Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Vina

Vina

Ratings: (0)|Views: 12|Likes:
Published by quququq
Vina lui Ceausescu
Vina lui Ceausescu

More info:

Categories:Types, Reviews, Book
Published by: quququq on Oct 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/02/2014

pdf

text

original

 
 
“VINA” LUI CEAUSESCU:
În prim
ă
vara lui 1989, Nicolae Ceau
ş
escu a anun
ţ
at c
ă
 România
ş
i-a încheiat plata datoriei
ş
i nu mai este nim
ă
nui datoare. Maimult, Ceau
ş
escu a f 
ă
cut s
ă
se voteze o lege prin care i se interziceaguvernului român s
ă
mai apeleze la credite str
ă
ine, s
ă
se îndatoreze,a
ş
adar. Totul având drept scop s
ă
fereasc
ă
 
ţ
ara, în viitor, de riscurile pecare cu atâtea sacrificii le-a înfruntat în anii ’80, anii atât de cumpli
ţ
ipentru noi to
ţ
i, când Ceau
ş
escu, somat de creditori, a angajat societatearomâneasc
ă
în cursa contra-cronometru de plat
ă
a datoriilor. Mi-aducbine aminte de tonul cu care „Europa liber
ă
” a comentat la început,aceast
ă
situa
ţ
ie: ni se prevedea un faliment total, falimentul unorneputincio
ş
i, al unor pr
ă
p
ă
di
ţ
i care au contractat, cu incon
ş
tien
ţă
,datorii peste puterile lor de a le returna! Iar faptul c
ă
paralel cu platadatoriilor se continuau giganticele investi
ţ
ii – canale de naviga
ţ
ie,central
ă
atomic
ă
, metrou, noul centru civic, hidrocentrale, etc. – p
ă
readovada cert
ă
a nebuniei megalomane a lui Ceau
ş
escu
ş
i a la
ş
it
ăţ
iinoastre c
ă
îl suport
ă
m! Prin anii ’87 – ’88, tonul „Europei Libere” adevenit altul: i se repro
ş
a acum lui Ceau
ş
escu nu incapacitateaeconomiei române
ş
ti de a-
ş
i pl
ă
ti cheltuielile, ci i se repro
ş
a însu
ş
i faptulc
ă
ne pl
ă
tim datoriile, c
ă
ci aceasta ar fi fost o mare prostie, zicea alde d-l Or
ă
scu, doar toate celelalte
ţă
ri tr
ă
iesc bine mersi f 
ă
r
ă
s
ă
-
ş
i achitecreditele primite, ci numai dobânzile. Am constatat astfel, cu mareuimire, c
ă
în loc s
ă
fie apreciat
ă
ca un act de corectitudine, platadatoriilor înfuria anumite persoane sau institu
ţ
ii, stârnea comentariilecele mai înveninate.Ca persoan
ă
care am fost crescut în teama de a nu r
ă
mâne cuiva dator,n-am prea în
ţ
eles, la început, aceast
ă
ciudat
ă
atitudine. Mai apoi,cugetând oare
ş
icât, am în
ţ
eles un adev
ă
r simplu despre cei care tr
ă
iescdin a-i împrumuta pe al
ţ
ii, despre cei care tr
ă
iesc din câ
ş
tigul astfelrealizat, adic
ă
c
ă
m
ă
tarii: bancherii te împrumut
ă
nu ca s
ă
le restitui câtmai repede banii, ci ca s
ă
le r
ă
mâi la nesfâr
ş
it dator, pl
ă
tindu-le curegularitate numai dobânzile. Drept care m
ă
întreb cu maxim
ă
 ingenuitate: ce s-ar întâmpla cu finan
ţ
a mondial
ă
dac
ă
toate
ţă
rile arproceda cum a procedat România în prim
ă
vara anului 1989? S
ă
neimagin
ă
m c
ă
to
ţ
i datornicii
ş
i-ar pl
ă
ti datoriile
ş
i ar hot
ă
rî, prin lege, s
ă
 nu mai fac
ă
alte datorii! În ce s-ar transforma sumele imense ce s-araduna astfel în depozitele b
ă
ncilor dac
ă
nimeni nu va mai apela la
 
b
ă
nci, s
ă
se împrumute! În ce altceva decât în mari gr
ă
mezi de hârtieinutil
ă
?! Cu alte cuvinte, România devenise, în prim
ă
vara anului 1989,o mare primejdie pentru finan
ţ
a mondial
ă
, pentru cei dedulci
ţ
i la traiuldin cam
ă
t
ă
, trai nemuncit! Primejdia constând în puterea exemplului, afor
ţ
ei de contagiune pe care ar fi putut-o avea „modelul românesc”! Mi-am dat seama de asta
ş
i din înver
ş
unarea deplasat
ă
cu care „EuropaLiber
ă
” a comentat momentul eliber
ă
rii României de povara datoriilorexterne. Nimeni, în Occident nu s-a gr
ă
bit s
ă
ne felicite. Dimpotriv
ă
! Iarcând Ceau
ş
escu
ş
i-a exprimat dorin
ţ
a, dar
ş
i putin
ţ
a ca România s
ă
ias
ă
 pe pia
ţ
a de credite, acordând împrumuturi cu o dobând
ă
mult mai mic
ă
 decât cea îndeob
ş
te practicat
ă
, pentru a dovedi astfel umanismulsociet
ăţ
ii pe care o reprezenta, mi-am dat seama, cutremurat, c
ă
NicolaeCeau
ş
escu, s
ă
racu’,
ş
i-a semnat sentin
ţ
a de condamnare la moarte!Cred c
ă
acest gest, de sfidare
ş
i de demascare a marii finan
ţ
e mondiale,a dus cel mai mult la acea concertare de for
ţ
e care au reu
ş
it, profitândde generozitatea
ş
i puterea de sacrificiu a tineretului român, nu numais
ă
-1 dea jos pe Ceau
ş
escu de la putere, dar s
ă
-1
ş
i pedepseasc
ă
personal,fizic, pentru insolen
ţ
a sa. Cu consecin
ţ
a, „fireasc
ă
”, a reveniriiRomâniei, cumin
ţ
it
ă
, în rândurile
ţă
rilor îndatorate pân
ă
la gât mariifinan
ţ
e, dând astfel putere de contagiune altui exemplu: cine va mai încerca vreodat
ă
, în Europa de Est sau în Africa, în America Latin
ă
sau în Asia s
ă
procedeze ca Nicolae Ceau
ş
escu, ca el s-o p
ăţ
easc
ă
!Tare a
ş
fi curios s
ă
 
ş
tiu cât a costat aceast
ă
debarcare a lui Ceau
ş
escu,KGB-ul, la ale c
ă
rui servicii a apelat marea finan
ţ
a mondial
ă
, este oinstitu
ţ
ie serioas
ă
, care
ţ
ine la pre
ţ
! La fel
ş
i celelalte. Mai pu
ţ
insecuritatea român
ă
, care, buc
ş
it
ă
cum era cu imbecili la toate nivelurilesale, nu este exclus s
ă
-
ş
i fi dat concursul pe gratis, din… patriotism,convins
ă
c
ă
se pune în slujba poporului român!
 
De pl
ă
tit, fire
ş
te, noi vom pl
ă
ti costul înl
ă
tur
ă
rii lui Ceau
ş
escu
ş
i-1 vompl
ă
ti înzecit, însutit, înmiit, poate.A
ş
a nerod
ş
i troglodit cum ne pl
ă
cea nou
ă
s
ă
-1 credem pe Ceau
ş
escu,acesta a în
ţ
eles totu
ş
i un lucru pe care noi, mult mai de
ş
tep
ţ
i cum ne-a
ă
cut revolu
ţ
ia, ezit
ă
m s
ă
-1 recunoa
ş
tem, ca s
ă
nu ne facem de rîsullumii. Adic
ă
ezit
ă
m s
ă
-i recunoa
ş
tem lui Ceau
ş
escu vreun merit, cât deneînsemnat. Eu unul i-a
ş
recunoa
ş
te deci lui Ceau
ş
escu
ş
i unele merite,m
ă
car pe acela de a fi în
ţ
eles rela
ţ
ia strâns
ă
, în lumea de azi
ş
i de mâine,
 
 între suveranitatea na
ţ
ional
ă
 
ş
i m
ă
rimea datoriei externe a unui stat. M-am dumirit de aceasta deun
ă
zi, când Parlamentul nostru a aprobat s
ă
 ne împrumut
ă
m cu vreo 300 de milioane de dolari intr-o anume transa
ş
i nu a tres
ă
rit aflând c
ă
Fondul Monetar Interna
ţ
ional ne va acordaacel împrumut numai dac
ă
vom respecta ni
ş
te indica
ţ
ii superioare.Amajuns acum in anul 2011 la o datorie de peste 150 de miliarde de euro.Am sc
ă
pat de dracu’,
ş
i am dat peste ta-su! A
ş
a se face c
ă
am scos
ş
i oConstitu
ţ
ie în care se afirm
ă
principiul sacrosanct al suveranit
ăţ
iina
ţ
ionale, dar am legat aceast
ă
suveranitate numai de inviolabilitateahotarelor, care interzice armatelor str
ă
ine s
ă
calce p
ă
mântul sfînt alPatriei.Chiar nu au în
ţ
eles parlamentarii no
ş
tri din Constituant
ă
c
ă
 agresiunea militar
ă
a încetat s
ă
mai fie la mod
ă
, atunci cand sunt“disponibili” presedinti, ministri si guvernanti tradatori?C
ă
este unprocedeu tot mai primitiv pentru sensibilitatea omului modern, tot maidesuet
ş
i mai ineficient? Mult mai curat
ă
se dovede
ş
te a fi agresiuneafinanciar
ă
, arma cea mai subtil
ă
 
ş
i mai productiv
ă
la acest sfâr
ş
it siinceput de mileniu! Drept care, în locul acestora
ş
i în acela
ş
i scop,p
ă
mântul este bântuit în lung
ş
i în lat de exper
ţ
ii financiari ai FonduluiMonetar Interna
ţ
ional, ai B
ă
ncii Mondiale pentru, sanchi… Dezvoltare,
ş
i alte „agenturi”! Asta, fire
ş
te, dup
ă
ce prin diverse mijloace, inclusivpropulsarea de agen
ţ
i ai marii Finan
ţ
e în fotolii ministeriale oripreziden
ţ
iale,
ţ
ara vizat
ă
este adus
ă
în situa
ţ
ia de a cere ea îns
ăş
i, cuc
ă
ciula în mân
ă
, împrumuturi
ş
i investitori.In caz contrar se aplicascenariul tarilor arabe, atunci cand parazitii pamantului raman fararesurse de orice fel. (La drept vorbind, ce este investi
ţ
ia str
ă
in
ă
altcevadecât un împrumut pe care te obligi s
ă
nu-l mai returnezi, ci doar s
ă
-ipl
ă
te
ş
ti creditorului dobânzile?) Astfel c
ă
suveranitatea noastr
ă
 na
ţ
ional
ă
, de care se umfl
ă
-n piept Constitu
ţ
ia român
ă
înc
ă
de laprimele rânduri, în curând va fi, cu concursul senin al ParlamentuluiRomâniei, numai vorbe în vânt!Mai nou, declaratiile tradatoruluiBasescu, care sugereaza predarea suveranitatii in mainle asa -zise aStatelelor Unite ale Europei .Apoi cedarea muntilor de aur (sute de miide tone), dupa ce s-a sabotat deja tara de resursele de petrol, gazenaturale, apele minerale, paduri si altele.Va fi cel mai trist neadev
ă
rdin câte neadev
ă
ruri cuprinde Constitu
ţ
ia României, s
ă
raca!
 
C
ă
ci s-a ajuns la o situa
ţ
ie paradoxal
ă
 
ş
i extrem de primejdioas
ă
pentruun viitor românesc al copiilor no
ş
tri: de
ş
i noi, în România, ne îndrept
ă
m spre o “economie” de pia
ţă
, de
ş
i ne privatiz
ă
m care mai decare, gr
ă
bindu-ne s
ă
lichid
ă
m proprietatea
ş
i economia de stat, datoriaextern
ă
care se acumuleaz
ă
în aceast
ă
perioad
ă
de privatizare nu are
ş
i

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->