łăranul Român 1

Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate - Aprilie 2006

Revistă a sindicatului
“Cultivatorii direcŃi din
Aprilie / 2006
România”

Dacă împărtăşiŃi convingerea noastră că

înfiinŃarea acestui sindicat corespunde
unei necesităŃi vitale, vă rugăm să com-
pletaŃi cererea de adeziune de la sfârşi-
tul revistei şi să o trimiteŃi prin poştă
Biroului Central.

Numai împreună vom reuşi!

Sediul sindicatului

Sat: Priponeşti de Jos, nr.3

comuna: Priponeşti,
judeŃul: GalaŃi
telefon: 0724.38.98.37
łăranul
Român
 łăranul Român 2
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate - Aprilie 2006

Vrem să trăim omeneşte în Ńara noastră,

pe pământul nostru, din munca noastră. De
aceea am înfiinŃat acest sindicat, ca sub um-
brela lui protectoare, să ne putem crea orga-
nismele şi structurile de care avem nevoie pen-
tru a ne putea apăra interesele noastre, ale Ńă-
ranilor.
„Vom muri şi vom fi liberi” strigau în de-
cembrie ’89 acei copii-eroi de 16 ani şi se arun-
cau cu piepturile goale în faŃa tancurilor!
Şi noi ne vom recâştiga dreptul la libertatea şi la demnitatea răpite dar, nu
murind, ci luptând uniŃi în acest sindicat al agricultorilor. AŃi văzut şi dumnea-
voastră că singuri suntem neputincioşi în faŃa răilor! Ne-a ajuns cuŃitul la os şi nu
avem cui ne plânge!
Manole Benieamin

Eu,student la Universitatea Petre Andrei, secŃia FinanŃe - Contabilitate am ales ca

lucrare de licenŃă tema „Familia Ńărănească, unitate şi entitate economică”
M-am documentat asupra gospodăriei Ńărăneşti din România secolului al XIX-lea, după
1922 până în 1962, din 1962 până în 1991 şi după adoptarea Legii 18/1991 a fondului
funciar. Dar când a trebuit să scriu despre viitorul care ne aşteaptă pe noi Ńăranii ro-
mâni, mi-am dat seama că lucrarea de licenŃă poate să mai aştepte dar sindicatul agri-
cultorilor trebuie înfiinŃat repede dacă vrem să mai avem un viitor, noi Ńăranii.

Manole Silviu
 łăranul Român 3
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate - Aprilie 2006

Sindicatul "Cultivatorii direcŃi din România" s-a născut din dorinŃa de a ajuta Ńăranul român în trecerea de la
o agricultură de subzistenŃă la cea practicată în Uniunea Europeană unde producŃia realizată în gospodăria
Ńărănească este orientată către piaŃă şi nu destinată autoconsumului, aşa cum se întâmplă la ora actuală în
Ńara noastră şi asigură agricultorilor un nivel de viaŃă decent.
Sindicatul nostru şi-a propus să organizeze centre zonale (3-4 comune limitrofe) în toate judeŃele Ńării pentru
a oferi informaŃii legislative, consultanŃă contabilă şi asistenŃă juridică agricultorilor individuali direcŃi. Este
adevărat că un sindicat are nevoie de bani pentru a fi eficient dar nu este vorba de sume astronomice pe care
noi agricultorii direcŃi nu ni le putem permite. Până acum ne-am descurcat din surse proprii deşi suntem încă
puŃini.
Noi credem că este bine ca un număr cât mai mare de Ńărani să gândim şi să acŃionăm în mod unitar pentru a
avea succes în activitatea noastră, de aceea avem nevoie de comentariile pro şi contra ale dumneavoastră.
Vă mulŃumim.
Adresa sindicatului: sat Priponeşti de Jos, nr.3, comuna Priponeşti, judeŃul GalaŃi;
mail: manolebsilviu @yahoo.com/myx.net;
site: cultivatoriidirectidinromania.blogspot.com
telefon: 0724.38.98.37 secretarul Sindicatului: Manole Silviu
0745.93.86.81 preşedintele Sindicatului: Manole Benieamin

De prin Ńară adunate

Salutare la toata lumea şi în primul rând colegului de breaslă (agricolă) “ Secretarul”, căruia încerc să-i
răspund pentru al compătimi şi al consola. Încerc să mă conving că lipsa unui răspuns poate fi conse-
cinŃa timpului favorabil care Ńine cu agricultura si implicit, lucrătorii în domeniu nu au timp suficient
pentru a se documenta sau a-şi exprima opiniile în legătură cu diversele probleme. Spunând aceste lu-
cruri am atins şi unul din punctele ce mă face sa-mi exprim adeziunea în ce priveşte "sindicalizarea agri-
culturii". Este nevoie de un "sindicat" care să tuteleze interesele acestor persoane ce sunt lipsite de tim-
pul aşa zis liber mai mult decât orice alta categorie şi lipsit de oameni capabili care să se dedice interese-
lor pălmaşilor din agricultură. Nu sunt atât de bine informat cu privire la ce poate reprezenta un sindicat
al agricultorilor dar modul meu empiric în a rezolva anumite probleme mă face sa mă gândesc mai întâi
la ceva mai simplu şi anume de a realiza la nivel de comuna un comitat sau asociaŃie a operatorilor agri-
coli. Asta e însă o mare problemă.
"Mişcările" care au avut succes, pentru că despre o mişcare este vorba - asta ca sa nu folosesc
cuvântul "revoluŃie" (deja degenerat ca semnificat în vocabularul românesc), au fost generate de necesi-
tăŃi prelucrate si concentrate de intelectuali şi purtate mai departe ca programe de lucru pentru diversele
interese. Părerea mea este că toŃi ar face acest lucru – şi-ar discuta problemele cu ceilalŃi şi ar căuta o
soluŃie comună dar nimeni nu se implică suficient, motivul acestei rupturi din categorie fiind proasta
experienŃă din trecut a “cooperativelor”, dezinformarea sau ignoranŃa în ce priveşte alte forme asociati-
ve si nu in ultimul rând invidia dintre funcŃionarii camerelor agricole sau dezinteresul total al acestora
pentru evoluŃia din domeniu. Faptul ca intelectualii aparŃin deja grupurilor de interese locale în fiecare
localitate este binecunoscut şi este foarte simplu să observăm că în momentul în care apare bunul sama-
ritean care s-ar dedica trup şi suflet cauzei îl calca pe coadă pe domnul inginer – şef de asociaŃie sau pe
bărbatul doamnei secretare sau mai ştiu eu ce alte rubedenii ale ex-activiştilor . Deci ce e de făcut?
Evident sa stăm sa pieptănăm păpuşile nu se poate chiar daca se spune ca uşor, uşor apar nodurile în
fata pieptenului. Eh cam astea sunt nodurile pe care le-am întâlnit eu .
Vorbind cu un vechi prieten, la un moment dat, mi-a zis ca “degeaba dai sfaturi dacă nu dai si
bani”, lucru pe care îl împărtăşesc si cu aceasta ocazie. Un sindicat costă bani mulŃi pe care nimeni nu
poate si uneori nu vrea sa-i plătească. Cei care au o situaŃie financiara mai răsărită nu au aceleaşi interese
 łăranul Român 4
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate - Aprilie 2006

ca cel care nu reuşeşte sa-şi plătească arătura daca nu-i vine pensia. Este foarte greu sa introduci o gân-
dire progresistă într-o agricultură medievală. La un moment dat când discutam cu un specialist destul de
cotat şi ascultat în zona de unde provin, despre asociere sau despre înfiinŃarea unei cooperative, exem-
plificând cu organizaŃii care au avut succes mi s-a răspuns “lasă-i pe alŃii sa se frigă întâi şi apoi …”. Ce
aşteptări poŃi avea de la astfel de oameni, puşi să destupe mintea oamenilor de la sate si plătiŃi cu banii
publici?
Nu sunt pesimist dar exemplific cu Moise – omul care a purtat un popor – iniŃial sclavi ai Egip-
tului – prin deşert timp de 40 de ani pentru o distanŃă de doar câteva sute de kilometri pentru a putea
schimba mentalitatea în momentul sosirii la destinaŃie de la sclavi la oameni liberi.

Valnord

Bugetul de stat al României pe 2006

Capitolul: 8301 – Agricultură, Silvicultură şi Vânătoare
3.145.768.000 lei noi (trei miliarde o sută patruzeci şi cinci de milioane şapte sute şaizeci şi opt de mii lei
noi)
sau
31.457.680.000.000 (treizeci şu unu de mii patru sute cincizeci şi şapte de miliarde şase sute optzeci de mi-
lioane lei vechi)
Această sumă reprezintă echivalentul a următoarelor produse agricole achiziŃionate en-gros la preŃul mediu
de piaŃă din 2005:
1. Grâu – preŃ mediu de achiziŃie 3.500 lei/kg
31.457.680.000.000 : 3.500lei/kg = 8.987.908.571 kg sau
 łăranul Român 5
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate - Aprilie 2006

= 8.987.908 tone
ProducŃia de râu şi secară estimată de MAPDR pentru 2007 este de 6.022.944 tone.
Concluzie: întreaga producŃie de grâu a României obŃinută pe pământul şi munca Ńăranilor, nu acoperă decât
2/3 din sumele cheltuite de MAPDR; dar ca să producă ce?
2. Porumb – preŃ mediu de achiziŃie 2.800 lei/kg
31.457.680.000.000 : 2.800lei/kg = 11.234.885.714 kg sau
= 11.234.885 tone
ProducŃia de porumb estimată de MAPDR pentru 2007 este de 9.968.545 tone.
Concluzie: deci nici producŃia de porumb obŃinută pe pământul Ńăranilor, cu banii şi munca Ńăranilor, nu
acoperă cheltuielile pentru funcŃionarea MAPDR; dar ca să producă ce?
3. Cartof – preŃ mediu de vânzare cu amănuntul în 2006 - 13.000 lei/kg
31.457.680.000.000 : 13.000lei/kg = 2.419.821.538 kg sau
= 2.419.821 tone
ProducŃia de cartof estimată de MAPDR pentru 2007 este de 3.309.800 tone.
Concluzie: din cantitatea totală de cartofi obŃinută de cele 247.000 hectare de teren, proprietatea Ńăranilor, cu
cheltuiala şi munca directă a acestora le rămâne ceva şi lor şi se pot acoperi cheltuielile necesare funcŃionării
MAPDR; dar ca să producă ce?
4. ViŃei de o vară – preŃ mediu de achiziŃie în 2006 – 6.000.000 lei
31.457.680.000.000 : 6.000.000lei = 5.242.946capete viŃei
Concluzie: MAPDR înghite peste 5 milioane de viŃei doar ca să producă hârtii, birocraŃie, ha-
os şi beŃe în roatele producătorilor.
5. SuprafaŃa arabilă a României este de aproximativ 10.000.000 hectare
31.457.680.000.000 : 10.000.000lei/ha = 3.145.768 lei/ha
Concluzie: Dacă MAPDR ar fi pur şi simplu desfiinŃat, cu banii de la Bugetul de stat atribuiŃi acestui minis-
ter inutil s-ar putea plăti aratul, discuitul, şi semănatul întregii suprafeŃe arabile a României. łăranii ar su-
porta doar costul pentru sămânŃă, lucrări de întreŃinere şi recoltare.
În România 37% din forŃa de muncă activă lucrează în agricultură adică aproximativ 6.000.000 de persoane.
31.457.680.000.000 : 6.000.000lei/ha = 5.242.946 lei/persoană
Dacă aceşti bani ar fi atribuiŃi Ńăranilor ca subvenŃie directă pentru agricultură, ar creşte şi producŃia agricolă
şi nivelul de trai al Ńăranilor. Dar fiind alocaŃi acestui minister anacronic, sunt risipiŃi de persoane care în
viaŃa lor nu au pus piciorul într-un lan de porumb şi nu au văzut vaci cu ochii lor decât la televizor.
Concluzie: MAPDR trebuie desfiinŃat pentru binele întregii Ńări. Pădurile şi apele să treacă la Ministerul
Mediului care sperăm că va reuşi să oprească distrugerea sălbatică a pădurilor. AgenŃia Domeniilor Statului
poate trece la Ministerul ÎnvăŃământului în speranŃa că se vor reface StaŃiunile de Cercetări agricole şi fer-
mele model pentru specializarea tinerilor agricultori. AdministraŃia Publică Locală prin serviciile specializa-
te existente la nivelul prefecturilor cât şi personalul existent la nivelul primăriilor (agent agricol, inginer
agronom, inginer cadastru, contabilitate, casier) poate răspunde cu brio problemelor concrete din agricultura
românească şi dezvoltarea rurală care oricum depăşeşte capacitatea intelectuală a „specialiştilor” din
MAPDR.
Iar personalul MAPDR, trecut în şomaj, poate primi aprobarea şi viza necesară pentru a merge la cules căp-
şuni în Spania, doar aşa putând contribui şi ei la „bunăstarea” Ńării împreună cu cei peste 2 milioane de ro-
mâni plecaŃi în pribegie pe meleaguri străine în căutarea unei bucăŃi de pâine.
Bugetul de stat al României pe 2006
Capitolul 8301 Agricultură, Silvicultură şi Vânătoare
3.145.768 mii lei noi = 31.457.680.000.000 lei vechi
Grupa / Titlul: 01 – Cheltuieli curente 2.933.189 mii lei noi = 29.331.890.000.000 lei vechi
Grupa / Titlul: 10 – Titlul I: Cheltuieli de personal
164.685 mii lei noi = 1.646.850.000.000 lei vechi
Părerea noastră: Conform diagramei publicate de MAPDR, numărul maxim de posturi este de 460.
 łăranul Român 6
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate - Aprilie 2006

1.646.850.000.000 lei : 460 posturi = 3.580.100.000 lei / post

3.580.100.000 lei / post : 12 luni ≈ 290.000.000 lei / lună
Deci funcŃionarii MAPDR sunt plătiŃi în medie cu 290 milioane lei lunar: ca să producă ce?
Grupa / Titlul: 10; Articolul 01 – Cheltuieli salariale în bani
126.429 mii lei noi = 1.264.290.000.000 lei vechi

Grupa/ Articol Alineat Denumire 2006 „łăranul Român”

Titlul indicator program ObservaŃii şi comentarii
10 01 Cheltuieli 126.429.000 lei Or fi muncind săracii pt. Atâta
salariale în 1.264.290.000.000 lei amar de bani; mai ştii?! Aşa că
bani vechi plătim
10 01 01 Salarii de 84.889.000 lei E bine să aibă un salariu de
bază 848.890.000.000 lei vechi bază. ToŃi Ńăranii îl au aşa că ei
de ce nu? Deci, plătim.
10 01 02 Salarii de 2.139.000 lei Merită pt. Că au reuşit să dis-
merit 21.390.000.000 lei vechi trugă agricultura românească.
10 01 03 IndemnizaŃii 4.440.000 lei Ei ne-au condus şi ne conduc
de conduce- 44.400.000.000 lei vechi la dezastru deci merită să-i
re plătim.
10 01 04 Spor de 18.023.000 lei Având în vedere suma este
vechime 180.230.000.000 lei vechi clar că sunt de pe timpul lui
Ceauşescu.
10 01 05 Sporuri pt. 1.731.000 lei Săracii, toată vara cu sapa în
condiŃii de 17.310.000.000 lei vechi mână pe câmp… merită banii
muncă să-i plătim.
10 01 06 Alte sporuri 1.122.000 lei (?!) or mai fi având şi alte
11.220.000.000 lei vechi merite pe care noi Ńăranii nu
le ştim…
10 01 07 Ore supli- 1.780.000 lei Aşa este în agricultură, se lu-
mentare 17.800.000.000 lei vechi crează zi lumină… deci merită
să-i plătim.
10 01 08 Fond de 10.905.000 lei Şi nouă celorlalŃi agricultori
premii 109.050.000.000 lei vechi direcŃi ni s-a recunoscut munca
din ultimii 15 ani şi avem drep-
tul la pensie(!?). De ce să nu le
recunoaştem şi lor acest drept!
La nevoie le dăm chiar şi pen-
siile noastre pentru că merită
la cât au muncit, săracii!
10 01 12 IndemnizaŃii 400.000 lei În agricultură nu poŃi să le ştii
plătite unor 4.000.000.000 lei vechi pe toate şi mai apelezi la sfatul
persoane din specialistului care, este drept,
afara unităŃii trebuie plătit … dar nu prea
mult… că se îmbogăŃeşte!
10 01 13 IndemnizaŃii 1.000.000 lei Aici nu este suma prea mare
de delegare 10.000.000.000 lei vechi pentru că omul mai merge pe
jos, mai merge cu căruŃa ca la
Ńară… deci plătim şi banii ăştia.
10 01 04 ContribuŃii 627.000 lei E bine ca agricultorul să fie şi
de asigurări 6.270.000.000 lei vechi prevăzător. Ce-ar face domnul
pentru acci- Ministru dacă ar cumpăra un
dente de cal nărăvaş care-l răstoarnă cu
muncă şi căruŃa în râpă? Sau domnul
boli profesi- Secretar de Stat dacă se îm-
onale bolnăveşte de silicoză tot mer-
gând în urma turmei de oi pe
drumurile noastre pline de
praf? Deci plătim; pentru o
cauză aşa nobilă se merită!
 łăranul Român 7
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate - Aprilie 2006

Închiderea negocierilor capitolul 7 agricultura

Pct. 2 sectorul ZOOTEHNIE
Lapte de vacă
Cota (t) 3.057.000.
Randament 3,7 t/an
Efective necesare pt. cote sau plafoane negociate (capete) 826.216

Efectivul actual de vaci cu lapte este de 1.741.551 capete.

Conform aceleiaşi surse în 2003 cantitatea de lapte materie primă recepŃionată de unităŃile de
procesare a fost de 251.970 tone. Cum crede Ministerul Agriculturii că reducând efectivul de vaci
cu 900.000 capete producŃia de lapte va creşte de la 904.790 tone în 2003 la 3.057.000 tone în
2007 (probabil de frică, vacile vor da doar lapte, nu şi alte dejecŃii)
SURSA: de pe sit-ul Ministerului Agriculturii (www.mapam.ro), Dosare negociere, agricultura
Mai trebuie spus că în aceste condiŃii nu avem voie să intrăm în UE?
 łăranul Român 8
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate - Aprilie 2006

Activitatea agricolă, mediul înconjurător şi sănătatea

De mai multe ori am subliniat faptul că în orice tip de agricultură se utilizează mari cantităŃi de ferti-
lizanŃi şi antiparaziŃi chimici. Utilizarea acestor substanŃe în ultimele decenii a făcut să crească producŃiile
la hectar, dar a produs şi mari daune mediului, în special apelor subterane (pânza freatică) şi apelor curgă-
toare, lacurilor şi mării.
Aceste substanŃe chimice pătrund în pământ şi ajung la izvoare sau la pânza freatică. Apa, astfel po-
luată, nu mai este potabilă şi fântânile trebuie închise fiind necesară forarea altora la şi mai mare adâncime.
Ploaia apoi poartă aceste produse chimice în râuri care la rândul lor le varsă în mare. Nu numai, aceste sub-
stanŃe rămân adesea pe coaja fructelor şi pe frunzele legumelor fiind nevoie deci de a le spăla cu multă grijă
înaintea consumului. Trebuie atunci să tragem concluzia că antiparazitarii numiŃi şi „pesticide” sau „fungi-
cide” şi îngrăşămintele chimice trebuie să fie abolite? Ne pare o măsură excesivă
Ar fi suficient ca de aceste substanŃe să se facă un uz echilibrat pe baza unor criterii foarte riguroase:
dacă sunt folosite în măsura justă, într-adevăr nu sunt periculoase. De condamnat cu fermitate este în schimb
abuzul, cu scopul de a obŃine producŃii mai mari, neŃinând de loc cont de gravele daune provocate terenului,
apelor şi sănătăŃii omului.

Creşterea animalelor
Dacă faŃă de 1990 numărul ovinelor şi caprinelor s-a redus cu aproximativ 2.000.000 de capete iar al
bovinelor cu aproximativ 1.000.000 de capete, creşterea intensivă a porcinelor şi a păsărilor a fost aproape
desfiinŃată în România. Porcinele şi păsările crescute în gospodăriile populaŃiei sunt destinate în mare parte
autoconsumului şi foarte puŃin pentru piaŃă. Din această cauză, în ultimii
ani, România a devenit dependentă de importurile de carne de porc şi de
pasăre, importul de ouă, lapte şi produse din lapte. Aceste importuri
influenŃează negativ nu doar balanŃa de plăŃi a României ci are şi un
puternic impact social asupra agricultorilor întrucât aceştia nu mai au cui
vinde cerealele cu caracter furajer. De asemenea s-au închis ori şi-au re-
strâns activitate fabricile de nutreŃuri combinate, abatoarele şi fabricile de
prelucrare a cărnii şi a laptelui existente în 1990.
Deci, revigorarea sectorului zootehnic în România se impune nu
doar ca necesitate economică şi socială ci şi ca necesitate strategică, fiind în joc însăşi independenŃa Ńării.
Având în vedere importanŃa deosebită a creşterii animalelor se impune cu necesitate şi maximă ur-
genŃă rezolvarea a trei probleme majore:
- legislaŃie adecvată;
- cadrul organizatoric favorabil;
- găsirea surselor de finanŃare.
a. LegislaŃie
România a făcut cerere de aderare la Uniunea Europeană, cerere aprobată şi aderarea poate deveni
realitate la 01.01.2007 sau cel târziu în 2008. În aceste condiŃii considerăm că este necesar şi suficient ca
Guvernul şi Parlamentul României să copie pur şi simplu legislaŃia Uniunii Europene în domeniu şi să o
aplice la condiŃiile concrete din România, Ńinând cont de propunerile partenerilor sociali de dialog (sindica-
tele agricultorilor, patronate ş.a.).
b. Cadrul organizatoric favorabil
Sistemul centralizat de coordonare a agriculturii şi industriei alimentare, moştenit din perioada co-
munistă şi perpetuat după decembrie ’89 şi-a dovedit incapacitatea de a se adapta noilor realităŃi:
1. apariŃia exploataŃiilor agricole private de mică şi medie dimensiune;
2. transformarea în societăŃi comerciale şi privatizarea SMA-urilor;
3. transformarea în societăŃi comerciale şi privatizare centrelor de depozitare a cerealelor, fabricilor de nu-
treŃuri combinate, abatoarelor şi fabricilor de prelucrare a cărnii şi laptelui;
4. privatizarea comerŃului cu produse agricole atât pe piaŃa internă cât şi operaŃiunile de import-export.
 łăranul Român 9
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate - Aprilie 2006

Se impune înfiinŃarea de CENTRE ZONALE în mediul rural care să includă un număr de comune
(până la 40.000 de locuitori şi între 10.000 hectare până la 50.000 hectare în funcŃie de regiune: munte, deal,
câmpie, Delta Dunării). Sediile CENTRELOR ZONALE nu trebuie să fie în oraşe. Vom analiza mai pe larg
această problemă la capitolul dedicat organizării administrative a mediului rural.
c. Surse de finanŃare
Refacerea agriculturii româneşti are nevoie de mari investiŃii în termen foarte scurt. De unde bani?
Deoarece fosta Bancă Agricolă a fost privatizată devenind
Raiffeisen BANK şi CEC-ul este posibil să aibă în curând
aceeaşi soartă este necesar ca statul român, pentru a-şi putea
apăra interesele proprii să găsească mijloace şi căi directe de
finanŃare atât a agricultorilor cât şi a celor implicaŃi în procesul
producŃiei agricole:
1. în amonte, aprovizionarea cu:
- îngrăşăminte chimice, insecticide, fungicide;
- maşini şi utilaje agricole (vânzare, închiriere, servicii
către terŃi);
- instalaŃii (de irigat, mori, de muls mecanizat, etc.);
- seminŃe şi material săditor;
- nutreŃuri combinate, stimulatori de creştere ş.a.;
- medicamente şi materiale sanitar-veterinare;
- servicii către agricultură (studii pedoclimatice, proiecte de îmbunătăŃiri funciare, proiectare şi con-
strucŃii agro-zootehnice.);
2. în aval:
- transportul şi depozitarea produselor agricole;
- prelucrarea produselor agricole;
- comercializarea produselor agricole pe plan intern şi la export;
Aceste mijloace financiare provenite de la Bugetul de Stat şi de la fondurile puse la dispoziŃie, în
vederea pregătirii agriculturii pentru aderare, de Uniunea Europeană (PHARE, ISPA şi SAPARD) se vor
derula sub supravegherea şi controlul CENTRELOR ZONALE, a Consiliilor judeŃene, a Ministerului de Fi-
nanŃe şi a Băncii NaŃionale a României.
ImplicaŃiile economice şi sociale ale finanŃării directe ale agricultorilor le vom analiza mai pe larg la
capitolul dedicat organizării administrative a mediului rural.

Întreprinderi mici şi mijlocii la sate

Încurajarea prin legii specifice favorabile şi sprijinirea prin credite şi facilităŃi financiare a înfiinŃării
de întreprinderi mici şi mijlocii în mediul rural,
răspunde unor nevoi concrete privind agricultura şi
lumea satelor din România.
a. ÎnfiinŃarea de întreprinderi mici şi mijlocii în
mediul rural favorizează dezvoltarea şi
modernizarea infrastructurii (şosele, poduri şi
podeŃe, aprovizionarea cu apă, gaz metan,
electricitate ş.a.).
b. Valorifică resursele locale, atât cele naturale:
- argila pentru fabrici de materiale
ceramice;
- calcare, piatră, pietriş şi nisip pentru
construcŃii;
- lemn pentru fabricarea materialelor de
construcŃii, mobilier, hârtie ş.a.;
cât şi cele rezultate din activitatea agricolă:
 łăranul Român 10
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate - Aprilie 2006

- cereale pentru alimentaŃia oamenilor şi animalelor cât şi pentru fabricile de profil;

- strugurii, fructele şi legumele (băuturi, gemuri, dulceŃuri, sucuri, ş.a.);
- sfecla de zahăr, floarea soarelui, soia (zahăr şi ulei), deşeurile rezultate din procesele de fa-
bricaŃie se reîntorc la crescătorii de animale din zonă;
- in, cânepă, lână, piei şi blăniŃe;
- carne;
- lapte;
- ouă;
- miere şi produse apicole (polen, ceară, lăptişor de matcă);
- plante medicinale.
c. Creează locuri de muncă în mediul rural. Din cauză că majoritatea exploataŃiilor agricole din Româ-
nia au suprafeŃe cuprinse între 3 şi 5 hectare, acestea nu pot asigura agricultorilor un nivel de trai de-
cent. Prin înfiinŃarea întreprinderilor mici şi mijlocii în mediul rural se creează locuri de muncă şi
pentru agricultori care astfel îşi pot asigura o sursă alternativă de venit. În plus, ca urmare a închide-
rii sau reducerii activităŃii în foarte multe fabrici, uzine, exploatări miniere, etc. în ultimii ani, nume-
roşi muncitori calificaŃi proveniŃi din mediul rural s-au întors în sate. Aici din lipsa locurilor de mun-
că o parte s-au înscris la ajutorul social acordat pe baza Legii 416/2001 (a venitului minim garantat)
iar alŃii au emigrat în Europa Occidentală, SUA, Canada, Grecia, Turcia, etc.
Aceste întreprinderi mici şi mijlocii ar oferi acestor nefericiŃi un viitor la ei în Ńară.
d. Întreprinderile mici şi mijlocii axate pe prelucrarea produselor agricole vor încuraja dezvoltarea
agriculturii prin:
- garantarea achiziŃionării produselor agricole la preŃuri stimulative pentru agricultori;
- acordarea de avansuri în bani pentru produsele contractate;
- încurajarea agricultorilor în introducerea de tehnologii avansate în producŃia agricolă, folosi-
rea de seminŃe şi material săditor de calitate, asigurarea culturilor ş.a.;
- preluarea răspunderilor şi riscurilor privind comercializarea produselor agricole, aceasta fiind
o problemă grea şi permanentă pentru agricultori.
e. ConstrucŃia propriu-zisă a clădirilor necesare întreprinderilor mici şi mijlocii cât şi dotarea acestora
cu maşini, utilaje, mijloace de transport, birotică ş.a. va stimula industria materialelor de construcŃii,
industria construcŃiilor de maşini, a echipamentelor electrice ş.a. şi va crea noi locuri de muncă atât
în mediul rural cât şi în mediul urban.

Turismul – este o activitate de foarte mare importanŃă pentru România. Deşi în primii ani după Revolu-
Ńie, activitatea turistică se redusese prin dezorganizarea structurilor anterioare (ONT, UGSR, BTT ş.a.) în
ultimii ani a crescut mult numărul turiştilor atât români
cât şi străini deşi din păcate calitatea serviciilor oferite
este modestă iar preŃurile sunt foarte mari, depăşind cu
mult preŃurile practicate în alte Ńări. De exemplu, o
săptămână petrecută în perioada sărbătorilor de iarnă
(Crăciun şi Revelion) pe Valea Prahovei costă mai
mult decât o săptămână petrecută în aceeaşi perioadă
în Grecia sau Austria cu preŃul transportului inclus.
Pentru a satisface exigenŃele mereu mai ample ale
turiştilor, centrele turistice trebuie să se organizeze şi
să se doteze mereu pentru a oferi o multitudine de
servicii de calitate la preŃuri atractive pentru a
„captura” clienŃii.
Se disting mai multe tipuri de turism: marin,
montan, termal, cultural, folcloric şi religios.
Turismul marin, este cel mai practicat în timpul
sezonului cald şi se desfăşoară pe litoralul Mării Negre şi a lacurilor din vecinătate (Razem, Sinoe,
 łăranul Român 11
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate - Aprilie 2006

Techirghiol). Unele zone au fost pur şi simplu „invadate” de construcŃii de toate felurile pentru a găzdui un
număr mereu mai mare de turişti în timp ce alte zone au fost, măcar în parte, respectate. Turismul marin
poate fi de masă şi de elită. Primul atrage sute de mii de turişti; hotelurile, pensiunile, campingurile trebuie
să practice preŃuri relativ puŃin ridicate pentru a favoriza astfel afluxul turiştilor. Turismul de elită în schimb
este practicat de un număr restrâns de persoane, în general foarte bogate şi pentru a limita accesul altor per-
soane, preŃurile practicate sunt de cel puŃin 10 ori mai mari.
Dotările turistice tradiŃionale, un scaun, o umbrelă şi plaja cu serviciile respective, nu mai sunt suficiente
pentru a atrage turişti; s-au realizat piscine, „parcuri acvatice”, tobogane cu apă, bărci cu vele şi hidro-
biciclete, schi nautic, terenuri de tenis, de călărie ş.a.
Turismul lacustru şi termal este dezvoltat în localităŃi bogate în ape sărate şi termale benefice pentru să-
nătate: Techirghiol, Lacul Sărat, Lacul Amara, Ocnele Mari, Băile Felix, Herculane ş.a. BălŃile şi Delta Du-
nării oferă locuri şi peisaje de vis pentru turistul îndrăgostit de natură.
Turismul cultural este legat de prezenŃa monumentelor artistice şi istorice, muzeelor, spectacolelor tea-
trale şi muzicale de nivel înalt: Braşov, Sighişoara, Cetatea Bran, Castelul Huniazilor, Muzeul „Grigore
Antipa” din Bucureşti ş.a.
Evenimentele folcloristice Târgul de fete de la Căpâlna, Sâmbra oilor ş.a. atrag mulŃi turişti.
Turismul religios cheamă mulŃi credincioşi în locuri semnificative pentru credinŃa creştin-ortodoxă: Mă-
năstirea Putna, VoroneŃ, NeamŃ ş.a.
Diferitele tipuri de turism pot în mod natural să se suprapună: o vacanŃă la mare poate foarte bine să de-
vină ocazie de cunoaştere a bogăŃiilor artistice sau a mărturiilor trecutului (sit-urile arheologice Tomis sau
Calatis) care se găsesc în împrejurimile locului ales pentru petrecerea timpului liber.
Dezvoltarea turismului are efecte pozitive şi asupra multor activităŃi economice: artizanat, comerŃ, con-
strucŃii, transporturi, etc.
Destul de recent a început să se dezvolte un nou tip de
turism: agroturismul care constă în a găzdui, cu plată, turişti într-
o gospodărie (fermă) unde şi alimentele consumate de oaspeŃi
sunt produse în gospodăria respectivă.
Acestui tip de turism, trebuie să i se acorde o atenŃie
deosebită, nu rupându-l de turismul tradiŃional ci ca un element
complementar, benefic din multe puncte de vedere, atât pentru
turistul citadin cât şi pentru gospodăria rurală.
Ecologia este un termen necunoscut majorităŃii locuitorilor de
la oraşe! Prin agroturism, noi avem în vedere, nu doar
valorificarea potenŃialului economic al gospodăriei Ńărăneşti (cazare
şi masă cu alimente din producŃia proprie: carne, lapte, brânză, ouă,
miere, ciuperci, legume şi fructe, vin, rachiu, sucuri ş.a.), cât şi o
familiarizare a turiştilor din mediul urban cu mediul înconjurător:
floră şi faună. Dezvoltarea industrială a accentuat în mod dramatic
transformarea mediului: otrăvirea râurilor, fluviilor şi a mlaştinilor,
distrugerea pădurilor, poluarea atmosferei, dispariŃia animalelor,
acoperirea solului cu enorme cantităŃi de deşeuri industriale şi
menajere. Astăzi acŃiunea omului, limitată doar la mediul restrâns în
care trăieşte, poate avea efecte rapide şi extinse chiar şi în zonele
foarte îndepărtate. Folosirea insecticidelor şi fungicidelor de
exemplu, a determinat efecte de poluare la nivel mondial: s-a
întâmplat cu DTT-ul, regăsit nu doar în peştii şi ouăle păsărilor din
Antarctica dar şi în laptele matern. Este şi mai dramatic exemplul
accidentului de la Cernobâl (Ucraina 1986): explozia unui reactor
nuclear a provocat un nor radioactiv care s-a răspândit deasupra a
jumătate de Europa. De multă vreme ecologia (termen introdus de
naturalistul german Haeckel în 1986 şi derivat din grecescul oicos = casă, ambient şi logos = ştiinŃă), subli-
 łăranul Român 12
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate - Aprilie 2006

nia raportul strâns existent între om şi natură şi pericolele care decurg dintr-o exploatare iraŃională şi nelimi-
tată a acesteia.
Tot mai des oamenii de ştiinŃă lansează avertismente
asupra riscurilor catastrofelor ecologice la nivel naŃional cum
ar fi efectul de seră, care ar conduce la o progresivă şi
dezastruoasă încălzire a atmosferei sau la distrugerea păturii
de ozon care ne protejează de periculoasele raze ultraviolete
ale Soarelui. De natură depinde existenŃa noastră: ce facem
împotriva naturii se va reîntoarce mai devreme sau mai târziu
împotriva noastră.
Dezechilibrul hidrologic pe teritoriul românesc este
produs de diverşi factori, cel uman nefiind ultimul. Circa două
treimi din teritoriul naŃional sunt constituite din terenuri uşor
erodabile. Şi regimul ploilor, alternând perioade de secetă cu
intense precipitaŃii, favorizează instabilitatea solului. Un alt
factor de dezechilibru îl reprezintă distrugerea pădurilor;
arborii într-adevăr cu frunzişul şi ramurile atenuează violenŃa
ploilor şi cu rădăcinile, frunzele căzute şi vegetaŃia măruntă de
pe sol încetinesc scurgerea apei. Concomitent, în perioadele ploioase şi primăvara la topirea zăpezii au loc
tot mai multe alunecări de teren cu mari pagube, pentru teritoriu şi persoane.
InundaŃiile catastrofale sunt din ce în ce mai frecvente. Efectele lor sunt diferite în funcŃie de zonă. În
munŃi este mai mare forŃa de eroziune care poate provoca alunecări de teren ca şi deteriorarea sau distruge-
rea podurilor, drumurilor, caselor. La câmpie, forŃa distructivă este mai mică, dar apa inundând terenurile
poate afecta mari suprafeŃe cultivate şi locuite.
Cu anumite intervenŃii adecvate, omul poate remedia acest dezechilibru hidrologic, chiar dacă nu în ma-
nieră absolută, având în vedere caracterul imprevizibil al fenomenelor naturale. Înainte de toate reîmpăduri-
rea şi îngrijirea pădurilor. Pentru aceasta, printr-o strânsă cooperare între comune, cetăŃeni şi şcolile din
mediul urban elevii pot participa efectiv la plantarea puieŃilor şi îngrijirea pădurilor.
Astfel de colaborări sunt avantajoase pentru toŃi şi în primul rând tinerii din mediul urban învaŃă să cu-
noască şi să respecte natura.
Agroturismul favorizează contactul cetăŃenilor din mediul
urban cu portul, obiceiurile, tradiŃiile şi bucătăria, specifice
satului românesc din regiunile „istorice”: Maramureş, Bucovina,
łara Crişurilor, Banatul, łara Loviştei, etc.
Turismul rural, prin sursa suplimentară de venituri pe care o
aduce agricultorilor, stimulează construcŃia de locuinŃe moderne,
dotate corespunzător (apă curentă, încălzire centrală, grupuri
sanitare, mobilier) şi producerea de alimente de calitate (carne şi
preparate din carne, lapte şi preparate din lapte, miere, legume,
fructe, struguri, ciuperci, bureŃi, coacăze, zmeură, agrişe, mure).

Infrastructura şi calitatea locuinŃelor în mediul

rural
Şoselele din multe comune din România sunt asfaltate doar până la primării, iar unele drumuri mai prin-
cipale din sate sunt doar pietruite. Fac excepŃie satele şi comunele străbătute de drumuri naŃionale sau jude-
Ńene. Celelalte drumuri comunale şi de exploatare sunt la fel ca acum 200 de ani şi asta în Europa secolului
XXI.
Podurile şi podeŃele ar trebui să se bucure de o atenŃie specială având în vedere importanŃa lor socială şi
economică. Cazul din 2005 cu podul de la Mărgineni, judeŃul Buzău, unde Primul ministru şi Preşedintele
României în persoană mergeau de 3-4 ori pe săptămână pentru a supraveghea lucrările de reparaŃii, ne pune
pe gânduri.
 łăranul Român 13
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate - Aprilie 2006

Aprovizionarea cu apă curentă nepoluată şi cu gaz metan a satelor sunt de-asemeni probleme încă nere-
zolvate la nivelul întregii Ńări.
Calitatea construcŃiilor şi dotărilor şcolilor, dispensarelor umane şi sanitar-veterinare sunt departe de
normele Uniunii Europene.
LocuinŃele din mediul rural, în special cele din zonele de deal şi câmpie sunt în mare parte făcute din pa-
iantă, prost construite şi prost izolate termic, cu toate consecinŃele ce decurg de aici pentru stabilitatea con-
strucŃiilor, siguranŃa şi sănătatea celor ce locuiesc în ele.

Despre drumul creatorului

Vrei tu, frate, să mergi pentru a trăi în solitudine? Vrei tu să cauŃi calea care te conduce la tine însuŃi?
Aşteptă puŃin şi ascultă-mă.
„Cine caută uşor se pierde pe el însuşi. Orice izolare este vină”: aşa vorbeşte turma. Şi tu multă vre-
me ai aparŃinut turmei.
Vocea turmei va continua să răsune chiar şi în tine. Şi când vei spune: „Eu nu mai am aceeaşi conşti-
inŃă a voastră”, aceasta va fi o lamentare şi o durere. Vezi, chiar acea conştiinŃă va naşte şi această durere; şi
ultima licărire a acestei conştiinŃe se va mai răsfrânge (reverbera) încă pe tristeŃea ta. Dar tu vrei să mergi pe
calea durerii tale care este calea către tine însuŃi? Atunci demonstrează-mi că ai dreptul şi forŃa!
Eşti tu o nouă forŃă şi un nou drept? O primă mişcare? O roată care se învârte singură? Ştii să con-
strângi stelele să se rotească în jurul tău? Ah, este atâta dorinŃă de a se înălŃa! Sunt atâtea contracŃii ale am-
biŃioşilor! Arată-mi că nu este unul dintre aceşti dornici şi ambiŃioşi!
Ah, sunt atâtea gânduri mari care nu fac mai mult decât foalele: umflă făcându-ne mai goi.
Te numeşti liber? Vreau să aud gândul tău dominant şi nu că te-ai sustras unui jug.
Eşti tu unul căruia îi era permis să se sustragă unui jug? Sunt mulŃi care îşi aruncă ultima valoare,
atunci când îşi aruncă subjugarea. Liber de ce? Ce-l interesează asta pe Zarathustra. În schimb în mod lucid
ochiul tău trebuie să mă anunŃe: liber pentru ce anume?
Şi să dai Ńie însuŃi binele tău şi răul tău şi să înalŃi deasupra ta voinŃa ta ca pe o lege? Ştii să fii pentru
tine însuŃi judecător şi răzbunător al legii tale? Este teribil să fii singur cu judecătorul şi răzbunătorul propri-
ei legi. Aşa este lansată o stea în spaŃiul dezolant şi în geroasa respiraŃie a solitudinii.
Şi astăzi suferi din cauza multora, tu care eşti unul: şi astăzi ai tot curajul tău şi speranŃele tale.
Dar într-o zi, solitudinea te va obosi, într-o zi orgoliul tău se va curba şi curajul tău va scârŃăi. Într-o
zi vei striga: „Sunt singur!”
Într-o zi nu îŃi vei mai vedea înălŃimea şi vei vedea josnicia ta prea aproape; propria ta sublimitate te
va înspăimânta ca un spectru. Într-o zi vei striga: „Totul este minciună!” Sunt sentimente care vor să ucidă
solitarul; dacă nu reuşesc, trebuie să moară ele însele! Dar eşti în stare să fii asasin?
Cunoşti deja, frate, cuvântul, „dispreŃ”? Este chinul justiŃiei tale, să fii drept cu cei ce te dispreŃuiesc?
Tu obligi pe mulŃi să-i schimbe părerea despre tine; ei te vor face să plăteşti scump. Te apropiase-i de dânşii
şi apoi totuşi ai mers mai departe: nu Ńi-o vor ierta niciodată.
Tu mergi pe deasupra lor. Dar cu cât te înalŃi mai mult, cu atât mai mic te vede ochiul invidiei. Mai
mult decât toŃi, totuşi este urât cel ce zboară.
„Cum aŃi vrea să fiŃi drepŃi cu mine?” – trebuie să spui – „eu îmi aleg nedreptatea voastră ca partea
ce mi se cuvine.”
Nedreptate şi murdărie aruncă ei către solitar; dar, frate, dacă vrei să fii o stea, pentru asta nu trebuie
să-i luminezi mai puŃin!
Şi priviŃi bunii şi drepŃii! Ei crucifică bucuroşi pe cei care îşi inventează propria virtute – ei urăsc
solitarul. Fereşte-te şi de sfânta simplitate. Pentru ea este păcătos tot ce nu este simplu: ea glumeşte bucuros
chiar şi cu focul – al rugurilor.
Fereşte-te şi de excesele iubirii tale! Prea repede solitarul întinde mâna celui care îl întâlneşte.
La multă lume nu trebuie să-i întinzi mâna ci laba; şi vreau ca laba ta să aibă şi gheare.
Dar cel mai mare duşman pe care îl vei putea întâlni vei fi mereu tu pentru tine însuŃi tu singur îŃi vei
întinde curse în peşteri şi păduri.
 łăranul Român 14
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate - Aprilie 2006

Solitarule, tu mergi pe calea ce conduce la tine însuŃi. Şi calea ta trece prin faŃa ta şi a celor şapte
demoni ai tăi!
Vei fi eretic pentru tine însuŃi şi vrăjitor şi ghicitor şi bufon şi îndoielnic şi păcătos şi răufăcător.
Trebuie să arzi în propria flacără: cum ai vrea să te reînnoieşti fără să fi devenit mai întâi cenuşă?
Solitarule, tu mergi pe (drumul) calea creatorului: vrei să-Ńi creezi un zeu din cei şapte demoni ai tăi!
Solitarule, tu mergi pe calea amantului: te iubeşti pe tine şi de aceea te dispreŃuieşti, aşa cum doar
amanŃii dispreŃuiesc. Amantul vrea să creeze, de aceea dispreŃuieşte! Ce ştie despre iubire cel ce nu a trebuit
să dispreŃuiască tocmai ceea ce iubea?
Mergi în solitudinea ta cu iubirea ta şi cu al tău a crea, frate; şi doar târziu dreptatea te va urma şchi-
opătând.
Mergi în solitudinea ta cu lacrimile mele, frate. Eu iubesc pe cel ce vrea să creeze deasupra sa însăşi
şi astfel piere.
Aşa grăita Zarathustra.

Din lirica norvegiană

Învaţă de la ape să nu te-opreşti din drum,

Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum,
Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi,
Învaţă de la piatră cât trebuie să crezi,
Învaţă de la soare cum trebuie s-apui,
Învaţă de la stâncă cât trebuie să spui,
Învaţă de la vântul ce-adie pe poteci,
Cum trebuie prin lume neliniştit să treci.
Învaţă de la toate că toate sunt surori
Cum treci frumos prin viaţă,
Cum poţi frumos să mori.
Învaţă de la vierme că nimeni nu-i uitat,
Învaţă de la nufăr să fii mereu curat,
Învaţă de la vultur când umerii ţi-s grei
Şi du-te la furnică de vezi povara ei.
Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi,
Învaţă de la păsări să fii mereu în zbor,
Învaţă de la toate că totu-i trecător.
Ia seama fiu al jertfei prin lumea-n care treci,
Să-nveţi din tot ce piere
Cum să trăieşti în veci.
 łăranul Român 15
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate - Aprilie 2006

Dosar nr. RJ/1502/FJ/2006

ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TECUCI JUDEłUL GALAłI
ÎNCHEIERE
Camera de Consiliu din 12.04.2006
Preşedinte – Niagu Mihaela – Judecător
Grefier – Pâslaru Veta
La ordine fiind soluŃionarea cauzei civile pentru înregistrare sindicat formulată de Manole
Benieamin, domiciliat în comuna priponeşti, satul Priponeşti de Jos, jud. GalaŃi, pentru „Cultivatorii direcŃi
din România”.
La apelul nominal a răspuns petentul Manole Benieamin pentru „Cultivatorii direcŃi din
România”.
Procedura completă. S-a făcut referatul cauzei de grefierul de şedinŃă după care:
Petentul Manole Benieamin a arat că nu are delegaŃie în cauză. Solicită a se admite cererea
astfel cum a fost formulată.
INSTANłA:
Asupra cauzei civile de faŃă.
Prin cererea înregistrată la această instanŃă sub nr.264/23.01.2006 numitul Manole
Benieamin în calitate de reprezentant legal a solicitat înregistrarea sindicatului agricultorilor „Cultivatorii
direcŃi din România”, cu sediul în com. Priponeşti, jud. GalaŃi.
Verificând actele şi lucrările dosarului, instanŃa reŃine următoarele:
Prin încheierea din 27.01.2006 pronunŃată de Judecătoria Tecuci în Camera de Consiliu ce-
rerea a fost respinsă ca inadmisibilă, motivat de faptul că este imposibil de aplicat dispoz. Art.2 alin.1 teza 2
din Legea 54/2003 care prevede că agricultorii au dreptul să adere la o organizaŃie sindicală şi nu să înfiinŃe-
ze una de sine stătătoare.
Împotriva acestei încheieri din Camera de Consiliu petentul Manole Benieamin a formulat
recurs criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică şi a apreciat că a îndeplinit toate condiŃiile de înfiinŃare.
Tribunalul GalaŃi prin decizia civilă nr.16/ 21.03.2006 a închis recursul declarat împotriva
încheierii din 27.01.2006, a casat această încheiere şi a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Tecuci,
motivat de faptul că instanŃa judecătorească a soluŃionat cererea fără a intra în cercetarea fondului deşi avea
această competenŃă atât în baza dispoz. art. 14 din Legea 54/2003, cât şi în baza art.1 pct.1 c.p.c.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată la Judecătoria Tecuci sub nr. RJ/1502 din
05.04.2006 şi verificând actele şi lucrările dosarului, instanŃa priveşte cererea ca nefondată pentru următoa-
rele motive:
Din statutul existent la dosar rezultă că denumirea sindicatului este „Cultivatorii direcŃi din
România”, membri ai sindicatului pot fi agricultori şi persoanele care prestează servicii către agricultori,
persoanele care transportă, depozitează, prelucrează şi comercializează produse agricole, iar scopul sindica-
tului este să sprijine membrii săi în exercitarea profesiunii.
Însă, potrivit art.2 alin.1 teza 1 din Legea 54/2003 numai persoanele încadrate în muncă şi
funcŃionarii publici au dreptul să constituie organizaŃii sindicale şi să adere la acestea.
Potrivit art.2 alin.1 teza 2 din Legea 54/2003 agricultorii au dreptul să adere la o organiza-
Ńie sindicală ceea ce înseamnă că ea trebuie să fie deja constituită pentru a putea adera.
Potrivit alin.2 al aceluiaşi articol aderarea trebuie să se facă la o organizaŃie sindicală din
aceeaşi ramură sau profesiune.
Cum în speŃa de faŃă cei care vor să constituie sindicatul sunt agricultori se apreciază că ce-
rerea lor este nefondată, motivat de faptul că art.2 alin.1 teza 2 din Legea 54/2003 menŃionează că au dreptul
numai să adere la o organizaŃie sindicală ceea ce presupune că ea trebuie să existe deja, să fie deja constitui-
tă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
 łăranul Român 16
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate - Aprilie 2006

ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
R e s p i n g e cererea pentru înregistrare sindicat formulată de Manole
Benieamin, domiciliat în comuna priponeşti, satul Priponeşti de Jos, jud. GalaŃi, pentru „Cultivatorii direcŃi
din România”, ca nefondată.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
PronunŃată azi, 12.04.2006
Preşedinte, Grefier,
Judecător Niagu Mihaela Pâslaru Veta
ex.6
NM/BT
28.04.2006
Dosar nr. 264/ PJ-2006
RJ/1502-2006

Domnule preşedinte
Subsemnatul Manole Benieamin, domiciliat în comuna Priponeşti, judeŃul GalaŃi, C.I. seria
GL, numărul 330134, CNP 1560318170445, în calitate de reprezentant legal al sindicatului agriculto-
rilor „Cultivatorii direcŃi din România” în Dosar nr. 264/PJ-2006 şi Dosar RJ/1502-2006, în termen
legal declar
Recurs
împotriva încheierii de şedinŃă din 12.04.2006 pe care o declar netemeinică şi nelegală.
Motive
În fapt, am solicitat înregistrarea sindicatului agricultorilor „Cultivatorii direcŃi din România”
cu sediul în comuna Priponeşti, judeŃul GalaŃi.
Împreună cu cererea de înregistrare am depus şi următoarele acte conform Legii 54/2003, art.
14: Procesul-verbal încheiat la Adunarea Generală de constituire a sindicatului, Statutul, Tabelul cu
membrii fondatori, Tabelele cu membrii biroului, ai comisiei de cenzori, ai comisiei de disciplină, pro-
cură legalizată prin notariat pentru Manole Benieamin precum şi contractul de cont bancar pentru
suma de 350,00 RON solicitat de judecătorul de serviciu.
Prin încheierea de şedinŃă din 27.01.2006, instanŃa, (judecător Niagu Mihaela) a respins cere-
rea noastră ca inadmisibilă potrivit art.2 din Legea 54/2003 care nu dă dreptul agricultorilor să se
constituie în sindicate proprii.
În data de 10.02.2006 am făcut recurs împotriva încheierii de şedinŃă din 21.01.2006 pe care
am declarat-o netemeinică şi nelegală.
Motive
Conform art. 40, alin.1 din ConstituŃia României „CetăŃenii se pot asocia liber în partide poli-
tice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere”. Noi, agricultorii, ne considerăm cetăŃeni şi
prin urmare, art. 40, alin. 1 din ConstituŃie ne dă dreptul să ne organizăm în sindicate.
Prin art.2, legea 54/2003 a devenit neconstituŃională spre deosebire de Legea 54/1991 care prin
art. 4 recunoştea şi persoanelor care „exercită legal o meserie sau profesie în mod individual…”
dreptul de a se organiza în sindicate.
Conform art.20, alin.(1) şi alin.(2) din ConstituŃia României „ Dacă există neconcordanŃe între
pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi
legile interne, au prioritate reglementările internaŃionale…”
În concluzie, conform art.20, alin.(1) şi alin.(2) şi art.40 din ConstituŃie, sindicatul agricultori-
lor „ Cultivatorii direcŃi din România” trebuia înregistrat la rejudecarea cauzei.
Tribunalul GalaŃi prin decizia civilă nr.16/21.03.2006 a admis recursul declarat împotriva în-
cheierii din 27.01.2006, a casat această încheiere şi a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Tecuci,
 łăranul Român 17
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate - Aprilie 2006

motivat de faptul că instanŃa judecătorească a soluŃionat cererea fără a intra în cercetarea fondului
deşi avea această competenŃă.
Deşi conform art.24 alin.(1)c.p.c. nu avea dreptul, cauza a fost rejudecată în data de 12.04.2006
de acelaşi judecător Niagu Mihaela, care judecase aceeaşi cauză Dosar 264/PJ-2006 în 27.01.2006.
„Fără a intra în cercetarea fondului” doamna judecător Niagu Mihaela a respins cererea de
înregistrare a sindicatului agricultorilor „ Cultivatorii direcŃi din România” ca nefondată, bazându-se
tot pe art.2 din Legea 54/2003 ca şi prima dată, fără a Ńine cont de art.20 alin(1) şi(2) şi art.40 din
ConstituŃia României.
MenŃionez că şi în încheierea din 27.01.2006 cât şi în încheierea din 12.04.2006 nu s-au respec-
tat prevederile art.15 alin.(5), art.16 alin.(2) din Legea 54/2003 şi art. 284, alin.(1)c.p.c.
FaŃă cu actele depuse de noi în susŃinerea cererii şi faŃă de argumentele instanŃei prin care a
respins această cerere, considerăm soluŃia pronunŃată de Judecătoria Tecuci în Dosar nr.(264/RJ-
2006); RJ1502-2006 ca netemeinică şi nelegală şi solicităm trimiterea cauzei la Tribunalul GalaŃi pen-
tru reanalizarea cererii şi competentă soluŃionare.
Data
Manole Benieamin
Preşedintele Sindicatului „Cultivatorii direcŃi din România”

Domnului Preşedinte a Judecătoriei Tecuci

Gluma lunii