Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
100. Martorii Lui Iehova

100. Martorii Lui Iehova

Ratings: (0)|Views: 34 |Likes:
Published by cautandadevarul

More info:

Published by: cautandadevarul on Oct 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/24/2013

pdf

text

original

 
1
CUVÂNT C
Ă
TRE CRE
Ş
TINII ORTODOC
Ş
IDESPREM A R T O R I I L U I I E H O V A
ş
iCREDIN
Ţ
A CEA ADEV
Ǎ
RAT
Ǎ
 SfântaBiseric
ă
 Ortodox
ă
  întrep
ă
gâni
ş
ieretici.
Motto:
 
Dup
ă
cum soarele r
ă
sare ro
ş
u
ş
i apune tot ro
ş
u, tot a
ş
a
ş
i noi,ne-am n
ă
scut ortodoc
ş
i, trebuie s
ă
murim tot ortodoc
ş
i!
Preot Ioan
 Iubi
ţ
i credincio
ş
i,
Religia este azi, parc
ă 
mai mult ca oricând, o trebuin
ţă 
asufletului, care ne pretinde
ş
i ne oblig
ă 
 
S
Ǎ
TR
Ǎ
IM
Ş
I O VIA
ŢǍ
 SPIRITUAL
Ǎ
pe lâng
ă 
cea trupeasc
ă 
. Religia, în fiin
ţ
a
ş
i esen
ţ
a ei,nu provine de la om, ci este un fenomen dat
ă
 ci în har sunte
ţ 
i mântui
ţ 
i, prin credin
ţă
 
 ş
i aceasta nu este de la voi: este darul lui Dumnezeu
 
(Efeseni 2:8)
 .
Prin urmare avem credin
ţ
a de la Dumnezeu.Am putea defini
religia
ca fiind
:
 
 
Comuniunea filial 
ă
de iubire sfânt
ă
 
 
 dintre Dumnezeu
 ş
i om, tr
ă
it
ă
înl 
ă
untrul inimii
 ş
i manifestat
ă
în
 
2
 afar
ă
 , prin credin
ţă
dreapt
ă
 , cult religios, virtu
ţ 
i morale
 ş
i fapte bune. 
Cre
ş
tinismul este religia întemeiat
ă 
pe înv
ăţă 
tura, persoana
ş
i via
ţ
a luiIisus Hristos. Trebuie
ş
tiut c
ă 
,
cre
ş
tinismul are trei confesiuni
 
(ramuri)
:
 
 
1. 
Ortodoxia
---------2. 
Catolicismul
---------3. 
Protestantismul
 
Iar religiile mari ale lumii sunt în num
ă
r de trei:Iudaismul, Islamismul
 
ş
i
Cre
ş
tinismul,a
ş
a cum se poate vedeadin imaginea de mai jos:Cre
ş
tinismul mai este numit
ş
i„religia mântuirii“sau„religia iubirii“ 
ş
i este adev
ă
rat, pentru c
ă
cea mai mare porunc
ă
  în cre
ş
tinism este chiar iubirea:
 
S
ă
iube
 ş
 ti pe aproapele t
ă
u ca pe
 
3
 tine însu
ţ 
i
 
(Marcu 12:31)
 , 
c
ă
ci însu
ş
i„Dumnezeu este iubire“ 
(Ioan 9:5)
.Celelalte dou
ă
mari religii nu pot avea aceast
ă
 dumnezeiasc
ă
porunc
ă
a iubirii, pentru c
ă
iubirea implic
ă
în modobligatoriu rela
ţ
ia eu - tu, adic
ă
cel pu
ţ
in dou
ă
persoane, ori îniudaism
ş
i islamism este vorba de un Dumnezeu monopersonal (Iehova este Dumnezeu - Tat
ă
l,iarAllah tot Dumnezeu - Tat
ă
l, c
ă
ci
 
nici evreii
ş
i nici islami
ş
tii nu cred nici ast
ă
zi în Dumnezeu -
 
Iisus Hristos
ş
i Dumnezeu - Duhul Sfânt, respectiv în Sfânta
 
Treime), spre diferen
ţă
de Dumnezeul cre
ş
tinilor care este unul înFiin
ţă
dar întreit în Persoane.Cele Trei Persoane se iubesc,
ş
iacest ocean nem
ă
rginit de iubire divin
ă
se revars
ă
asupra noastr
ă
,iar noi trebuie s
ă
rev
ă
rs
ă
m iubirea c
ă
tre semeni
ş
i Dumnezeu.Cre
ş
tinismul este religia cea adev
ă
rat
ă
pentru c
ă
profetul acesteireligii este chiar Iisus Hristos - Om adev
ă
rat
ş
i Dumnezeuadev
ă
rat
ş
i care de fapt este singurul profet întemeietor de religiecare a înviat a treia zi din mor
ţ
i
ş
i S-a în
ă
l
ţ
at cu trupul la cer,
ş
ezând de-a dreapta Tat
ă
lui. Hegel spunea despre cre
ş
tinism c
ă
 este religia absolut
ă
, adev
ă
rata religie. Cre
ş
tinismul ortodoxapare în
ţ
ara noastr
ă
începând din anul 40 d.Hr. prin predicaSfântului Apostol Andrei
(ca dovad 
ă
 , Epistola c
ă
tre Coloseni,capitolul 3, versetul 11, când se vorbe
ş
te
ş
i despre sci
 ţ 
ii din Sci
 ţ 
ia Mynor, adic
ă
din Dobrogea, unde exist 
ă
 
ş
i ast 
ă
 zi, pe
ş
tera în care adormit Sfântul Apostol Andrei)
.
Celelalte
false religii
adic
ă 
,
Budismul,
 
Taoismul,
 
Confucianismul
 
etc.
sunt numite
ş
i ele religii datorit
ă 
faptului c
ă 
aula baz
ă 
un cult religios, îns
ă 
în fapt 
nu sunt adev
ă
rate, pentru c
ă
nu-L ador
ă
pe unicul
ş
i adev
ă
ratul Dumnezeu.
 
Din cele trei marireligii amintite mai sus, cea adev
ă
rat
ă
este 
 
CRE
Ş
TINISMUL. 
Se zice c
ă 
 
Sfântul Ioan Gur
ă
de Aur
s-a înfuriat, odat
ă 
, întimpul predicii
ş
i a început a r
ă 
cni
:
 
„Rupe
ţ
i-mi nasul,
 
ţ
ipa el, -
 
scoate
ţ
i-mi ochii, t
ă
ia
ţ
i-mi urechile...“
Ascult
ă 
torii s-au îngrozit. Nu
 
ş
tiau ce s-a întâmplat cu p
ă 
rintele lor care de obicei vorbea foartelini
ş
tit.
„- A, v-a
ţ
i îngrozit de sfâ
ş
ierea trupului meu,
î 
ş
i schimbase
 
tonul
ş
i fa
ţ
a Sfântul P
ă 
rinte -
dar nu v
ă
îngr
ă
zi
ţ
i când sfâ
ş
ia
ţ
i
 
Trupul lui Hristos prin erezii
ş
i culte religioase?“.
Ar trebui s
ă 
ne
 
 îngrozeasc
ă 
sfâ
ş
ierea Sfintei Biserici Ortodoxe pentru care IisusHristos
ş
i-a v
ă 
rsat scumpul S
ă 
u sânge.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->