Cursul \u00ee\u015fi propune: s\u0103 ofere studen\u0163ilor o imagine general\u0103 asupra problematicii comunic\u0103rii de mas\u0103 \u015fi a opiniei publice din perspectiv\u0103 sociologic\u0103; s\u0103-i ini\u0163ieze pe studen\u0163i \u00een cunoa\u015fterea\u015fi \u00een\u0163elegerea principalelor concepte\u015fi paradigme ale celor dou\u0103 sociologii de ramur\u0103 \u2013 sociologia comunica\u0163iilor de mas\u0103\u015fi sociologia opiniei publice; s\u0103 formeze abilit\u0103\u0163ile de operare ale studen\u0163ilor cu conceptele \u00eensu\u015fite\u015fi limbajul specific domeniilor; s\u0103 contribuie la stimularea capacit\u0103\u0163ilor de analiz\u0103 \u015fi interpretare a fenomenelor\u015fi proceselor din sferele mass-media\u015fi opiniei publice; s\u0103 contribuie la \u00een\u0163elegerea locului\u015fi a rolului mijloacelor de comunicare de mas\u0103\u015fi al opiniei publice \u00een lumea contemporan\u0103, precum\u015fi a impactului acestora la nivelul societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti\u015fi la scar\u0103 interna\u0163ional\u0103.

\u00cen raport cu alte\u015ftiin\u0163e, sociologia este relativ t\u00e2n\u0103r\u0103. \u00cenceputurile sociologiei\u015ftiin\u0163ifice pot fi plasate \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea. Preocup\u0103ri sociologice au existat, \u00eens\u0103,\u015fi \u00eenainte. P\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, sociologia se afirm\u0103 \u00een planul g\u00e2ndirii\u015fi cercet\u0103rii sociale prinseria

continu\u0103 cu g\u00e2nditori cre\u015ftini (Sf\u00e2ntul Augustin, Thomas d\u2019Aquino), reprezentan\u0163i ai g\u00e2ndirii renascentiste (Machiavelli, Jean Bodin)\u015fi g\u00e2nditori sociali aprecia\u0163i ca f\u0103c\u00e2nd parte din \u201e\u015fcoli na\u0163ionale\u201d (John Locke, Thomas Hobbes, Adam Smith, David Hume, Montesquien, Saint-Simon, J.J. Rousseau, I. Kant, J.G. Herder, G.W.F. Hegel etc.). Aceste preocup\u0103ri

sociale \u00een proces de constituire, care cuprinde personalit\u0103\u0163i\u015ftiin\u0163ifice cu contribu\u0163ii substan\u0163iale, de marc\u0103 la promovarea sociologiei ca\u015ftiin\u0163\u0103: Herbert Spencer, Auguste Comte, \u00c9mile Durkheim, Karl Marx, Georg Simmel, Max Weber, G. Mosca, Vilfredo Pareto, G.H. Mead\u015fi T. Parsons.

Preciz\u0103m, \u00een continuare, extrem de succint, ceea ce consider\u0103m a fi esen\u0163a g\u00e2ndirii sociologice cu privire la modernitate a unora dintre fondatorii disciplinei:

A\u015fadar, apari\u0163ia sociologiei\u015ftiin\u0163ifice se leag\u0103 de transform\u0103rile pe care societ\u0103\u0163ile europene le parcurg \u00een decursul secolelor al XVII-lea \u2013 al XVIII-lea, transform\u0103ri care au dus la formarea lumii moderne, sau, cu un termen extrem de folosit \u00een ultimele decenii, amodernit\u0103\u0163ii. Aceste transform\u0103ri au avut loc pe multiple planuri:spiritual (societatea european\u0103 se secularizeaz\u0103 progresiv, cre\u015fte \u00eencrederea \u00een\u015ftiin\u0163\u0103 ca instrument al emancip\u0103rii umane), social (procese de urbanizare rapid\u0103, mari mi\u015fc\u0103ri demografice, implicarea maselor populare \u00een procese revolu\u0163ionare),

filosofiei occidentale (\u00een sens larg) de a elabora o etic\u0103 social\u0103 secular\u0103, ra\u0163ional\u0103. Sociologia apare, a\u015fadar, ca unul dintre rezultatele acestui proces de f\u0103urire a modernit\u0103\u0163ii, ea fiind totodat\u0103\u015ftiin\u0163a care \u00ee\u015fi asum\u0103 explicit ca obiect de cercetare noua realitate social-istoric\u0103 pe care o reprezint\u0103 lumea modern\u0103.

Ceea ce este specific perspectivei sociologice este faptul c\u0103 ia \u00een considerare mai degrab\u0103 colectivit\u0103\u0163ile, grupurile umane dec\u00e2t indivizii singulari, respectiv acele ac\u0163iuni\u015fi practici umane colective, care se constituie \u00een serii\u015fi au o anumit\u0103 regularitate. Studiul\u015ftiin\u0163ific al societ\u0103\u0163ii este condi\u0163ionat de caracterul deregularitate saustructurat pe care \u00eel de\u0163in evenimentele\u015fi faptele sociale.

Sociologia este o\u015ftiin\u0163\u0103 \u00een continu\u0103 expansiune. Efortul pentru determinarea dimensiunilor ei la niveluri na\u0163ionale\u015fi interna\u0163ionale, sferelor \u00een care a penetrat\u015fi \u00ee\u015fi face sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a\u015fi eficacitatea contribu\u0163iilor sale efective la progresul general uman, a devenit extrem de dificil.

Constituit\u0103 mai t\u00e2rziu dec\u00e2t \u00een statele vestice ale Europei, prin contribu\u0163ia unor c\u0103rturari implica\u0163i \u00een mi\u015fcarea ideilor din acea parte a continentului, sociologia rom\u00e2neasc\u0103 \u00eencearc\u0103 \u015fi reu\u015fe\u015fte s\u0103 mic\u015foreze decalajele fa\u0163\u0103 de sociologia practicat\u0103 \u00een Fran\u0163a, Germania, Marea Britanie, Italia, Belgia. Perioada cea mai important\u0103 pentru sociologia rom\u00e2neasc\u0103 este cea cuprins\u0103 \u00eentre 1918-1944, c\u00e2nd\u015ecoala sociologic\u0103 de la Bucure\u015fti realizeaz\u0103 studii monografice de teren, dup\u0103 o concep\u0163ie original\u0103\u015fi performant\u0103 datorat\u0103 profesorului Dimitrie Gusti.

Recunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103 a valorii sociologiei rom\u00e2ne\u015fti \u00een perioada amintit\u0103 confirm\u0103 recuperarea decalajelor fa\u0163\u0103 de Occident\u015fi \u00eenscrierea ei pe o direc\u0163ie care permitea noi\u015fi importante succese.

Cunoa\u015fterea societ\u0103\u0163ii pare la prima vedere o \u00eentreprindere aflat\u0103 la \u00eendem\u00e2na oricui,\u015fi realmente majoritatea oamenilor sunt \u00eencredin\u0163a\u0163i c\u0103, pe baza experien\u0163ei personale, pot s\u0103 formuleze explica\u0163ii pentru multe din