Prin urmare filosofia nu este nici [ti-in]\ curat\, nici poezie curat\, ci este activi-tate cu caractere proprii.“
6
S-ar zice c\ deran- jant\, pentru C. R\dulescu-Motru, `n ambelecazuri, este numai impuritatea, alterareadiscursului filosofic, prin contaminarea cu poezia sau cu [tiin]a.„Cam `n acest sens a[ dori s\ fac studiulmeu, `n dorin]a de a l\muri pe tinerii filosofirom=ni de ast\zi asupra metodelor permise [inepermise `n filozofie. C\ci este o metod\ ne- permis\ a pune la baza cercet\rilor filosoficeatitudinile afective care se manifest\ `n etni-cul unui popor, sau `n programul de lupt\ alunei clase sociale.“
7
Chestiunea metodelor licite [i ilicite adus\`n discu]ie aici pare ast\zi desuet\, c\ci lozincala ordinea zilei este „Totul este permis!“. S-amers dinspre idealitatea normativ\ a genurilor  pure c\tre formele de mixaj [i metisaj cele maiextravagante (de-ar fi s\ m\ g`ndesc numai ladiscursul lui Slavoj Zizek, [i tot ar fi destul!).Dar, cum se poate constata, prin conside-ra]ii precum cele citate, C. R\dulescu-Motruse pronun]a [i `mpotriva uneia dintre tendin-]ele filosofice autohtone care urma s\ fie demare succes: cea ilustrat\ de Lucian Blaga prin
Spa]iul mioritic
, de t`n\rul Mircea Eliade prin
 Itinerariu spiritual 
, de E. Cioran prin
Schimbarea la fa]\ a Rom=niei
, de C. Noica prin
Sentimentul rom=nesc al fiin]ei
[i prin
 Rostirea filosofic\ rom=neasc\ 
. Pe de alt\ parte, Motru se pozi]iona [i `mpotriva marxis-mului `n]eles ca teorie revolu]ionar\ a lupteide clas\
8
. Comb\t`nd dou\ direc]ii de g`ndire prezente deja `ntr-un chip distinct `n g`ndirearom=neasc\, Motru spera s\ degajeze filoso-fia, `n continuare, de trivializ\ri [i derapaje,men]in`nd-o `n zona „pur\“ a generalului.Istoria nu i-a dat dreptate, vechiul mod de a`n]elege medita]ia filosofic\ a fost m\turat,f\c`nd loc, `ntr-un t`rziu, celor mai stridentecombina]ii posibile.
1
C. R\dulescu Motru,
 Revizuiri [i ad\ugiri. I: 1943
,ed. `ngrijit\ de Rodica Bichis, Gabriela Dumitrescu [i Stan-cu Ilin, Editura Floarea Darurilor, Bucure[ti, 1996, p. 37.
2
 Ibidem
. „Din p\cate aceast\ credin]\ este, `n bun\ parte, `ntre]inut\ mai departe [i de c\tre I. Petrovici, celmai talentat dintre elevii s\i [i care de altmintreli `ntru- peaz\ dimpreun\ toate `nsu[irile [i toate defectele lui TituMaiorescu.“
3
 Ibidem
, pp. 72-74.
4
 Ibidem
.
5
 Ibidem
.
6
 Ibidem
.
7
 Ibidem
.
8
 Ibidem
. „Acestea pot fi puse la baza crea]iunilor defolclor, sau de literatur\ cu tendin]\. Filosofia trebuie s\se limiteze la scopul de a da o cuno[tin]\ mai complet\,mai ad`nc\ de cum o d\ [tiin]a special\, iar nu s\ fac\ o[tiin]\ roman]at\, dup\ cerin]ele publicului unei anumiteepoci. Filosofia trebuie s\ urm\reasc\ `nnobilarea omu-lui, d`ndu-i un nou ideal `n conceperea vie]ii [i a lumii, iar nu numai s\ serveasc\ pentru delectarea omului.“
Critic\ de C. R\dulescu-Motru
APRICORN
L
IVIU
F
RANGA
 I-am v\zut de la distan]\ cum a[teptau.Cum m\ a[teptau. Unii cu aparatele at`rnatela g`t. Al]ii cu m`inile agitate pe sus [i cu de- getul mare `n jos. De ce nu le-or fi pus ni[tecordoane, s\ nu zic garduri, n-am `n]eles. De protec]ie [i paz\. Nu intr\-n fi[a postului? Norme obligatorii cum scrie la manual. De-aiaam declarat public c\ n-am nevoie de coloan\ cu girofar.
Ca s\ nu calci pe un fir de praf au asfaltatcu o zi `nainte nu numai curtea [i intrarea `n biseric\ [i toat\ strada bisericii, ci zona X deobiectiv zero, de la – la. Prea Fericitul a dat`ndrumare duhovniceasc\, pe l`ng\ altele, s\se pun\ flori noi `n r\saduri, s\ se schimbecovoarele [i s\ luceasc\ toate icoanele. {i afost totul nou [i ca nou.
 I-am v\zut [i eu la televizor pe \ia care s-au plimbat de la Cotroceni p`n\ `n Pia]aUniversit\]ii. Plim…b\-se! Nu vede]i c\ tot demine dau? Azi s-au mutat aici. A[ vrea s\ le spun s\ se duc\ mai bine la Universitate. Auloc mai mult acolo [i `ncap [i toate televiziu-nile. P\i numai
Antenele
 s`nt trei! L\sa]i-i s\  fluiere [i s\ zic\ 
 jos
 , c\ o s\ vedem noi:
dup\nunt\
!C`nd ]i s-a deschis portiera [i ai ie[it dinma[in\, ai apucat s\ te ui]i la fe]ele altora dec`tcei din jur? S`nt convins c\ nu [i poate nici nuai avut cum. De la `n\l]imea ta se v\d doar fe-]ele celor care z`mbesc la tine. Acelora, trezit brusc din apatia g`ndurilor goale, le fluturi cum`na. S\ tr\i]i bine! Tu asta faci. Nu m\ `ndo-iesc. E dreptul t\u s\-i vezi doar pe cei care `]iz`mbesc.
 E cazul s\-i fac o dona]ie consistent\. S\ termine odat\ [i catedrala aia a neamului. A[a e, n-au `nceput-o `nc\, dar ce conteaz\. Bani s\ fie, nu? Avenit [i finu]ul \la al meu, Paulic\ junior, fiul prin]esei. Prin]es\? ~nchi-de]i, domnilor, u[a bine, se aude g\l\giade-afar\. E-e, a plecat [i fata tatii… Noroc c\ m\-ntorc eu. Nu te zmiorc\i, Maria.
~n g`ndul acela s\ nu te `ncrezi. {tie cinevace va fi m`ine? Nici meteorologii nu s`nt si-guri. Cei mai `n v`rst\ dintre ei zic [i acum:
timpul probabil 
. Cum au apucat ei pe vremealui Ceau[escu. C`t de
 probabile
vor fi, `ns\,timpurile? S\ te huiduiasc\ la nunta chiar afiicei tale!... Mirii nu meritau asta. Tu se parec\ nici at`t. Nu ezita s\ te `ntorci. Definitiv. S-au dusc\ldurile insuportabile cum s-au dus cele [aptemilioane [i aproape jum\tate de voturi `mpo-triva ta, `n v`nt, spre toamn\. Toamna mergemai departe. Pe cocarda de pe pieptul unei protestatare cu z`mbetul mereu pe buze (dar nu spre tine), dintre cei ce tot strig\ `n Pia]\,scria ceva.Trei litere mari, fiecare `n culoarea tricolo-rului, a[ezate peste conturul u[or desenat al]\rii. O protestatar\ prin]es\. Os domnesc, nu-me de voievod. Scria a[a. R.F.E. Moderatoa-rea emisiunii tv a `ntrebat-o ce `nseamn\, cumse cite[te. Prin]esa i-a r\spuns `ntr-o clip\:
 Rom=nia F\r\ Ei.
 N-am fost `n Pia]\. Nici `n 2012, nici `n1989, nici `n 1990, [i nici c`nd va mai fi fosts\ fie. Dar, uit`ndu-m\ acum la tine, le-a[ spu-ne celorlal]i, din Pia]\, [i oricui se `nt`mpl\ s\m\ citeasc\:
 Rom=nia F\r\ El 
. Cele [apte mi-lioane [i aproape jum\tate ar tres\ri, poate. Unlucru e sigur. Toamna merge mai departe. Cu[i f\r\ tine.
Toamna merge mai departe.
R.F.E.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->