Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
6Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Iacob-psihologia-dezvoltarii

Iacob-psihologia-dezvoltarii

Ratings: (0)|Views: 108 |Likes:

More info:

Published by: Călin Răzvan Alexandru on Oct 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/19/2013

pdf

text

original

 
 
S
COPUL UNIT
ĂŢ
II DE CURS
 
 
s
ă
ofere cursan
ţ
ilor no
ţ
iuni
ş
i explica
ţ
ii pentru a în
ţ
elege domeniul psihologiei dezvolt
ă
rii
O
BIECTIVE OPERA
Ţ
IONALE
 
 În urma studierii acestei unit
ăţ
i de curs, studen
ţ
ii ar trebuie s
ă
:
 
 precizeze sarcinile
ş
i specificul 
psihologiei dezvolt
ă
rii în raport cu alte ramuri ale psihologiei sau fa
ţă
de altedomenii
ş
tiin
ţ
ifice;
 
 prezinte
ş
i exemplifice
principalele caracteristici ale dezvolt
ă
rii ontogenetice;
 
identifice
ş
i
ilustreze
tipurile de cuno
ş
tin
ţ
e utilizate de psihologii dezvolt
ă
rii; principalele repere teoretice
ş
imetodologice caracteristice autorilor prezenta
ţ
i;
 
indice
diversele criterii de clasificare a teoriilor;
 
defineasc 
ă
principalele arii, niveluri explicative
ş
i conceptele cheie ale teoriilor clasice;
 
compare
teoriile autorilor prezenta
ţ
i;
 
aplice
reperele teoretice achizi
ţ
ionate în rezolvarea unor exerci
ţ
ii;
 
 preia
 
critic 
materialul propus ca suport de curs.
E
VALUARE
 
a) criterii:-
calitatea recept 
ă
rii 
ş
i
în
ţ 
elegerii 
textului propus.-
corectitudinea transferului aplicativ 
al cuno
ş
tin
ţ
elor b) modalit
ăţ
i de evaluare:1.
tema de "acas
ă
 - List
ă
de
întreb
ă
ri 
ş
i
observa
ţ 
ii critice
sugerate de textul celor cinci capitole (minim 2 întreb
ă
ri
ş
idou
ă
observa
ţ
ii pentru fiecare capitol)- Termen de predare: pân
ă
la examenul scris
A
TEN
Ţ
IE
:
tema de “acas
ă
” 
reprezint
ă
condi
ţ
ia de intrare la examenul scris. Celor care nupredau lucr 
ă
rile nu li se încheie situa
ţ
ia la aceast
ă
disciplin
ă
, chiar dac
ă
au not
ă
 de trecere la examenul scris.
2.
examen scris
. Acesta va consta dintr-un set de întreb
ă
ri (10-15) dup
ă
modelul celor propuse încapitole.
 
P
SIHOLOGIA DEZVOLT
Ă
RII
 65
 
I. DEZVOLTAREA ONTOGENETIC
Ă
 
I.1.
 
C
ONSIDERA
Ţ
II GENERALE
 
Dezvoltarea unei fiin
ţ
e umane poate p
ă
rea misterioas
ă
, poate chiar magic
ă
. Este înc
ă
greu deexplicat în totalitate cum o singur 
ă
celul
ă
fecundat
ă
se poate transforma într-un nou n
ă
scut perfectuman, un copil capabil de achizi
ţ
ia limbajului, o fiin
ţă
competent
ă
social.
Ciclul vie
ţ 
ii umane reprezint 
ă
 obiectul 
 psihologiei dezvolt 
ă
rii 
. Aceast
ă
ramur 
ă
a psihologiei exploreaz
ă
modurile în care au loc, întimp, cre
ş
terea fizic
ă
 
ş
i intelectual
ă
a omului, geneza comportamentele sale individuale
ş
i sociale încercând s
ă
stabileasc
ă
o rela
ţ
ie între comportament
ş
i cre
ş
tere. Într-un cuvânt, aceast
ă
ramur 
ă
apsihologiei cerceteaz
ă
 
dezvoltarea scurt 
ă
 
sau
ontogeneza
. (gr.
on
,
ontos
- existen
ţă
,
genesis
- na
ş
tere)Cât dureaz
ă
ontogeneza? R
ă
spunsul clasic propunea intervalul dintre na
ş
terea individului
ş
i vârstaadult
ă
. Psihologia contemporan
ă
l
ă
rge
ş
te aceste repere temporale: de la embriogenez
ă
(2-8/12s
ă
pt
ă
mâni prenatale) pân
ă
la sfâr 
ş
itul vie
ţ
ii. Dac
ă
a devenit a
ş
a de "lung
ă
", mai poate fi ontogenezasupranumit
ă
dezvoltarea scurt
ă
? Evident da, prin raportare comparativ
ă
. Prin conceptul de
dezvoltarelung 
ă
,
 
ş
tiin
ţ
ele biologice, antropologice, psihologice, desemneaz
ă
 
filogeneza
(gr.
 phyle
- trib, grup,specie;
genesis
- na
ş
tere)
ş
i
antropogeneza
(gr.
anthropos
- om;
genesis
- na
ş
tere). În esen
ţă
,
dezvoltarea scurt 
ă
 
sau
ontogeneza
este reprezentat 
ă
de totalitatea schimb
ă
rilor sistematice, bio-psiho-sociale, intraindividuale, care au loc pe parcursul vie
ţ 
ii fiec 
ă
rui om.
 Psihologia dezvolt
ă
rii are o perspectiv
ă
precis
ă
asupra dezvolt
ă
rii umane. Ea prive
ş
tecomportamentul uman ca fiind un sistem deschis, în permanent
ă
schimbare, având atât determinan
ţ
iculturali cât
ş
i biologici. În nici un moment nu putem spune despre o persoan
ă
c
ă
nu are un "mediu" sauun sistem biologic care s
ă
-i afecteze comportamentul. În dezvoltarea ei, o persoan
ă
prezint
ă
o între
ţ
esere de for 
ţ
e biologice
ş
i de mediu care ac
ţ
ioneaz
ă
împreun
ă
. Dezvoltarea ontogenetic
ă
puneunele dintre întreb
ă
rile cele mai fascinante privind natura umanului.
I.2.
 
S
PECIFICUL PSIHOLOGIEI DEZVOLT
Ă
RII
 
Dezvoltarea uman
ă
, vom vedea, este obiect de studiu
ş
i pentru alte domenii. Ce îiintereseaz
ă
, prioritar, pe psihologi?
Psihologia dezvolt 
ă
rii urm
ă
re
ş
te s
ă
identifice, s
ă
descrie, s
ă
explice
ş
i s
ă
prezic 
ă
modul în care variaz 
ă
conduita uman
ă
de-a lungul existen
ţ
ei. Primul pas este descriptiv. Elrealizeaz
ă
o inventariere
ş
i o prezentare detaliat
ă
a acestor schimb
ă
ri. Al doilea pas (sau serie de pa
ş
i)se refer 
ă
la
explicarea
schimb
ă
rilor observate. Al treilea vizeaz
ă
 
 predic 
ţ 
ia
. Apare astfel, în discu
ţ
ie,necesitatea teoriilor.Pentru a explica
de ce
ş
i
cum
se produc conduitele, psihologii au elaborat seturi de afirma
ţ
ii,legate între ele din punct de vedere logic, numite teorii. O afirma
ţ
ie teoretic
ă
este de obicei abstract
ă
 
ş
inu se refer 
ă
direct la faptele observabile. De exemplu, teoria dezvolt
ă
rii psihosociale a lui Erik Erikson
 
L
UMINI
Ţ
A
I
ACOB
 66
(vezi capitolul V) afirm
ă
c
ă
la vârsta de circa 2-4 ani copilul trebuie s
ă
-
ş
i dezvolte
autonomia
, o stare deauto-control
ş
i auto-determinare. Autonomia nu poate fi observat
ă
în mod direct, dar dac
ă
Erikson aredreptate în leg
ă
tur 
ă
cu nevoia copilului de a-
ş
i conduce propriul comportament, ar trebuie s
ă
putemobserva astfel de dovezi ca, de exemplu, r 
ă
spunsul "nu" dat la cererile p
ă
rin
ţ
ilor (la circa 2 ani), opozi
ţ
iaverbal
ă
- "fac eu" - la ofertele de ajutor 
ş
i a
ş
a mai departe. Afirma
ţ
ia teoretic
ă
a lui Erikson despreautonomie prezice astfel de comportamente.Teoriile trebuie s
ă
conduc
ă
la ipoteze verificabile referitoare la comportamentul observabil.Dac
ă
afirma
ţ
iile unei teorii prezic o mare parte din comportamentul uman, atunci putem spune c
ă
 aceast
ă
teorie reprezint
ă
o explica
ţ
ie pertinent
ă
a dezvolt
ă
rii umane. Dac
ă
studiile sunt corecte, eletrebuie s
ă
conduc
ă
la rezultate pe care al
ţ
ii le pot repeta sau confirma. Necesitatea teoriilor esteevident
ă
, deoarece, oricât de atractivi ar fi copii
ş
i adolescen
ţ
ii, doar o descriere a ac
ţ
iunilor lor nu lepoate explica în mod adecvat conduita. S
ă
re
ţ
inem: când spunem teorie, spunem, în esen
ţă
,
explicare
.Pân
ă
acum nici o teorie nu a explicat satisf 
ă
c
ă
tor toate aspectele dezvolt
ă
rii umane. Mai multchiar, teoriile au tendin
ţ
a de a fi restrânse la anumite segmente ale dezvolt
ă
rii, cum ar fi aspecte alecomportamentului social, dezvolt
ă
rii intelectuale sau afective etc.
Predic 
ţ 
ia
ş
i explica
ţ 
ia
sunt dou
ă
dintre scopurile importante ale psihologiei. Un alt scop estecel
aplicativ 
. De exemplu, controlul comportamentului prin recompens
ă
 
ş
i pedeaps
ă
are o importan
ţă
 teoretic
ă
pentru psihologi
ş
i una practic
ă
pentru p
ă
rin
ţ
i, profesori
ş
i al
ţ
i adul
ţ
i responsabili de cre
ş
tereacopiilor. Întrucât psihologia dezvolt
ă
rii se intereseaz
ă
de dezvoltarea pe toat
ă
durata vie
ţ
ii, informa
ţ
iileprivind schimb
ă
rile conduitelor din toate perioadele sunt importante. Totu
ş
i, cercet
ă
torii au colectat îngeneral, mai multe informa
ţ
ii despre copiii nou n
ă
scu
ţ
i
ş
i cei de vârst
ă
 
ş
colar 
ă
 
ş
i mai pu
ţ
ine informa
ţ
iidespre adul
ţ
i
ş
i b
ă
trâni. Aceasta s-a întâmplat din cauza dificult
ăţ
ii de a organiza experimente atuncicând subiec
ţ
ii sunt împr 
ăş
tia
ţ
i geografic
ş
i tr 
ă
iesc în condi
ţ
ii variate. Întrucât în maternit
ăţ
i
ş
i
ş
coli pot fig
ă
si
ţ
i împreun
ă
copii de vârste similare, ele ofer 
ă
un cadru excelent pentru investiga
ţ
ii. Exist
ă
îns
ă
 
ş
ialte motive. De exemplu, în primii ani de via
ţă
dezvoltarea este rapid
ă
, iar schimb
ă
rile pot fi m
ă
surate într-o perioad
ă
scurt
ă
de timp. La vârsta adult
ă
schimb
ă
rile sunt lente
ş
i adesea dificil de m
ă
surat.
ACTIVITATE
Completa
ţ
i argumenta
ţ
ia decalajului existent între cercetarea vârstelor copil
ă
riei
ş
i adolescen
ţ
ei
ş
icele de adult sau b
ă
trân cu alte explica
ţ
ii. Minim dou
ă
.Mai multe domenii
ş
tiin
ţ
ifice sunt interesate de asemeni de dezvoltarea uman
ă
: biologia,sociologia
ş
i antropologia. Psihologii din domeniul dezvolt
ă
rii depind de datele despre istoria biologic
ă
 a individului, despre organizarea social
ă
 
ş
i influen
ţ
ele culturale, informa
ţ
ii provenite din acestediscipline. Ei reclam
ă
astfel de informa
ţ
ii pentru a explica unele comportamente, psihologii v
ă
zândpersoana în dezvoltare ca un sistem în schimbare care integreaz
ă
factori biologici
ş
i experien
ţ
eindividuale. Tipurile de experien
ţ
e pe care un om le are depind în mare m
ă
sur 
ă
de tipul de familie sausocietate în care tr 
ă
ie
ş
te (de exemplu, câ
ţ
i fra
ţ
i sau surori are, cât de severi sunt p
ă
rin
ţ
ii, ce tipuri deinstitu
ţ
ii exist
ă
)
ş
i de valorile culturale care disting binele de
ă
u, ceea ce este acceptat sau prohibit etc.Ceea ce înv
ăţă
m într-un context sociocultural depinde atât de disponibilitatea noastr 
ă
de a înv
ăţ
a, cât
ş
ide disponibilitatea materialelor 
ş
i ideilor ce trebuiesc înv
ăţ
ate. În cazul copiilor, nivelul de maturizare areo influen
ţă
profund
ă
asupra a ceea ce ei selecteaz
ă
din lumea înconjur 
ă
toare, iar mediul lor stabile
ş
tece anume le este disponibil.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->