Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Structuri demografice

Structuri demografice

Ratings: (0)|Views: 21 |Likes:
Published by Dannutzik Dana

More info:

Published by: Dannutzik Dana on Oct 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/18/2012

pdf

text

original

 
Structuri demografice1)
Definitiile diferitelor forme de manifestare ale orasului pana lamegalopolis
Orasul
sistem bine conturat administrativ teritorial, in genere cu mai putinde 50 de mii de locuitori, fara localitati componente si in care se mentinfrecvent aspecte de ale originii rurale.
Aglomeratia Urbana
-
se refera la orase cu peste 100 de mii de locuitori,trecand adesea de 1 milion de locuitori, aceasta presupune o arie deurbanizare formata dintr-un oras si zona sa subrubana( hinterland). Ariarespectiva reprezinta o dezvoltare a vechiului oras, avand de obiceiurmatoarea structura:
-
aria centrala, numita city sau cite, corespunzatoare nucleului vechi
-
cartiere din prima centura, dezvoltate in perioada de expansiuneindustriala sau comerciala a localitatii
-
cartiere suburbane din centura exterioara, alipite treptat orasului
-
localitati exterioare, inca independente din punct de vedere teritorialdar legate economic, administrativ si ca populatie de aglomeratia incauza. Intre acesta si aglomeratie si afla spatii verzi, terenuri deculturi agricole, de agrement, etc, cu o functionalitate urbana prindestinatia folosirii lor.
Conurbatia –
 presupune existenta a cel putin doua orase intre care s-austabilit interrelatii de productie-consm, soldate cu o fuziune teritoriala aacestora ( sau nu). Desi ele isi pot pastra individualitatea juridica, cand secontopesc formand o arie continua urbanizata, cu legaturi comune detransport, sisteme de alimentare cu apa, comunicatii, salubritate, etc.Formeaza un organism teritorial amplu, policentric si cu arii specializatefunctional.
Metropola –
semnifica marile orase, multimilionare sub aspectul numaruluide locuitori, capatand insa din ce in ce mai multe conotatii multiple, intrecare cea de centru de maxima importanta intr-un domeniuoarecare. Daca oconurbatie este exclusiv o anumita treapta ierarhica a spatiului urban, ometropola poate reprezenta fie un oras cu o importanta regionala ( 
metropola de echilibru)
fie o aglomeratie urbana de dimensiuninationale. Frecvent metropola este asimilata regiunii urbane, ca o formaactuala sub care se dezvolta fenomenul urban conemporan.
1
 
Megalopolis –
este un termen vechi cu intelesuri destul de variate, fiindfolosit astazi pentru a desemna mari formatiuni urbane-aglomerari de orase-rezultate din fuziunea zonelor suburbane si a hinterlandurilor. Exista opiniiconform carora expansiunea continua a melopolisurilor va duce la aparitia
orasului mondial,
sau
ecumenopolis
.2.
O evolutie teritoriala a fenomenului urban romanesc comparativ cu celeuropean
Pentru a intelege mai bine evolutia fenomenului urban, atat in tara noastra, cat siin intreaga Europa, este necesar ca sa pornim in cautarea si in identificarea depuncte comune in istoria diferita a civilizatiilor pe intreg continentul European, dinAntichitate pana in Epoca Moderna.Unul din punctele de pornire in istoria oraselor au foste asa numitele Polisurigrecesti, Orase cetati, care au dominat zona mediteraneana, independente dinpunct de vedere administrativ si militar, una de cealalta, orase inchise in zidurigroase de aparare, in fata populatiilor barbare sau ale intentiilor de cucerire aleunui despot vecin. Cateva din acestea au existat si pe teritoriul Romaniei, inspecial in zona de colonizare greceasca de pe malul Marii Negre, separate dinpunct de veder structural si motivational de asezarile triburilor Dace, orase cu scopde cetate, capitala cunoscand atat o functie militara cat si una religioasa. Totusi,fenomenul urban pe teritoriul nostru nu a cunoscut o asemenea tehnologiearhitecturala sau un model de expansiune ca cel al oraselor elene.Ceea ce a dus la imprastierea ideilor urbane pe intregul teritoriu european a fostinsa cucerirea militara romana. Orasele incepand sa infloreasca in zonele in careArmata era stabilita, in jurul castrelor si cazarmelor romane. Tot acum, orasul sediversifica, isi gaseste noi tipuri de cladiri pentru a le satisface nevoile cetatenilorsai. Observam in aceasta perioada un interes crescut pentru infrastructura.Caderea Imperiului Roman si asalutile populatiilor migratorii au avut o influentaasupra fenomenului urban destul de puternica. Orasele , tinte mari si bogatepentru furturi, au fost abandonate pentru securitatea satelor si padurilor care leinconjurau, sau a manastirilor si cladirilor cu importanta religioasa , construite siintarite ca sa ia locul fortaretelor. Atat in Estul Europei, cat si in Vest, orasele auinceput sa depinda de seniori bogati, cu suficiente fonduri ca sa intretina ziduri deaparare si mici garnizoane imprejurul castelelor sau al manastirilor fortificateconstruite in vecinatate.2
 
Dupa secolul 11 insa , comertul incepe sa se afirme, dezvoltarea pietelor sitargurilor ajungand sa castige un loc in cadrul lucrurilor care mentin bunastarealocuitorilor. Se deschid noi targuri in zone comerciale favorabile, pe cursurilefluviilor, la campie, iar scopul seniorilor e de a le apara si de a-si asigura astfelveniturile. Orasele sunt limitate in continuare din punct de vedere spatial , aparatede ziduri puternice si de valuri de pamant, de palisade de lemn. Evul mediu obligaorasele sa se limiteze la forma lor fixa, adoptand astfel stradute intortocheate sicartiere ale breslelor.Diferenta intre orasele romanesti si cele vestice incepe sa apara in perioadaRenasterii. In restul Europei, orasele se culturalizeaza, se imbogatesc arhitectural,incep sa se extinda iar Piata incepe sa isi faca aparitia ca punct focal al vietiiorasului, dupa modelul oraselor Italiene. Orasele vestice adopta universitatile cadinamizatori ai fenomenului urban si arta. Intre timp, orasele din est sunt supusecontinuu unei lupte pentru supravietuire. Invazia si ocupatia otomana de la sud deDunare isi lasa amprentele asupra oraselor romanesti, mereu cu un pas spre razboisi aparare. La sud de Dunare, influenta Otomana se poate observa in arhitecturaunor orase precum Belgrad, Braila, etc. ( Desi nu trebuie sa uitam ca si in vest,arhitectii europeni s-au inspirat dupa moedelele arabe, de exemplu, aparitiaarhitecturii gotice a veit ca raspuns la Cucerirea Normanda a Siciliei islamice, deunde s-au importat aceste cunostinte ).Secolele 17-18 sunt definite in arhitectura europeana de bogatie si fast. Oraselevestice au parte de o structura care pune in valoare monumente, arhitecturafantanilor, fatadele, conceptii marcate de dorinta de infrumusetare. In vest, oraselecunosc o expansiune considerabila si planurile lor integreaza notiune de igiena siocupare a terenului. Pentru prima data se inmultesc micile magazine cu vitrine,securitatea contra incendiilor si salubritatea publica. Parisul si Londra incep sa isicastige statutul de metropole.Spre deosebitre de acestea, societatea romaneasca de secol 18, nu vede orasul cuintaietate, ca in spatiul transilvanean. Exceptand capitalele principalelot romane,asezarile urbane nu se regaseau decat in zona targurilor. Palatul este cel maiimportant edificiu de arhitectura, privilegiu al domilor, insa si acestea nu erauconstruite ci mai degraba renovate de la un conducator la altul.Ceea ce a insemnat explozia urbana a fost insa secolul 19 si Revolutia saindustriala. Orasele isi adauga noi centuri de ateliere si fabrici si locuinte ieftinepentru muncitori, zonele miniere se dezvolta din cauza migratiei populatiei,metropolele confruntate cu revolte populare si epidemii se transforma pentru o maibuna gestionare a problemelor cu care se confrunta ( Parisul lui Haussmann econstruit cu piete largi si colturi stelate ca armata sa poata trage mai bine inmasele revolutionare) . In sfarsit Principatele romane se modernizeaza si ele si astadatorita schimbarii statutului lor. Acum sunt o singura tara, unita sub conducereaunui principe strain care aduce cu el idei inovatoare si care stie sa aleaga si saaduc arhitectii potriviti. In curand orasele romanesti se vor apropia de arhitecturacelor frantuzesti, vor avea un Ateneu, biblioteci, muzee, teatru, infrastructurapotrivita care sa le conecteze, astfel incat, pana la inceputul secolului 20,3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->