You are on page 1of 15

Unitatea de nvare nr. 5.2 5.2.

INSTALATIA DE ANCORARE
5.2.1. Ancore 5.2.1.1. Ancore cu brae fixe 5.2.1.2. Ancore cu brae articulate 5.2.1.3. Ancore de corp mort 5.2.2. Lanuri 5.2.2.1. Descrierea lanurilor 5.2.2.2. Marcarea lanurilor de ancora 5.2.2.3. Intretinerea lanurilor 5.2.3. Echipament pentru ancoraj 5.2.3.1. Narile 5.2.3.2. Stopele si boturile 5.2.3.3. Postamentul ancorei 5.2.3.4. Puul lanului 5.2.4. Mecanisme de fundarisire si virare 5.2.5. Funcionarea instalaiei de ancorare 5.2.5.1. Fundarisirea ancorei 5.2.5.2. Virarea ancorei 5.2.6. Manevra ancoroatelor 64 64 66 66 68 68 70 70 70 71 71 72 72 73 75 75 76 76

OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 5.2 Principalele obiective ale Unitii de nvare nr. 5.2 sunt: Prezentarea instalatiei de ancorare. Definitie. Tipuri de ancore. Echipamente pentru ancoraj. Mecanisme de fundarisire si virare. Functionarea instalatiei de ancorare
63

5.2. INSTALAIA DE ANCORARE Instalaia de ancorare const din totalitatea echipamentelor i dispozitivelor destinate att pentru fixarea i depozitarea ancorelor la bord, ct i pentru manevrarea ancorelor fundarisire, virare. Orice nav trebuie nzestrat n mod obligatoriu cu o instalaie de ancoraj dispus de regul la prova, pe teug, format din urmtoarele pri componente: a) ancore b) lanuri c) echipamente pentru ancoraj d) mecanisme de fundarisire i de virare e) f) g) h) Instalaia trebuie sa ndeplineasc anumite cerine, cum ar fi: s asigure manevrarea ancorelor fr nici un fel de dificultate s permit fundarisirea i virarea ancorelor la momentul dorit s permit abandonarea ancorelor i lanului n caz de nevoie s realizeze o fixare sigur a captului lanului la bord 5.2.1. Ancore ANCORA este o pies de oel forjat sau turnat, cu o form specific, cu braele capabile s se nfig n fundul mrii i s menin nava pe loc. Tipurile de ancore folosite n prezent la bordul navelor pot fi mprite n dou categorii: i) ancore cu brae fixe j) ancore cu brae mobile Fiecare din aceste tipuri de ancore poate fi mprit dup criteriul existenei traversei n: k) ancore cu travers l) ancore fr travers Din punct de vedere al rolului pe care l au la bord, ancorele se pot mpri n: m) ancore principale (dispuse ntotdeauna la prova) n) ancore secundare (dispuse la pupa) 5.2.1.1. Ancore cu brae fixe Din categoria ancorelor cu brae fixe, n prezent se mai ntrebuineaz o ancor cu travers denumit ancor tip Amiralitate. Aceast ancor poate fi ntlnit la navele cu vele, la navele fluviale, la alupe i ambarcaiuni sau ca ancorot la navele mari. Ancora tip Amiralitate este o ancor tipic cu travers i se compune din urmtoarele elemente:
64

o) p) q) r) s)

fusul braele palmele inelul traversa

Fusul este o bar de oel cilindric (prismatic) terminat la partea superioar cu un ochi. Braele sunt dou bare fixe care se desfac la partea inferioar a fusului fcnd corp comun cu acesta. Locul unde se ncrucieaz pe fus se numete diamant (partea cea mai rezistent a ancorei). Palmele sunt extremitile triunghiulare ale braelor. Ele se termin cu vrfuri ascuite care se numesc gheare. Inelul sau cheia de mpreunare, fixat n ochiul din captul fusului, servete pentru legarea lanului de ancor. Traversa este o bar de metal, cilindric, avnd diametrul corespunztor orificiului din fus. La mijlocul traversei exist un opritor i un cui spintecat legat cu un lnior care servete la fixarea traversei n locaul ei pe fus. Traversa are un capt ncovoiat pentru a se putea rabate i fixa de-a lungul fusului pentru poziia repaus. Modul de funcionare al ancorei tip Amiralitate este determinat de poziia traversei, perpendiculara pe planul braelor. In momentul fundarisirii, ancora cade pe verticala atingnd fundul cu unul din brae. Pe msura ce lanul se fileaz, ancora se aseaza cu braele pe fund in poziia orizontala cu fusul rezemat intr-un capt al traversei care se menine in poziia verticala. In acelai timp, datorita deplasrii navei sub aciunea vntului sau a curentului, lanul ncepe sa se ntind trgnd de inelul ancorei. Se formeaz astfel un cuplu de rsturnare determinat de fora cu care trage lanul de inel in jos si rezistenta pe care o opune captul traversei rezemat da fundul apei. Sub aciunea acestui cuplu, ancora se rstoarn, traversa devine orizontala, iar braele iau poziie verticala cu un bra, mai precis cu una din gheare rezemata pe fund. Continuarea traciunii lanului face ca fusul ancorei sa se deplaseze orizontal pe suprafaa fundului si gheara sa se nfig in materialul din care este format fundul. Principalul avantaj consta in faptul ca acest tip de ancora se nfige uor in solul fundului si tine bine nava. Dezavantajele constau in faptul ca ancora, avnd traversa si braele dispuse in plane perpendiculare, prezint greutati la manevra, din cauza gabaritului necesitnd instalaii speciale pentru ridicarea si punerea la post.

65

5.2.1.2. Ancore cu brae articulate Dintre ancorele de acest tip cea mai frecvent folosita la navele maritime moderne este ancora tip Hall. Aceasta este o ancora fara traversa alctuita din: t) inel u) fus v) doua brae articulate w) gheare x) contrabratele y) diamantul z) buloanele (uruburile) de mpreunare a fusului cu diamantul Spre deosebire de ancorele cu brae fixe, la ancorele de tip Hall, braele se pot rabate intr-o parte si alta a fusului oscilnd cu un unghi de aproximativ 45 grade. Modul de funcionare al acestui tip de ancora este determinat de posibilitatea de oscilaie a braelor. Dup fundarisire, ancora cade pe fund lund o poziie orizontala. In momentul cnd lanul ncepe sa se ntind, trage de inelul ancorei ridicnd uor fusul, care se mica in articulaia de fixare in diamant, astfel ca braele raman in plan orizontal. Ancora este tarata pe fund in aceasta poziie pana cnd contrabratele ntmpina o rezistenta la ntlnirea primei denivelri. Din acest moment, asupra ancorei actioneaza doua forte: aa) una este traciunea lanului care tinde sa trag ancora dup el; bb) a doua este rezistenta opusa de sol care tinde sa mentina contrabratul in jos; Efectul aciunii acestor doua forte provoac deschiderea braelor pana la unghiul maxim de 45 grade si atunci ghearele se nfig in solul fundului. Avantajul principal al acestui tip de ancora l constituie faptul ca este foarte comoda la manevra fixndu-se foarte simplu la post. La fundarisire sau la virare se exclude posibilitatea ncolcirii lanului pe fus sau pe brae. Dezavantajul principal al ancorei tip Hall consta in faptul ca dup fundarisire trebuie tarata pe fund pana se agata si musca solul. 5.2.1.3. Ancore de corp mort Ancorele de corp mort sunt ancore destinate pentru fixarea navelor far sau a altor instalaii plutitoare. Aceste ancore se folosesc pentru a fixa solid si pe timp ndelungat diferite mijloace plutitoare. Cel mai frecvent sunt folosite trei tipuri de ancora de corp mort si anume: cc) ancora de corp mort tip Amiralitate cu un singur bra si cu traversa fixa dd) ancora ciuperca ee) ancora urub

66

Tipuri de ancore 1 Amiralitate 2 Primitiva de lemn cu bolovani 3 Romana 4 Vikinga 5 Comuna 6 Baldt 7 Hall 8 Dunn 9 Marrel 10 Inglefield 11-Gruson-Hein 12 Amiralitate fara traversa 13 Amiralitate fara traversa 14 Matrosov 15 Amiralitate de submarin 16 Tyszack 17 Powell 18 Rynvaart 19 Trotman 20 Northill 21 Westney 22 Danforth 23 Cu patru brae 24 Calota 25 Cu un bra tip vechi 26 urub 27 Bloc (beton) 28 Cioc (fonta) 29 Bloc (ferociment) 30 Ciuperca 31 Ciuperca ondulata 32 Tombostone 33 Plug 34 Grapa 35 Cu un bra (moderna) 36 - Martin

67

5.2.2. Lanuri 5.2.2.1. Descrierea lanurilor Lanurile de ancora sunt destinate pentru asigurarea legturii dintre ancora si nava. Ele sunt confecionate din inele metalice de forma unei elipse numite zale. Zalele pot fi cu pod sau fara pod. Podul (denumit si punte) este o traversa metalica dispusa la mijlocul zalei impartind zaua in doua parti egale. Podul are rolul de a nu permite alungirea zalei la traciune, mrind in acest fel rezistenta lanului cu 20%. r1 b d1 d1 d l1 Za mrita cu punte d1 l1 r1 = 1,7 d Za mrita fara punte b

r b d d1 d l l r = 1,7 d Za comuna fara punte b

Za comuna cu punte

68

d4

l4

b4 Za de mpreunare (Kenter) d4 = d

r2 r2=2d

d2 l2 Za terminala Modele de zale de lan de ancora

69

Lanul unei ancore se caracterizeaz prin calibru si prin lungime. Calibrul lanului de ancora este diametrul unei zale msurat in dreptul punii sau la mijlocul zalei daca lanul este format din zale fara pod. Calibrul se exprima in milimetrii. Lungimea lanului este impartita in chei de lan, o cheie de lan avnd lungimea de 25 metri. Prima cheie este fixata de ancora cu o cheie cu vrtej. Cheile de lan sunt unite printr-o za de mpreunare, mai solida si cu posibilitatea desfacerii, numita cheie Kenter. 5.2.2.2. Marcarea lanurilor de ancora Lanurile de ancora au un marcaj din fabricaie prin care se indica marca fabricii, anul fabricaiei, diametrul lanului. Din punct de vedere marinresc, intereseaz marcajul care se face la bord pentru a permite cunoaterea in orice moment a lungimii de lan aflata la apa. Pentru ca lungimea lanului de ancora care este lsat la apa sa poat fi complet cunoscuta, este necesara dimensionarea lanului. Acesta este impartit in chei de lan, care au fiecare o lungime de 25 metri. Delimitarea cheilor de lan se face cu ajutorul unor marcaje, in felul urmtor: ff) dup fiecare cheie apare o za mai groasa care este za de mpreunare. Acesta za este piturata in rou si corespunztor numrului cheii de lan se pitureaz in alb de o parte si alta a zalei de mpreunare o za cu un inel de tabla. Astfel, la prima cheie vom avea piturate zaua de mpreunare cu rou si de o parte si de alta a acesteia o za alba si un inel de tabla, la doua cheie, zaua de mpreunare roie si cate doua zale de o parte si de alta, pe fiecare un inel de tabla, etc. In general, o nava are intre 8 chei de lan la babord, echivalentul a 200 metri si 9 chei de lan la tribord, echivalentul a 225 metri. 5.2.2.3. Intretinerea lanurilor In timpul exploatrii, lanul ancorei trebuie verificat sistematic pentru a exista sigurana ca zalele nu sunt crpate si podurile nu sunt slbite. Lanul de ancora nu trebuie folosit daca se constata zale crpate sau vreun pod slbit. ntotdeauna cnd nava este urcata pe doc, lanurile se scot din puuri, se ntind pe puntea docului, se curata de rugina si de vopseaua veche, dup care se pitureaz cu miniu de plumb si apoi se vopsete. Este necesar ca la fiecare virare lanul sa fie bine splat cu instalaii speciale de splare dispuse in nara ancorei. 5.2.3. Echipament pentru ancoraj Echipamentul pentru ancoraj constituie partea componenta a instalaiei de ancorare care este destinata pentru fixarea, depozitarea si manevrarea ancorelor si lanului la bordul navei. Echipamentul pentru ancoraj este alctuit din: gg) nari
70

hh) stope ii) bouri jj) postamentul ancorei kk) puul lanului 5.2.3.1. Narile Narile sunt piese din fonta sau din oel turnat avnd o forma tubulara cu seciune circulara sau ovala si terminate la capete cu cate o ntritura, una care se fixeaz in bordaj si alta in punte. Narile sunt dispuse in ambele borduri in aa fel nct sa permit trecerea libera a lanului si punerea la post a ancorelor fara traversa. Narile sunt astfel construite nct sa permit ancorei sa gliseze uor imediat ce lanul a fost eliberat, iar lanul sa treac fara efort. 5.2.3.2. Stopele si boturile Pentru fiecare lan sau cablu de ancora sunt prevzute la bordul navei cate o stopa de punte care asigura la post sau fixeaz si oprete micarea lanului pe timpul manevrei de ancorare sau pe timpul lucrrilor la lan. Stopele de punte sunt dispuse pe traiectoria lanului de ancora, intre vinci si ancora (nara). Dup felul construciei exista doua tipuri principale de stope: ll) stope cu clcai, acionate cu o prghie mm) stope cu urub, acionate cu ajutorul unui ax filetat

Stopa cu clcai

71

Stopa cu lan 1 ochi in punte; 2 sarma; 3 lan; 4 palanc Pentru mrirea siguranei ancorajului si evitarea ca ntreg efortul cu care trage lanul ancorei sa se aplice in stopa, se boteaza lanurile ancorelor cu ajutorul unor boturi confecionate din lan sau din parma. De regula, botul este format dintr-o bucata de lan cu 5-6 zale, fixata cu un capt la un ochet sau o placa metalica in punte iar in celalalt capt se termina cu un cioc de papagal sau o gheara de drac, care se fixeaz de lanul ancorei si l blocheaz. 5.2.3.3. Postamentul ancorei In timpul marului ancorele sunt fixate la post, pe postament sau suspendate. Postamentul ancorelor de tip Hall se afla dispus in bordaj, la captul din prova al navei. Postamentul ancorelor tip Amiralitate este dispus pe punte si constituie o ntritura a punii pe care ancora se fixeaz la post in poziie orizontala si se amareaz. Punerea la post a ancorelor tip Amiralitate se face cu ajutorul unui grui rotativ, numit grui de capon, destinat ridicrii ancorei ieite la suprafaa, peste balustrada si instalarea la post pe punte. 5.2.3.4. Puul lanului Este constituit din doua compartimente aflate sub teuga navei si unde se depoziteaz lanul ancorei cnd nu este folosit. Captul lanului se prinde la partea superioara a puului cu un cioc de papagal, folosit pentru detaarea completa a lanului in caz fortuit. Accesul in puul lanului se realizeaz prin forepeak.

72

5.2.4. Mecanisme de fundarisire si virare Pentru fundarisirea si virarea ancorelor principale, navele sunt prevzute cu mecanisme de lansare si virare instalate pe punte la prova si care pot fi cu ax de rotire vertical cabestan si cu ax de rotire orizontal vinciuri. Aceste mecanisme de manevra pot fi manuale sau mecanice. Cabestanul este un mecanism de fora, care pe lng virarea lanului ancorei este destinat si la ntinderea parmelor de manevra.

Cabestanul A din secolul XVII: 1 plrie; 2 ferastruica; 3 cabestan pe coverta; 4 clopot; 5 cabestan sub coverta; 6 tachet B pentru lan si parme: 1 clopot; 2 maina cabestanului; 3 tachet; 4 lanul ancorei; 5 stea de comanda a mainii cabestanului; 6 steaua frnei; 7 barbotin C pentru parme: 1 manela; 2 cresttura; 3 cingtoare; 4 ferastruica; 5 plrie; 6 coroana; 7 barbotin; 8 castaneta; 9 tachet mobil El este format dintr-un tambur care se rotete in jurul unui ax vertical. La partea superioara a tamburului sunt prevzute 5-6 locauri prismatice in care se introduc nite bare de lemn denumite manele, cu ajutorul crora se pune in micare cabestanul atunci cnd se lucreaz manual. La baza tamburului exista una sau doua piese mobile cu rol de opritor, care se numesc castaniete. Acestea permit rotirea tamburului fie intr-un sens, fie in ambele sensuri, in funcie de poziia in care sunt aezate.
73

Toate cabestanele care sunt destinate pentru virarea ancorelor au in plus o piesa speciala, o coroana cu santuri de forma zalelor de lan, care se numete barbotina. Lanul ancorei se angreneaz perfect in locaurile barbotinei, astfel ca, in final lanul se mica in sensul in care se invarteste barbotina. Orice cabestan este dotat cu frna sau stea de cuplare, cu ajutorul creia se angreneaz sau se elibereaz barbotina. Cabestanele acionate mecanic sau hidraulic sunt ntotdeauna dublate de posibilitatea acionarii manuale. Vinciul este un mecanism de fora cu aceiai destinaie ca si cabestanul, cu singura deosebire ca din construcie este prevzut cu tamburi si barbotine care se rotesc in jurul unui ax orizontal.

Tipuri de vinciuri de ancora

74

5.2.5. Funcionarea instalaiei de ancorare 5.2.5.1. Fundarisirea ancorei Pe navele mari, instalaia de ancorare se afla in grija sefului de echipaj. nainte de ancorare sau virare seful de echipaj este obligat: nn) sa pun in funciune cabestanul (vinciul) oo) sa verifice funcionarea acestuia fara sarcina pp) sa verifice daca functioneaza ungerea qq) sa verifice funcionarea cuplrii si decuplrii barbotinei Desfasurarea operaiunii de ancorare se desfasoara dup urmtorii pai: rr) nava este stopata ss) la comanda FUNDA se slabeste frna vinciului iar ancora pleac datorita greutatii tt) cu ajutorul motorului nava se deplaseaz puin napoi, ancora se taraste pe fundul apei pana se fixeaz uu) se da drumul la lan cat este nevoie (de trei ori adncimea apei), lanul se ntinde pe fund vv) se strnge frna, se fixeaz lanul cu stopa, se pune botul sau gheara de drac, dar in general se las fara pentru o eventuala manevra a lanului. La alegerea locului de ancoraj trebuie avut ntotdeauna in vedere asigurarea spaiului de sigurana reprezentnd lungimea navei + lungimea lanului din apa + factor de sigurana de cel puin 2 cabluri (2 x 185,2 m) cnd este posibil. Comunicarea prova comanda la fundarisirea ancorei Ofierul de la prova comunica: DREAPTA / STANGA GATA DE FUNDA FUNDA DREAPTA / STANGA se da drumul la lan Ofierul de la prova comunica in permanenta numrul cheilor si poziia lanului: O / DOUA / TREI / ETC CHEI LA APA / NARA / PE VINCI cu staia de manevra sau clopotul (o btaie de clopot pentru fiecare cheie din apa). LANTUL LA PIC LANTUL INTINDE INAINTE LANTUL INTINDE INAPOI LANTUL INTINDE LA TRAVERS LANTUL FORTEAZA ANCORA GRAPEAZA LANTUL CADE IN BANDA 5.2.5.2. Virarea ancorei

75

nainte de virarea ancorei se fac de asemenea o serie de pregtiri care constau in: ww) punerea in funciune si verificarea vinciului sau cabestanului xx) aezarea lanului pe barbotina (garnisirea lanului) yy) punerea in funciune a instalaiei de apa sub presiune pentru splarea lanului si ancorei de nmol Comunicarea prova comanda la virarea ancorei Cnd operaiunea de virare este pregtita ofierul comunica: DREAPTA / STANGA GATA DE VIRA Pe timpul virrii se comunica numrul cheilor: CINCI CHEI PE VINCI / PATRU CHEI PE VINCI / ETC ANCORA S-A SMULS ANCORA LA SUPRAFATA ANCORA LA POST DE MARE 5.2.6. Manevra ancoroatelor In afara ancorelor principale care se manevreaz, marea majoritate a navelor dispun de ancore secundare sau ancore de curent, care se numesc ancoroate si care sunt dispuse la pupa navei. In funcie de mrimea navei ca ancora de la pupa poate fi folosita o ancora tip Hall, iar navele mai mici o ancora tip Amiralitate. Unele nave au prevzute din dotare o instalaie de ancorare pentru ancora de la pupa. In acest caz instalaia de ancorare de la pupa se actioneaza in mod similar cu cea de la prova.

Test de autoevaluare 5.2. 1) Sunt elemente componente ale instalatiei de ancorare: a) fungile,bratele si scotele. b) ancora,nara de ancora si ghidajele de lant. c) straiurile,sarturile si pataratinele 2) Ce tip de ancora este ancora Amiralitate? a) cu fus articulat. b) cu gheare de pisica. c) cu fus nearticulat 3) Ce tip de ancora este ancora Hall?
76

a) cu fus articulat. b) cu gheare de pisica. c) cu fus nearticulat 4)Elementele componenete ale unei ancore sunt: a) nara de ancora,vinciul de ancora si lantul de ancorare. b) fus,diamant,brate si gheare. c) stopa de lant,lantul de ancorare si tubul de ghidare. 5) Care este rolul unei ancore? a) de a schimba directia de deplasare a navei. b) de mentinere a unei rute prestabilite a navei. c) de fixare a navei fata de fundul apei.

77

You might also like