• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
 
łăranul  łăranul  łăranul  łăranul R RR Român omân omân omân 
Uniunea European
ă 
l
ă 
rgit 
ă 
- unitate în diversitate -
Ianuarie 2006
 
1Revist
ă
a sindicatului
“Cultivatorii direcŃi din România” 
Dac
ă
împ
ă
rt
ăş
i
Ń
i convingereanoastr
ă
c
ă
înfiin
Ń
area acestuisindicat corespunde uneinecesit
ăŃ
i vitale, v
ă
rug
ă
m s
ă
 completa
Ń
i cererea de adeziunede la sfâr
ş
itul revistei
ş
i s
ă
otrimite
Ń
i prin po
ş
t
ă
BirouluiCentral.Numai împreun
ă
vom reu
ş
i!
Sediul sindicatului 
Sat:
Pripone
ş
ti de Jos, nr.3
comuna:
Pripone
ş
ti,
 jude
Ń
ul:
Gala
Ń
i
telefon:
0724.38.98.37
 
łă
ranulRomân
 Ianuarie / 2006 
 
 
łăranul  łăranul  łăranul  łăranul R RR Român omân omân omân 
Uniunea European
ă 
l
ă 
rgit 
ă 
- unitate în diversitate -
Ianuarie 2006
 
2Cuvântare de deschidere a Adun
ă
rii Generale deConstituire a SindicatuluiAgricultorilor din RomâniaÎn toate
Ńă
rile civilizate
Ńă
ranii au fost
ş
isunt respecta
Ń
i. De ce la noi cuvântul
Ńă
ran a ajunsde ru
ş
ine? A fi
Ńă
ran înseamn
ă
cumva a fi lene
ş
, afi nepriceput, a fi lipsit de cultur
ă
, a fi un cer
ş
etor?Nu
Ńă
ranii, prin munca lor, hr
ă
nesc tot poporul?Numele
Ńă
ran vine de la cuvântul
Ń
ar
ă
c
ă
ci peumerii
Ńă
ranilor s-a sprijinit
Ń
ara
ş
i dac
ă
mai exist
ă
 ast
ă
zi România acest miracol a fost posibil doarpentru c
ă
au existat
Ńă
rani români.Domnitorii fanario
Ń
i
ş
i calicii adu
ş
i de eidin mahalalele
ł
arigradului au r
ă
pit p
ă
mânturile
Ńă
ranilor, i-au îngenuncheat
ş
i i-au umilit timp de200 de ani f 
ă
cându-i sclavi
ş
i iobagi la ei în
Ń
ar
ă
!Dar
ăş
tia erau str
ă
ini, erau greci. La ce ne puteama
ş
tepta de la ei? Vroiau doar s
ă
se îmbog
ăŃ
easc
ă
 pe spinarea
Ńă
ranului român.Reforma agrar
ă
al lui A.I. Cuza a fost doar începutul rena
ş
terii demnit
ăŃ
ii
Ńă
ranului român.
łă
ranul român a fost repus în drepturile luilegitime în 1922 prin Marea împropriet
ă
rire înf 
ă
ptuit
ă
de regele Ferdinand I. În doar câ
Ń
iva aniRomânia Mare a devenit, dup
ă
Polonia, cel maimare produc
ă
tor de cereale din Europa.
Ş
iproducea nu doar cereale! În 1938 România senum
ă
ra printre primele 10
Ńă
ri dezvoltate alelumii. Acest lucru pare de necrezut ast
ă
zi v
ă
zândstarea jalnic
ă
în care am ajuns, dar exist
ă
 documente statistice doveditoare. Aveam toatemotivele s
ă
privim cu încredere spre viitor. Dar avenit ciuma comunist
ă
.De data aceasta conduc
ă
torii
Ńă
rii nu maiveneau de la Stambul ci de la Moscova. Îns
ă
 
ş
iace
ş
tia s-au comportat la fel de r
ă
u ca
ş
i fanario
Ń
ii.Au subordonat interesele României
ş
i alepoporului român intereselor Imperiului Sovietic,lovind în primul rând
ş
i în al doilea rând
ş
i mereu în
Ńă
ranul român. Pe cei mai harnici
ş
i maigospodari dintre ei i-au declarat chiaburi, du
ş
maniai poporului, când ei erau poporul,
ş
i i-aupersecutat
ş
i i-au aruncat în închisori. De ce?Pentru c
ă
ei p
ă
strau vie fiin
Ń
a neamului românesccare trebuia distrus ca na
Ń
iune dup
ă
politicaURSS-ului.A urmat colectivizarea agriculturii dup
ă
 modelul sovietic încheiat
ă
în 1962
ş
i iar
ăş
i
Ńă
raniiau ajuns de râs
ş
i de batjocur
ă
. Munca lor era ceamai prost pl
ă
tit
ă
iar pensiile lor o luare în râs.Pentru oameni care au muncit o via
Ńă
întreag
ă
sed
ă
deau pensii derizorii, multe doar de un leu, câts
ă
-
ş
i cumpere bietul
Ńă
ran o lumânare! IarDecretul 362/1981 a readus
Ńă
ranul român lastarea de iob
ă
gie. Prin acest decret plata
Ńă
ranuluiera limitat
ă
doar la 60 kg. porumb
ş
i 150 kg. grâuindiferent de recolt
ă
! Sustragerea oric
ă
rei cantit
ăŃ
ide cereale sau produse alimentare era pedepsit
ă
cu închisoare de la 2 la 5 ani conform acestui decret.Iar neexecutarea obliga
Ń
iilor de munc
ă
, pentru c
ă
 acum, prin acest decret,
Ńă
ranii erau obliga
Ń
i s
ă
 munceasc
ă
chiar nepl
ă
ti
Ń
i, se pedepsea cu închisoare de la 2 la 5 ani.
Ş
i au început oameniis
ă
p
ă
r
ă
seasc
ă
satele pentru c
ă
aici nu se mai puteatr
ă
i.În decembrie 1989, prin jertfa a mii detineri, regimul comunist antina
Ń
ional a fostr
ă
sturnat deschizându-se o nou
ă
pagin
ă
în istoriaRomâniei. Speran
Ń
ele au ren
ă
scut
ş
i în obiditul
Ńă
ran român. În martie 1991 a fost promulgat
ă
 Legea 18 care reda p
ă
mântul fo
ş
tilor proprietari,adic
ă
 
Ńă
ranilor.
Ş
i guvernul de atunci a promis c
ă
  în luna octombrie a aceluia
ş
i an va privatiza
ş
iSMA-urile ca s
ă
aib
ă
oamenii cu ce î 
ş
i lucrap
ă
mântul.Dar noii fanario
Ń
i
ş
coli
Ń
i la Moscova
ş
icare nu vroiau rena
ş
terea
Ńă
ranului român, în lunaseptembrie au adus minerii la Bucure
ş
ti
ş
i aur
ă
sturnat guvernul legal. În locul acestuia auformat un guvern de a
ş
a zi
ş
i ’’speciali
ş
ti’’ înfrunte cu Theodor Stolojan. În ce erau speciali
ş
timembrii noului guvern? În distrugerea agriculturiiromâne
ş
ti,
ş
i au reu
ş
it s
ă
o fac
ă
în numai 3 ani,opera început
ă
de Stolojan în 1991 fiindcontinuat
ă
de guvernul V
ă
c
ă
roiu dup
ă
octombrie1992.În primul rând au scumpit tractoarele
ş
ima
ş
inile agricole pentru ca
Ńă
ranii s
ă
nu le poat
ă
 cump
ă
ra. În aprilie 1991 un tractor U650 costa130.000 lei, în septembrie 1991 costa 480.000 leiiar in decembrie 1991, 2.000.000 lei.Au declan
ş
at o infla
Ń
ie artificial
ă
galopant
ă
 care a atins 400% în 1993 distrugând practiceconomiile întregii popula
Ń
ii. În to
Ń
i ace
ş
ti aninegri, CEC-ul unde î 
ş
i aveau economiile de ovia
Ńă
 
Ńă
ranii a oferit dobânzi de maxim 5%.În 1991
ş
i 1992 guvernul român a importatcantit
ăŃ
i uria
ş
e de grâu
ş
i porumb din SUA
ş
iCanada la pre
Ń
uri mari, când ogr
ă
zile
ş
i podurile
Ńă
ranilor gemeau de cereale. De ce?
 
 
łăranul  łăranul  łăranul  łăranul R RR Român omân omân omân 
Uniunea European
ă 
l
ă 
rgit 
ă 
- unitate în diversitate -
Ianuarie 2006
 
3În 1992 guvernul a stabilit pre
Ń
uri fixe la20 de produse de baz
ă
(produse alimentare, adic
ă
 la produsele
Ńă
ranilor) l
ă
sând s
ă
fluctueze liberpre
Ń
urile la toate celelalte produse controlate destat
ş
i care au crescut de peste 1.000 de ori înnumai câ
Ń
iva ani.
Ş
i astfel au fost aduse în stare defaliment
ş
i distruse complexele de cre
ş
tere aporcilor, a vacilor, a p
ă
s
ă
rilor, au fost distruseserele legumicole, livezile, viile
ş
iagricultorii au ajuns pe drumuri. De ce?De ce dac
ă
, în anii ’80, România cre
ş
teaaproximativ 16 milioane de porci anual am ajunsast
ă
zi s
ă
import
ă
m 75% din necesarul de carne deporc destinat
ă
consumului? S-a dorit bineleagriculturii
ş
i bun
ă
starea
Ńă
ranului român? Aicieste vorba de incompeten
Ń
a guvernelor din ultimii15 ani sau este acela
ş
i dispre
Ń
fanariot fa
Ńă
de
Ńă
ranul român? Boieri precum Crisoveloni venitpe jos
ş
i cu iminei spar
Ń
i în picioare din mahalaleStambulului au fost împropriet
ă
ri
Ń
i cu mii dehectare de p
ă
mânt din proprietatea
Ńă
ranilor doarpentru c
ă
erau rude s-au prieteni ai domnitorilorvremelnici numi
Ń
i de Poarta otoman
ă
pe tronurile
Ńă
rilor române.De unde au ap
ă
rut marii latifundiari deast
ă
zi proprietari pe mii
ş
i zeci de mii de hectaregen Tri
Ńă
F
ă
ni
Ńă
 
ş
i Porumboiu? De ce au ajuns
Ńă
ranii români în sap
ă
de lemn încât de nevoie au împânzit
Ńă
rile Europei în c
ă
utarea unei buc
ăŃ
i depâine pentru ei
ş
i pentru copiii lor?Eu cred c
ă
putem tr
ă
i bine
ş
i în
Ń
aranoastr
ă
, pe p
ă
mântul nostru, din munca noastr
ă
.Dar pentru asta trebuie s
ă
ne unim într-un sindicatal agricultorilor ca s
ă
ne putem sprijini reciproc
ş
iuni
Ń
i s
ă
ne ap
ă
r
ă
m drepturile.Legea nr. 54 din 01 august 1991 cu privirela sindicate prin art. 4 d
ă
dea dreptul agricultorilorindividuali s
ă
se organizeze într-un sindicatpropriu cu toate drepturile ce decurg din asta. Dece Legea nr. 54 din 24 ianuarie 2003 a sindicatelora abrogat acest articol
ş
i nu mai d
ă
dreptulagricultorilor s
ă
se organizeze
ş
i s
ă
-
ş
i constituieun sindicat propriu? Pe cine sperie perspectiva dea vedea 4.000.000 de
Ńă
rani uni
Ń
i
ş
i bineorganiza
Ń
i? De ce ne-au l
ă
sat doar dreptul de aadera la o organiza
Ń
ie sindical
ă
existent
ă
? La caresindicat pot adera agricultorii pentru a-
ş
i ap
ă
radrepturile; la sindicatul marinarilor sau poate alminerilor?Eu propun s
ă
vot
ă
m înfiin
Ń
area sindicatuluiagricultorilor cu denumirea de
CULTIVATORIIDIREC
ł
I DIN ROMÂNIA
, iar dac
ă
vom aveagreut
ăŃ
i în justi
Ń
ie privind înregistrarea acestuisindicat vom cere sprijinul Parlamentuluieuropean de la Strasburg, a Uniunii Europene
ş
i aTribunalului Interna
Ń
ional de la Haga.Scopul înfiin
Ńă
rii sindicatului agricultorilordin România este cre
ş
terea bun
ă
st
ă
rii materiale,spirituale
ş
i a siguran
Ń
ei membrilor s
ă
i prin muncacinstit
ă
 
ş
i corect
ă
a fiec
ă
rui membru cât
ş
i prin într-ajutorarea
ş
i solidaritatea între membri.Fiecare în parte suntem în stare s
ă
ne descurc
ă
m în via
Ńă
mai mult sau mai pu
Ń
in, mai bine sau mair
ă
u, dar împreun
ă
vom fi o for
Ńă
care va dubla sauva tripla for
Ń
ele individuale.
Ş
tim cu to
Ń
ii c
ă
nueste atât de greu s
ă
producem dar apar greut
ăŃ
imari în depozitarea, prelucrarea
ş
i comercializareaproduselor noastre. Din cauz
ă
c
ă
nu suntemorganiza
Ń
i
ş
i nu avem propriul nostru sistem, princare produsele s
ă
ajung
ă
de la produc
ă
tor laconsumator, ne trezim c
ă
am muncit pentru al
Ń
ii
ş
ide multe ori nu recuper
ă
m nici m
ă
car costullucr
ă
rilor agricole iar munca noastr
ă
se irose
ş
te înzadar. Nu doar c
ă
nu ne putem dezvolta, dar demulte ori mergem în regres. Cum putem dep
ăş
iaceast
ă
stare de lucruri?Sindicatul î 
ş
i propune înfiin
Ń
area deasocia
Ń
ii ale produc
ă
torilor, cooperative pentruprelucrarea
ş
i comercializarea produselor agricole,o cooperativ
ă
de credit agricol
ş
i asigurareaasisten
Ń
ei contabile
ş
i juridice a membrilor s
ă
ipentru eviden
Ń
a financiar
ă
, completarea dosarelorde pensii, completarea dosarelor privind sprijinulfinanciar de la stat
ş
i de la UE prin fondurileSAPARD,
ş
colarizarea tinerilor fermieri
ş
.a.Avem noi mijloacele materiale pentru apune în practic
ă
aceste proiecte? Din p
ă
cate nu leavem
ş
i de aceea am cerut sprijinul sindicateloragricultorilor din Belgia
ş
i din Italia. Dân
ş
ii ne-aupromis tot sprijinul posibil. Dar aici ne-am lovitde marea problem
ă
: nu suntem organiza
Ń
i. Dân
ş
iinu pot discuta
ş
i trata cu fiecare agricultor în partedin România ca s
ă
 
ş
tie de ce are nevoie, ceproiecte de viitor are, cum vrea s
ă
fie ajutat
ş
i cumpoate fi ajutat în mod concret. De aceea ultimadat
ă
când am fost în Italia, în toamna anuluitrecut, m-am informat cum sunt organiza
Ń
iagricultorii de acolo, am mers la sediile maimultor organiza
Ń
ii, am participat la unele
ş
edin
Ń
eale dân
ş
ilor
ş
i împreun
ă
cu persoane dinconducere am vizitat câteva ferme legumicole,floricole, viticole
ş
i ferme de cre
ş
tere a vacilor delapte
ş
i a porcinelor. Am vizitat de asemenea
ş
i
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...