Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
10 calităţi care fac diferenţa între un om bogat şi unul obişnuit

10 calităţi care fac diferenţa între un om bogat şi unul obişnuit

Ratings: (0)|Views: 357|Likes:
Published by Mrc Paun
10 calităţi care fac diferenţa între un om bogat şi unul obişnuit
10 calităţi care fac diferenţa între un om bogat şi unul obişnuit

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: Mrc Paun on Oct 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/21/2014

pdf

text

original

 
FORBES
 
ROMÂNIA
 
10 CALITĂŢI CARE FAC DIFERENŢA
 DINTRE
UN OM BOGAT ŞI UN OM OBIJNUIT
 
Dinu Patriciu este cel mai bogat român
 
 În urmă cu mai bine de 20 de ani, pe trotuarul din faţa Central Park din
 New York, Gordon Gekko, investitorul lacom din filmul Wall-Street, îi
arăta ucenicului său Bud Fox un homeless şi un businessman:
 
 „Vrei să îmi spui că diferenţa dintre cei doi este o chestiune de noroc?”.
 
Întrebarea celui care avea să lanseze ceea ce a devenit drept cea mai cunoscută descriere
a sistemului financiar-
 bancar american, adulată şi urâtă deopotrivă, încerca săsurprindă ceea ce mulţi consultanţi, scriitori şi cercetători au încercat să descopere de
-a
lungul timpului: care sunt diferenţele dintre un om bogat sau de succes şi unulobişnuit?
 
Există acum studii care indică faptul că bărbaţii
 
mai frumoşi câştigă cu 9% mai mult înmedie decât cei urâţi, iar femeile mai frumoase cu 4%.
 
Oamenii care erau populari în liceu câştigă cu 10% mai mult decât c
ei care nu eraupopulari.
La fel şi oamenii mai înalţi, existând chiar şi o proporţie: la fiecare 7
-8 centimetri cresc
şi veniturile cu 5
-
8% la femei şi 4
-
10% la bărbaţi.Cei cu IQ peste medie au cu 20% mai multe şanse să devină mai bogaţi ca cei cu IQ
submedie, iar lista studiilor poate continua cu orice altceva v-ar putea trece prin minte.
 
 
Pe fondul crizei financiare din ultimii ani, determinată potrivit multor consultanţi de lipsaunor reglementări care să limiteze lăcomia dusă la extrem de care
vorbea Gordon Gekko, dar
în acelaşi timp de măsurile populiste ale politicienilor de pretutindeni, bogăţia a devenit într 
-
o anumită măsură o povară. Mai ales prin contrast cu sărăcirea celor mulţi şi, de cele maimulte ori, nevinovaţi.
 Magazinele de superlux din New York, Paris sau Milano
îşi primeau clienţii pe uşile dinspate, iar analiştii vorbeau de un nou concept
- hidden wealth -, pe care îl detalia anul trecut
unul dintre şefii fabricii Bentley din Crewe, Marea Britanie.
 
„Unul dintre clienţii noştri, un avocat celebru din Londra, îşi schimbă aproape în fiecare anmaşina. Numai că întotdeauna la exterior maşina arată la fel, pentru că are aceeaşi culoare.Pentru cei mai mulţi oameni, el are aceeaşi maşină de mulţi ani încoace”.
 
Între timp însă, după doi ani de criză şi de intervenţii masive ale statelor din întreaga lume,economiile cele mai puternice dau, cel puţin aparent, semne de revenire (România este dinnou o excepţie, după cum aţi putut vedea în pagina 24), iar bogăţia îşi poate relua, cred
ana
liştii, rolul motivaţional.
„Un om bogat este un om liber. De-
asta e bună în primul rând bogăţia, pentru că îţipermite să ai idei”
, afirmă sociologul Mircea
Kivu.
De altfel, definiţia bogăţiei din Dicţionarul Explicativ al limbii române include, pe lângă
 
sensul clasic, „cantitate abundentă de bunuri materiale, de materii prime, de bani, de obiecte preţioase” şi unul mai puţin folosit „Abundenţă şi varietate de valori spirituale”. Adică estevorba şi despre bogăţia de idei sau bogăţia de cuvinte, caracteristici fără de care bogăţiamaterială întârzie în cele mai multe cazuri.
 
„În plus, în ultima perioadă, pe fondul frustrărilor acumulate de mulţi dintre români, bogăţiaa început să fie privită cu invidie, dar nu de genul celei care determină oamenii să aibă
o
atitudine pozitivă, ci mai degrabă ca pe un fel de «să moară capra vecinului»”, exemplifică
Mircea Kivu.
 Numai că de pe urma unei astfel de atitudini nu câştigă (aproape) nimeni. Economia se aflăde doi ani în declin, companiile nu au lichidităţi, disponibilizează angajaţi, iar cei mai bogaţi500 de români au sărăcit cu aproape 2%, averea lor totală fiind de 28,2 miliarde de euro,conform TOP 500 Miliardari editat de Forbes România, produs apărut recent pe piaţă.
 
 
 
„În România, a existat o combinaţie
aparte care a determinat succesul în afaceri.
Sau mai degrabă bogăţia, aşa cum este reflectată în top 500”, este de părere Mişu Negriţoiu,
bancherul care conduce de mai bine de zece ani afacerile ING în România.
Mişu Negriţoiu identifică patru caracteristici care se regăsesc în anumite combinaţii în portretul robot al celor mai mulţi dintre bogaţii României.În primul rând, este vorba de oameni care aveau bani sau conexiuni importante şi înainte de1990, aşa cum este cazul celor care lucrau în comerţul exterior: „Sunt oameni rezistenţi, careau avut acces la active ieftine (în general prin privatizări), pe care le
-au dobândit de cele mai
multe ori în condiţiile unui mediu necompetitiv, dar caracteristica cea mai importantă este de
departe curajul”. Sau ideea de risk-
taking, cum îi spune cu o uşoară urmă de invidie bancherul, care nu a intrat în afaceri după Revoluţie.„Adică au fructificat oportunităţile”,conchide Negriţoiu, unul dintre cei mai puternici bancheri din România, fost politician şi
consilier al
 preşedintelui României.
 
Fructificarea oportunităţilor nu este nicidecum o chestiune românească, însă există o părereunanimă conform căreia a face afaceri în România este puţin diferit faţă de alte ţări. Răzvan
Olosu, fost CEO Nokia Germania timp de 12 ani
, a achiziţionat în 2007 o divizie a gigantului Nokia şi a transformat
-
o în propriul său busines, Novero. În 2009, Olosu şi
-a adus primii
zece oameni din echipă (care conduc operaţiunile Novero în diverse zone ale globului) la
festivalul George Enescu din
Bucureşti pentru a le oferi o nouă viziune asupra afacerii lor,care se bazează 99% pe creativitate. Cea mai interesantă parte a acestei vizite a fost, însă, unexperiment straniu, pus la cale de Răzvan Olosu. În fiecare zi (timp de o săptămână), în drum
s
 pre Ateneul Român, cei zece de la Novero au trecut semaforul de pe strada Batiştei peculoarea roşie. „Am vrut să le dau o lecţie românească: aici oamenii trăiesc cu riscul, învaţă
-
l gestioneze, îşi creează mecanisme de apărare şi se adaptează”, explică
 
Răzvan Olosu dece a făcut acest experiment aparent ciudat.
 Capacitatea de a-
şi asuma riscuri şi spiritul de competiţie sunt trăsăturile pe care le
-a rostit pe
nerăsuflate şi sociologul Kivu, imediat ce a aflat subiectul articolului.
 Radu Georgescu, fonda
torul grupului Gecad şi cel care a vândut lui Bill Gates tehnologia dinspatele antivirusului RAV, şi
-
a făcut anul trecut un blog. Se numea „Jurnal de antreprenor”,iar în unul dintre primele posturi Georgescu a vorbit despre frumuseţea antreprenoriatului,
 
dar şi despre ce a învăţat în anii de când a intrat în afaceri: „O să încep prin a spune câtăenergie consumă antreprenoriatul, câţi duşmani capeţi, câtă muncă şi cât stres. Câte proiectetrebuie să începi pentru a avea şansa ca unele să iasă. Câtă putere
 
îţi trebuie să te ridici dupăce ai eşuat şi să înveţi ceva din asta. Câtă energie mentală îţi trebuie pentru a nu aduce

Activity (5)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Teo Marie liked this
carmen_bleu2024 liked this
Nunvailer liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->