Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Reformele Agrare in Comunele Stolnici Izbasesti si Falfani din Judetul Arges (1864-1945)

Reformele Agrare in Comunele Stolnici Izbasesti si Falfani din Judetul Arges (1864-1945)

Ratings: (0)|Views: 327 |Likes:
Published by RA
Constantin Bălăceanu-Stolnici, Valentin Motreanu, Marius Motreanu, Stolnici. Tradiţie, istorie, contemporaneitate, Editura Tiparg, Piteşti, 2012.
Constantin Bălăceanu-Stolnici, Valentin Motreanu, Marius Motreanu, Stolnici. Tradiţie, istorie, contemporaneitate, Editura Tiparg, Piteşti, 2012.

More info:

Published by: RA on Oct 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/01/2013

pdf

text

original

 
 
1
 
 Reforma agrară din 1864 în
comuna Stolnici-
 Izbăşeşti din
 j
udeţul Argeş
 
 În Ţara Românească, ca de altfel şi în Moldova, relaţiile agrare s
-
au desfăşurat, pânăla reforma iniţiată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, conform cadrului instituit de
Regulamentul Organic, amendat de legiuirile agrare din 1851. Regulamentul Organic limita
dreptul de folosinţă a pământului de către ţărani, rezervând stăpânilor o treime din moşie caproprietate deplină. În posesia ţăranilor au rămas deci două treimi din suprafaţa moşiilor, acăror întindere (locuri de arătură, păşune şi fâneaţă) a fost fixată la 8,5 pogoane în ŢaraRomânească, la care se adăugau 300 de stânjeni pătraţi la munte sau 400 de stânjeni pătraţila câmpie pentru casă, curte şi grădină
1
. În schimb
ul acestor suprafeţe, ţărănimea era obligată să presteze claca şi să achitedijma. Formal, numărul zilelor de clacă (boierescul) fuseseră fixate la 12 pe an, la care seadăugau o zi de plug şi una de transport de lemne (pentru pălmaşi aceste obligaţii erau
 
transformate în zile de muncă). În realitate, la sud de Carpaţi, introducându
-se nartul (norma
zilnică), aşa după cum aprecia Ion Ionescu de la Brad, numărul real al zilelor de muncă erade 42, la care se adăuga valoarea în zile de lucru a prestaţiei slujbaşilor volnici daţi defiecare sat pentru serviciul particular al stăpânului moşiei, ajungându
-
se astfel la un număr 
total de 56 de zile.
Legiuirea agrară din 1851, căutând să fundamenteze aşa
-
zisele drepturi ale stăpânilor asupra întregului pământ al moşiilor, a stabilit că „săteanul ce locuieşte pe moşia altuia nu sepoate socoti decât ca un chiriaş pe acea parte de loc ce primeşte şi banii ce plăteşte saumunca ce face pe seama proprietarului nu se poate socoti iarăşi decât o chirie din parte
-ipentru a
cest pământ”. I se confirma fiecărui ţăran dreptul de folosinţă a 3 pogoane dearătură, a câte unui pogon de izlaz pentru fiecare vită, deci 5 pogoane, în locul celor 2,5prevăzute maximal de Regulamentul Organic şi 3 pogoane de fânaţ pentru cinci vite
(sc
ăzându
-
se în proporţie cu eventuala stăpânire a de către sătean a unui număr mairestrâns de vite). Prin această legiuire se fixa claca la un număr de 22 zile cu nart, menţineadijma la 1/10, exceptând fânul, din care se percepea 1/5 şi desfiinţa slujbaşii
volnici. Zilele în
muncă puteau fi transformate în bani, însă numai de către stăpânul moşiei.
 
 În 1857 ţărănimea clăcaşe însuma –
potrivit lui Vasile Boerescu
 –
 
520.000 familii, deşi în preajma reformei din 1864 erau înregistrate doar 445.019 familii clăcăşeşti.
 
Situaţia ţărănimii clăcaşe avea să schimbe radical odată cu reforma agrară din 14/26august 1864, prin eliberare şi împroprietărire. Adoptarea unei legi rurale, corespunzândnăzuinţelor ţărănimii, fusese mult întârziată de
-a lungul anilor, iar domnitorul Cuza, sprijinit deprim-
ministrul Mihail Kogălniceanu, considerau că trebuia să se pună capăt, cu orice preţ,tergiversării opoziţiei conservatoare care reprezenta interesele marilor proprietari funciari
2
.
Prin reformă agrară ţăranii clăcaşi au fost
 
 împroprietăriţi cu pământ, pe mareaproprietate funciară deţinută de: stat, biserică, boieri şi au fost eliberaţi de obligativitatea unor prestaţii: clacă, dijmă, podvezi, zilele de meremet, care de lemne şi alte asemenea sarcini
feudale.* * * În data de 23 februarie 1865 s-
a întrunit comisia instituită prin art. 24 din legea ruralăcare a întocmit lista cu ţăranii clăcaşi din comuna Stolnici Izbăşeşti din plasa Cotmeana,districtul Argeş
3
, care urmau să fie împroprietăriţi pe moşia boierului Ion Bălăce
anu. Lista s-a
 întocmit „de faţă cu toţi ţăranii clăcaşi”, proprietarul fiind reprezentat de Nicolae Mandilopolo.
1
 
 N. Adăniloaie, Dan Berindei
,
 Reforma agrară din 1864,
Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1967, p. 73-74.
2
Nicolae Isar
 , Istoria modernă a românilor 1774/ 1784
-1918,
Ed. Universitară, Bucureşti, 2006, p. 263.
3
 
În fondurile şi colecţiile păstrate la Arhivele Naţionale
 
şi la Arhivele Judeţene Argeş nu se regăsesc documente referitoarela reforma agrară din 1864 în satele, mai apoi comunele: Cochineşti şi Căcărezeni (Fâlfani).
 
 
2
 
Ţăranii cu patru boi şi o vacă, numiţi fruntaşi, primeau câte 11 pogoane, cei cu doi boişi o vacă, numiţi mijlocaşi primeau şapte pogoane şi 19 prăjini, iar cei care aveau o vacă,numiţi pălmaşi, primeau câte patru pogoane şi 15 prăjini. Timp de 30 de ani, vânzarea sauipotecarea loturilor de împroprietărire erau interzise prin lege.
 La prima categoria s-
au împroprietărit 27 de familii pe o suprafaţă de 297 pogoane, la
categoria a doua s-
au bucurat de împroprietărire 90 de familii de ţărani clăcaşi cărora le
-a
fost alocată suprafaţa de teren de 701 pogoane şi şase prăjini, iar la categoria a treia, cea aţăranilor cu o vacă care lucrau „cu braţele”, s
-
au încadrat 40 de familii cărora le cuveneau185 pogoane de pământ. De asemenea, pentru casă şi grădină (îngrădire) se alocau circa78.186 stânjeni pătraţi (60 pogoane, 7 prăjini şi 48 stânjeni), pentru fiecare familie revenind
498 stânjeni. Prin circulara Ministrului de Interne nr. 9378 din 12 septembrie 1864 s-a
constatat că existau terenuri pentru biserică, şcoli şi pătulele de rezervă din comună, înconformitate cu articolul 20 din legea rurală.Prin desfiinţarea sarcinilor feudale prin care
 
ţăranii clăcaşii erau obligaţi să prestezezile de muncă pentru proprietar, legiuitorul a decis că acesta trebuie să fie despăgubit.Ţăranii trebuiau să
-
i achite proprietarului Ion Bălăceanu suma de 15.505 lei (cei de la
categoria I
 –
133 lei, categoria a II-a
 –
 
100 lei şi 24 parale, categoria a III
-a
 –
 
71 lei şi 20parale), plătită de
-a lungul a 10-15 ani.
Pentru legalitate, lista de împroprietărire a fost semnată de primarul comunei DobrinMuşat, ţăran clăcaş încadrat la categoria fruntaşilor. Acesta a fost trecut la prima poziţie dinlistă fiind împroprietărit cu 11 pogoane teren agricol şi 498 de stânjeni pătraţi pentru loc decasă şi grădină (îngrădire). De asemenea, au semnat: reprezentantul proprietarului, Nicolae
Mandilopolo, delegatul fiscului, Ar.
Băgescu, delegatul comunelor, Popa Dumitache şi
scriitorul (notar) Stancu Ionescu
4
.
Mai jos redăm, în întregime, lista nominală a celor 157 de familii de ţărani din comunaStolnici Izbăşeşti care au primit pământ prin reforma agrară din 1864
5
:
Nr.crt.
Numele şi prenumele
 
locuitorului clăcaş
 Categoria I4 BoiNumai pentru
clacă şi îngrădire
 Pogoane
Prăjini
Stânjeni1
Dobrin Muşat
11 4982
Ştefan Voicu
11 4983
Ştefan Bârlă
11 4984 Miu Voicu 11 4985
Mincă Negreanu
11 4986 Ivan Badea 11 4987 Marin Conghilete 11 4988 Oprea Ion Ciobanu 11 4989 Alecse Mincu 11 49810 Stoica Dumitru 11 49811 Ion Dumitrana 11 49812 Constantin Gresie 11 49813 Badea Sandu 11 49814 Florea Lungu 11 49815 Licsandru Badea 11 49816 Badea Nistoroiu 11 49817 Marin Petcu 11 49818 Badea al Tudorii 11 498
4
A.N.R., fond
 
 Reforma agrară de la 1864
, dosar 71/1864-1869, filele 149v-151r; S.J.A.N. Ar
geş, fond
Prefectura
 judeţului Argeş
, dosar 2/1865, f. 36-38v.
5
 
Deşi în anul 1860 s
-
a renunţat oficial la scrierea chirilică, documentele întocmite după această dată de autorităţileadministrative şi ecleziastice sunt scrise încă cu caracterele alfabetului de tranziţie (un amalgam de litere chirilice şi latine).Această realitate birocratică specifică vremii ne
-
a împiedicat să descifrăm, pe alocuri, scrisul notarului care a întocmitactul. De aceea, acolo unde au existat dubii în legătură cu numele persoa
nelor s-
a trecut „?” (n.n.).
 
 
3
 
19 Stan Ceoc 11 49820 Mihai Gherghin 11 49821 Istrate Breu 11 49822
George Haită
11 49823
Tănase David
11 49824
Stană Turcu
11 49825
Radu Mărgelatu
11 49826 Costea Bungetu 11 49827 Costache Carapancea 11 498Categoria II2 BoiNumai pentru
clacă şi îngrădire
 Pogoane
Prăjini
Stânjeni28 Ion al Cârsti 7 19 49829 Ion al Badi 7 19 49830
Ioana Răducului
7 19 49831
Ion Dorobanţu
7 19 49832 Costache Cârstea 7 19 49833
Cătina? Văduva
7 19 49834
Muilă Uţă
7 19 49835 Neculae Mihail 7 19 49836 Costandin Mihail 7 19 49837 Costandin Mand
eşi
7 19 49838 Marin Cojocaru 7 19 49839
Costandin Roşu
7 19 49840
Ioniţă Pârăţu
7 19 49841 Ilie Cojocaru 7 19 49842 Ilie Voicu 7 19 49843 Stan Stan Voicu 7 19 49844 Ion al Neagi 7 19 49845 Petrache Moraru 7 19 49846 Avram Moraru 7 19 49847 Vasile Petcu 7 19 49848
Petru Opriş
7 19 49849 Tudosie Ciobanu 7 19 49850
Ioniţă Moraru
7 19 49851 Ilie Bunget 7 19 49852
Burciu Pătraşcu
7 19 49853
Ion Pătraşcu
7 19 49854 Dumitru Bunget 7 19 49855 Dumitru Moraru 7 19 49856 Costandin Badea 7 19 49857
Mărgărit Dobrin
7 19 49858
Dinache Pârăţu
7 19 49859 Dumitru Petcu 7 19 49860 Ivan Petcu 7 19 49861 George Udrea 7 19 49862 Dumitru Miri 7 19 49863
Burcică Amza
7 19 49864
Zaharia Caraşol
7 19 49865 Mincu Grozea 7 19 49866
Din Stăncuţu
7 19 49867 Stoica Tatomir 7 19 49868 Dinu Grozea 7 19 49869
Lazăr Voichin
7 19 498

Activity (5)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
cristinanede liked this
Raresh Stamate liked this
Vyly Luk liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->