Prezentarea va cuprinde c\u00e2teva dintre cele mai importante tehnici proiective:
1. Despre Proiec\u0163ie\u015fi tehnicile proiective
2. Experimentul Asociativ - Verbal\u015fi teoria complexelor a lui C. G. Jung
3. Tehnica Rorschach a petelor de cerneal\u0103: repere pentru interpretarea clasic\u0103, psihanalitic\u0103\u015fi

analitic\u0103.
4. Tehnica culorilor L\u00fcscher: repere interpretative a variantei de 8 culori
5. Tehnica desenului: Testul Persoanei, Testul familiei\u015fi Testul Arborelui

\u00cen concep\u0163ia sa, "\u00cen esen\u0163\u0103, o tehnic\u0103 proiectiv\u0103 este o metod\u0103 de studiu a personalit\u0103\u0163ii care confrunt\u0103 subiectul cu o situa\u0163ie pentru care va r\u0103spunde urm\u00e2nd sensul pe care aceasta \u00eel are pentru el\u015fi \u00een func\u0163ie de ceea ce resimte \u00een timpul acestui r\u0103spuns. Caracterul esen\u0163ial al unui test proiectiv este acela c\u0103 evoc\u0103 \u00een subiect ceea ce este, \u00een diferite feluri, expresia lumii sale personale\u015fi a proceselor personalit\u0103\u0163ii sale" (\u00een P. Pichot, Les tests mentaux, Puf, 1967).

Metodele proiective se situeaz\u0103 pe un continuum \u00eentre tehnicile test\u0103rii psihometrice propriu-zise\u015fi tehnicile terapeutice clinice, \u00eentre examenul psihometric cu regulile sale de standardizare\u015fi sistematizare care \u00eei confer\u0103 principala sa calitate, cea a obiectivit\u0103\u0163ii materiale,\u015fi examenul clinic care confer\u0103 \u00een esen\u0163\u0103 o individualizare a cunoa\u015fterii personalit\u0103\u0163ii subiectului examinat. De-a lungul acestui continuum pot fi vizualizate pozi\u0163iile diferitelor probe\u015fi metode proiective, unele denumite simplu \u201ctest\u201d, altele denumite emfatic \u201ctehnici\u201d, tocmai pentru a sublinia complexitatea abord\u0103rii\u015fi distan\u0163area de condi\u0163ia propriu-zis\u0103 a unui test psihologic.

Mai mult, \u00een func\u0163ie de modalit\u0103\u0163ile noi de interpretare - \u00een general de sorginte psihanalitic\u0103 -\u201a una\u015fi aceea\u015fi metod\u0103 poate fi \u00eencadrat\u0103 \u00een condi\u0163ia de tehnic\u0103 diagnostic\u0103\u015fi / sau de tehnic\u0103 terapeutic\u0103 (de exemplu, testul desenului utilizat \u00een\u015fedin\u0163e seriale).

Tehnicile proiective utilizeaz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 conceptele psihanalitice. Proiec\u0163ia, \u00een sens psihanalitic, implic\u0103: caracterul incon\u015ftient al procesului de proiec\u0163ie, func\u0163ia de ap\u0103rare a eului, reducerea tensiunilor psihice.

\u2022teste de apercep\u0163ie, Murray reluat de Bellak;
\u2022teste de dinamic\u0103, Cattell;
\u2022teste nonstructurate, Eysenck.

Din perspectiva aplicabilit\u0103\u0163ii acestor metode psihologice, putem vorbi de un continuum care are la o extrem\u0103 utilizarea lor ca mijloc de a \u201csparge ghea\u0163a\u201d, de a distrage aten\u0163ia subiectului de la propria anxietate de examen, reduc\u00e2nd ap\u0103rarea \u00een fa\u0163a situa\u0163iei de examinat, trec\u00e2nd apoi prin aplicarea lor cu scop diagnostic propriu-zis ce are ca obiectiv general determinarea\u015fi evaluarea caracteristicilor func\u0163ion\u0103rii psihice\u015fi con\u0163inuturilor psihice ale subiectului. Unii utilizeaz\u0103 aceste tehnici pentru a sus\u0163ine procesul de auto-con\u015ftientizare, de auto-clarificare a unor aspecte anterior neverbalizate. La cealalt\u0103 extrem\u0103, ca tehnici terapeutice, sunt utilizate pentru a exprima\u015fi elibera tensiuni (reducerea tensiunilor), dar\u015fi pentru sensibilitatea lor fa\u0163\u0103 de schimb\u0103rile intrapsihice, ceea ce permite o diagnoz\u0103 - prognoz\u0103 privind tipul de terapie\u015fi efectele terapiei asupra psihismului subiectului. De asemenea, sunt utilizate ca tehnici psihoterapeutice expresive. Astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een prezent, aproape \u00eentreaga arie a psihologiei aplicative este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103 prin tehnicile proiective date semnificative, indiferent dac\u0103 este vorba de psihologia educa\u0163ional\u0103, psihologia organiza\u0163ional\u0103 sau psihologia clinic\u0103.

Caracteristicile specifice de tip calitativ le disting \u00eens\u0103 de testele obi\u015fnuite. Astfel, orice metod\u0103 proiectiv\u0103 introduce \u00een joc principala ipotez\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103, respectiv interdependen\u0163a dintre gradul de ambiguitate al materialului stimul\u015fi activarea proiec\u0163iei ca mecanism intrapsihic: cu c\u00e2t stimulii situa\u0163iei problematice cu care se confrunt\u0103 subiectul sunt mai pu\u0163in structura\u0163i, mai ambigui, cu at\u00e2t sunt mai capabili s\u0103 activeze zone mai profunde ale psihismului subiectului (Murstein, 1963, Klopfer\u015fi Taulbee, 1976). Este adev\u0103rat c\u0103 unele studii adresate direct acestei ipoteze au amendat aceast\u0103 afirma\u0163ie \u00een sensul c\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care rela\u0163ia statistic\u0103 \u00eentre ambiguitate\u015fi proiec\u0163ie a ap\u0103rut ca nelinear\u0103, putem mai degrab\u0103 considera c\u0103 un grad intermediar de ambiguitate ar reprezenta un optimum din perspectiva scopului atragerii proiec\u0163iei. \u00cen orice ca, pentru metoda proiectiv\u0103, spre deosebire de probele psihometrice, principala caracteristic\u0103 r\u0103m\u00e2ne gradul de ambiguitate /nedeterminare / nestructurare a situa\u0163iei stimul c\u00e2t

Dac\u0103 am modela aceste aspecte am putea vorbi de existen\u0163a \u00een mediul extern a unui complex de factori care ac\u0163ioneaz\u0103 asupra subiectului activ\u00e2nd proiec\u0163ia, - respectiv materialul specific tehnicii date, personalitatea con\u015ftient\u0103\u015fi incon\u015ftient\u0103 a examinatorului, consemnul deschis.

\u00cen plus, \u00een termeni aleatori, va interveni\u015fi eroarea datorat\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, influen\u0163a unor factori de stare precum foamea, deprivarea de somn, efectul unor medica\u0163ii, anxietatea, frustrarea\u015fi, \u00een acela\u015fi timp, modul de percepere de c\u0103tre subiect a situa\u0163iei de testare. Intervin aleator\u015fi factori de abilitate a subiectului, mai ales verbal\u0103, dar\u015fi de manipulare sau percep\u0163ie.

Psihismul con\u015ftient al subiectului trebuie s\u0103 ia o decizie, care este mult \u00eengreunat\u0103 datorit\u0103 caracterului deschis\u015fi / sau ascuns al unora dintre stimuli, astfel c\u0103, \u00een dinamica specific\u0103 subiectului, se vor activa unele con\u0163inuturi incon\u015ftiente atrase de caracteristici ale materialului ambiguu, de caracteristici incon\u015ftiente ale examinatorului, de caracteristici ale consemnelor\u015fi, relativ\u015fi la capacitatea eului de a face fa\u0163\u0103 unor astfel de tr\u0103iri, se va constitui ca un r\u0103spuns simbolic mai degrab\u0103 dec\u00e2t strict ra\u0163ional.

Folosim termenul de \u201csimbolic\u201d mai ales \u00een sensul dezvoltat de Jung, acela al expresivit\u0103\u0163ii creative proiective; con\u0163inuturile astfel activate se vor proiecta pe ansamblul de stimuli exteriori, iar r\u0103spunsul va fi marcat de aceste con\u0163inuturi incon\u015ftiente c\u0103rora eul va \u00eencerca s\u0103 le dea un sens adaptativ fa\u0163\u0103 de real. De asemenea, pentru unele probe, r\u0103spunsul subiectului va fi influen\u0163at\u015fi de nivelul de dezvoltare al unor abilit\u0103\u0163i, \u00een principal cea verbal\u0103. R\u0103spunsul subiectului este o structur\u0103 complex\u0103 care poate fi analizat\u0103 din perspectiva unei polisemantici.

O principal\u0103 dificultate a tehnicilor proiective, dificultate care se repercuteaz\u0103 asupra capacit\u0103\u0163ii lor de a face fa\u0163\u0103 cerin\u0163elor psihometrice, este faptul c\u0103 prin ele nu se exploreaz\u0103 o dimensiune linear\u0103 a personalit\u0103\u0163ii, altfel spus o singur\u0103 variabil\u0103, ci exploreaz\u0103 \u015fi deci prezint\u0103 persoana \u00een termenii unei scheme dinamice de variabile, ele \u00eensele intercorelate (M. D. Ainsworth, 1951, D. Anzieu, 1952, 1961, V. Sentoub, N. Rausch, 1956). In acest caz \u00eens\u0103 putem observa c\u0103 validarea unei astfel de probe psihologice egaleaz\u0103 procesul de validare al unui set de ipoteze\u015ftiin\u0163ifice printr-o cercetare\u015ftiin\u0163ific\u0103 autentic\u0103. Anzieu subliniaz\u0103 \u00een acest sens (1961) c\u0103 un test proiectiv implic\u0103 transformarea unei mase de date cantitative \u00eentr-o form\u0103 manipulabil\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t fiecare sistem de interpretare a testului se leag\u0103 \u00een fapt de un sistem de clasificare a r\u0103spunsurilor care nu va avea sens dec\u00e2t prin interpretarea pe care o legitimeaz\u0103. Dar valoarea unei clasific\u0103ri\u0163ine mai mult de fidelitatea ei dec\u00e2t de validitate.

Principalele limite (Anzieu, 1961, 1963, 1992, A. Anastasi, 1954 - 1988, Cronbach 1949, 1956, H.J. Eysenck, 1955, H. Pichot, 1967, C. En\u0103chescu, 1973) sunt legate de acest proces complex al standardiz\u0103rii, norm\u0103rii\u015fi eviden\u0163ierii fidelit\u0103\u0163ii\u015fi validit\u0103\u0163ii probelor.

Dintre dificult\u0103\u0163ile care contravinstandardiz\u0103 rii, \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een termeni clasici, sunt subliniate aspecte deadministrare care conduc la faptul c\u0103 o variabilitate datorat\u0103 chiar unor u\u015foare schimb\u0103ri \u00een setul de instruc\u0163iuni, datorat\u0103 interven\u0163iei aleatoare a psihologului, sau chiar unor caracteristici ale stimulului, poate influen\u0163a decisiv calitatea tr\u0103irilor\u015fi r\u0103spunsurilor subiectului. O dificultate semnificativ\u0103 const\u0103 \u00een primul r\u00e2nd \u00een faptul c\u0103 variabilele care trebuie cotate nu sunt adesea cuantificabile, pentru c\u0103 sunt aspecte calitative.

De asemenea, din perspectiva standardiz\u0103rii interpret\u0103rii\u015fi a cerin\u0163elor privind normarea, se consider\u0103 c\u0103 exist\u0103 o prea mare imprecizie la unele tehnici \u00een scorarea\u015fi mai ales interpretarea datelor brute. Adep\u0163ii preciziei extreme au desf\u0103\u015furat studii de restructurare a cot\u0103rii\u015fi interpret\u0103rii cantitative chiar pentru unele tehnici care aveau deja un sistem cantitativ bine exprimat, precum Rorschach (J. Exner jr. realizeaz\u0103 un sistem cuprinz\u0103tor strict cantitativ de cotare\u015fi interpretare, de-a lungul a peste 21 de ani de cercet\u0103ri, \u00eencep\u00e2nd cu 1968). Importan\u0163a expertizei\u201a a nivelului form\u0103rii\u015fi a \u201cexperien\u0163ei clinice\u201d a psihologului format pentru a lucra cu o anumit\u0103 tehnic\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 un deziderat princeps pentru autenticitatea interpret\u0103rii.

Dup\u0103 cum vom argumenta analiz\u00e2nd rela\u0163ia subiect - psiholog, diminuarea gradului de subiectivitate se refer\u0103 inclusiv la capacitatea celui din urm\u0103 de a-\u015fi cunoa\u015fte\u015fi neutraliza principalele vulnerabilit\u0103\u0163i psihice pentru a nu provoca fenomene de tip transfer sau contratransfer care s\u0103 interfereze \u00een situa\u0163ia stimul sau \u00een interpretarea protocolului. De asemenea, interpretarea mai poate fi subiectul influen\u0163ei unei distorsiuni datorate memoriei, \u00eengustimii unor cadre teoretice, unor preconcep\u0163ii\u015fi idiosincrasii ale psihologului.

Din perspectiva interpret\u0103rii, exist\u0103 tehnici care refuz\u0103 o normare propriu-zis\u0103, sau altele a c\u0103ror normare este relativ\u0103, bazat\u0103 fiind pe popula\u0163ii descrise prea vag. Chiar dac\u0103 unele tehnici includ o normare, aceasta r\u0103m\u00e2ne tributar\u0103realiz\u0103rii pe sub-grupuri, loturi aleatorii etc.

O alt\u0103 limit\u0103 \u00een termenii psihometriei este, \u00een general, num\u0103rul inadecvat de studii privindfidelitatea, at\u00e2t din perspectiva consisten\u0163ei interne c\u00e2t\u015fi a constan\u0163ei rezultatelor. Ambiguitatea fundamental\u0103 pentru astfel de studii const\u0103 \u00een contribu\u0163ia necunoscut\u0103 a deprinderilor\u015fi subiectivit\u0103\u0163ii celui care coteaz\u0103\u015fi interpreteaz\u0103.