Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Emil Cioran - Schimbarea La Fata a Romaniei

Emil Cioran - Schimbarea La Fata a Romaniei

Ratings: (0)|Views: 0|Likes:
Published by Arion Alexandru

More info:

Published by: Arion Alexandru on Oct 04, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/04/2012

pdf

text

original

 
Emil Cioran, SCHIMBAREA LA FA
ŢĂ
A ROMÂNIEI, Humanitas,
1
990.
 
 Am scris aceste divaga 
ţ 
ii în 
935–36, la 24 de ani, cu pasiune 
ş 
i orgoliu. Din tot ce-am publicat în române 
ş 
te 
ş 
fran 
ţ 
uze 
ş 
te, acest text este poate cel mai pasionat 
ş 
i în acela 
ş 
i timp îmi este cel mai str 
ă 
in. Nu m 
ă 
reg 
ă 
sesc în el,de 
ş 
i îmi pare evident 
ă 
prezen 
ţ 
a isteriei mele de atunci. Am crezut de datoria mea s 
ă 
suprim cîteva pagini preten 
ţ 
ioase 
ş 
i stupide. Aceast 
ă 
edi 
ţ 
ie este definitiv 
ă 
. Nimeni nu are dreptul s-o modifice.
E.M.CIORANParis, 22 februarie
1
990
 
CAP.ITragedia culturilor mici
Cele cîteva milenii de istorie de care ne dispens
ă
m numai în ignoran
ţă
sau înextaz dou
ă
poluri a-istorice, — ne oblig
ă
la o viziune macroscopic
ă
 
ş
i la oselec
ţ
iune implacabil
ă
a desf 
ăş
ur
ă
rilor omene
ş
ti. Cine nu simte nevoia s
ă
fie judec
ă
tor al trecutului se desolidarizeaz
ă
de o întreag
ă
lume ce l-a precedat, chiardac
ă
instinctul îl integreaz
ă
prin leg
ă
turi invizibile; nu mai pu
ţ
in este lipsit de
existen
ţă
în viitor acel ce nu se angajeaz
ă
în profe
ţ
ie, ca într-o actualitate. De laHegel, am înv
ăţ
at cu to
ţ
ii un adev
ă
r devenit platitudine în gîndire, c
ă
sensul maiadînc al vie
ţ
ii istorice este realizarea
con
ş
tiin
ţ
ei
, c
ă
progresul în istorie este unprogres în con
ş
tiin
ţă
. Interiorizarea spiritului, în drumul lui de eliberare de natur
ă
, îicreeaz
ă
o distan
ţă
de propriile lui realiz
ă
ri, men
ţ
inîndu-l într-o culme c
ă
reia omul seabandoneaz
ă
ca unei perspective ultime. Con
ş
tiin
ţ
a este cu atît mai cuprinz
ă
toarecu cît actualitatea ei înglobeaz
ă
mai activ trecutul, încît perspectivismul istoricdefine
ş
te dimensiunile con
ş
tiin
ţ
ei. O viziune macroscopic
ă
a istoriei te facecontemporan tuturor momentelor esen
ţ
iale ale devenirii umane, precum î 
ţ
i înstr
ă
ineaz
ă
detaliul omenesc, accidentele evolu
ţ
iei.La drept vorbind, nu exist
ă
 viziune microscopic
ă
, fiindc
ă
fenomenele de mîna a doua n-au o valoare în sine, elefiind fie preg
ă
tiri, fie urm
ă
ri ale fenomenelor centrale.Limitarea numeric
ă
a acestor fenomene î 
ş
i are o ra
ţ
iune în structuraparticular
ă
a istoriei, care, nefiind un tot continuu, se desf 
ăş
oar
ă
prin dinamismulculturilor mari. Acestea nu sînt discontinue în mod necesar: influen
ţ
ele dovedesc înce grad se condi
ţ
ioneaz
ă
. În fenomenul lor, nu este important îns
ă
eterogenul,elementele ad
ă
ugate din afar
ă
 
ş
i înglobate, ci sîmburele l
ă
untric, predeterminareaspre o form
ă
specific
ă
. Precum, în biologie, ortogeneza ne reveleaz
ă
via
ţ
a can
ă
scîndu-se
ş
i afirmîndu-se sub determinantul condi
ţ
iilor interne
ş
i al unor direc
ţ
iil
ă
untrice care înving rezisten
ţ
a mecanic
ă
a mediului exterior, tot a
ş
a, în lumea

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->