Teoria Probabilităţilor – An II Sem.

1 2009
A Dificultate scazută
B Dificultate medie
C Dificultate ridicată
D Grila 2007- 2008
Cris_43
Cum sunt urmatoarele evenimente intre ele: evenimentul sigur si evenimentul imposibil ?
A 1
R: complementare
A 1 Evenimentul sigur si evenimentul imposibil sunt evenimente complementare A
Ce tip de afirmatie este: Orice eveniment elementar sau compus nu implicã întodeauna evenimentul sigur.?
A 2 F

Orice eveniment elementar sau compus nu implicã întodeauna evenimentul sigur.

A 2 F

Ce tip de afirmatie este: Într-un câmp finit de evenimente evenimentul sigur este reuniunea tuturor
A 3 A
evenimentelor elementare.
A 3 Într-un câmp finit de evenimente evenimentul sigur este reuniunea tuturor evenimentelor elementare. A
Ce tip de afirmatie este: Într- un câmp de evenimente egal posibile probabilitatea evenimentului A este egalã
A 4 F
cu raportul dintre numãrul cazurilor posibile si numãrul cazurilor favorabile.
Într-un câmp de evenimente egal posibile probabilitatea evenimentului A este egalã cu raportul dintre
A 4 F
numãrul cazurilor posibile si numãrul cazurilor favorabile.
A 5 Avem: P   1 . F

A 5 Ce tip de afirmatie este: P   1 . F

A 6 Avem: P     1. A

A 6 Ce tip de afirmatie este: P     1. A

A 7 Avem: P  A1  A2   P  A1   P  A2   P  A1  A2  , A1 , A2   A

A 7 Ce tip de afirmatie este: P  A1  A2   P  A1   P  A2   P  A1  A2  , A1 , A2   A

Ce tip de afirmatie este: Evenimentele A, B ale câmpului de probabilitate , , P sunt P independente
A 8 A
dacã: P  A  B   P  A P  B 
Evenimentele A, B ale câmpului de probabilitate , , P sunt P independente dacã:
A 8 A
P  A  B   P  A P  B 
Ce tip de afirmatie este: Numim probabilitate a evenimentului A condiţionatã de evenimentul
P  A  B
A 9
B  P  B   0  raportul P  A B   .
A
P  B
Numim probabilitate a evenimentului A condiţionatã de evenimentul B  P  B   0  raportul

A 9 A
P  A  B
R: P  A B   .
P  B
Ce tip de afirmatie este: Functia de repartitie a unei variabile aleatoare verifica urmatoarea proprietate:
A 10 F
F  x1   F  x2  daca x1  x2 , x1 , x2  
Functia de repartitie a unei variabile aleatoare verifica urmatoarea proprietate:
A 10 F
F  x1   F  x2  daca x1  x2 , x1 , x2  

1
 Ce tip de afirmatie este: Functia de repartitie a unei variabile aleatoare verifica urmatoarea proprietate:
A 11 lim F  x   1 F
x  

A 11 Functia de repartitie a unei variabile aleatoare verifica urmatoarea proprietate: lim F  x   1 F

x  

Ce tip de afirmatie este: Functia de repartitie a unei variabile aleatoare verifica urmatoarea proprietate:
A 12 lim F  x   1 A
x 

A 12 Functia de repartitie a unei variabile aleatoare verifica urmatoarea proprietate: lim F  x   1 A

x 

Ce tip de afirmatie este: Fie  o variabila aleatoare continua si fie f  x  densitatea sa de repartitie atunci
b
A 13 A
are loc: P  a  X  b    f  x  dx
a

Fie  o variabila aleatoare continua si fie f  x  densitatea sa de repartitie atunci are loc:

A 13 b A
P  a  X  b    f  x  dx
a

Evenimentul care nu se poate realiza prin nici o probã a experimentului studiat se numeste evenimentul ........
A 14
R: imposibil
Evenimentul care se realizeazã printr-o singurã probã a experimentului studiat se numeste evenimentul ....
A 15
R: elementar
Evenimentul care se realizeazã prin douã sau mai multe probe a experimentului considerat se numeste
evenimentul ....
A 16
R: compus
Evenimentul care se realizeazã dacã si numai dacã se realizeazã cel putin unul din evenimentele A sau B se
A 17 numeste ......... evenimentelor A sau B.
R: reuniunea
Evenimentul care se realizeazã dacã si numai dacã se realizeazã ambele evenimente A sau B se numeste
…....... evenimentelor A sau B.
A 18
R: intersectia
Evenimentele A si B care nu se pot realiza simultan sunt evenimente ….…….
A 19
R: incompatibile
Alegerea unei piese corespunzãtoare sau necorespunzãtoare standardului dintr-un lot de piese reprezintã
evenimentul ……….. al experientei.
A 20
R: sigur
Aparitia fetei 7 la aruncarea cu zarul (cu fete numerotate de la 1 la 6) reprezintã un eveniment ……..…
A 21
R: imposibil
Variabila aleatoare care inregistreaza numarul produselor defecte dintr-un lot analizat se numeste variabila
aleatoare .............
A 22
R: discreta
Daca  si  sunt doua variabile aleatoare pentru care : P   xn ,   ym   P   xn   P   ym 
A 23 atunci spunem ca  si  sunt variabile aleatoare……….

R: independente
A 24 Ce tip de afirmatie este: Fiecare realizare a unui experiment se numeste proba ? A

2
 Fiecare realizare a unui experiment se numeste………….
A 24
proba
A 25 Ce tip de afirmatie este: Rezultatul unei probe se numeste eveniment ? A
Rezultatul unei probe se numeste ………………
A 25
eveniment
Ce tip de afirmatie este: Evenimentul care apare sau se realizeazã prin orice probã a experimentului studiat se
A 26 A
numeste evenimentul sigur ?
Evenimentul care apare sau se realizeazã prin orice probã a experimentului studiat se numeste evenimentul
A 26
………….. sigur
Aparitia unei fete la aruncarea cu zarul reprezintã un eveniment ………..
A 27
R: elementar
A 27 Ce tip de afirmatie este: Aparitia unei fete la aruncarea cu zarul reprezintã un eveniment sigur. F
Aparitia unui numãr par la aruncarea cu zarul reprezintã un eveniment ………….
A 28 F
R: compus
A 28 Ce tip de afirmatie este: Aparitia unui numãr par la aruncarea cu zarul reprezintã un eveniment elementar. F
Fie X, Y doua variabile aleatoare. Determinati M(Z), unde Z=X+2Y, stiind ca M(X)=5, M(Y)=3.
B 1
R: 11
Fie X, Y doua variabile aleatoare. Determinati M(Z), unde Z=2X+3Y, stiind ca M(X)=2, M(Y)=6.
B 2
R: 22
 4 6 x3 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati x3 , p3 stiind ca M(X)=8.
B 3  0,5 0,3 p3 

R: x3=21, p3=0,2
 2 3 x3 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati x3 , p3 stiind ca M(X)=11,4.
B 4  0, 4 0, 2 p3 

R: x3=25, p3=0,4
 1 0 1
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati p1 , p2 , p3 stiind ca
 p1 p2 p3 
M  X   0,1; M  X 2   0,9
B 5

R: p1=0,4, p2=0,1 p3=0,5

x x2 ... xn 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X  1  . Stiind ca m, M reprezinta valoarea minima
 p1 p2 ... pn 
B 6 posibila, respectiv valoarea maxima posibila pe care le poate lua variabila aleatoare X, stabiliti dacã

R: m  M X  M
Fie X, Y doua variabile aleatoare, independente. Determinati D 2  Z  , unde Z=3X+2Y, stiind ca
B 10 D 2  X   5, D 2 Y   6
R: 69
Fie X, Y doua variabile aleatoare, independente. Determinati D 2  Z  , unde Z=2X+3Y, stiind ca
B 11 D 2  X   5, D 2 Y   6
R: 74

3
  x x2 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X  1  ,  x  x1  , stiind ca
 0, 6 p2  2

B 13
M  X   1, 4; D  X 2   0, 24 , atunci completati repartitia lui X.

 1 2 
R: X  
 0, 6 0, 4 
Fie X o variabila aleatoare, stabiliti daca (unde xi , xk sunt doua valori posibile ale variabilei aleatoare X)
2
 x  xk 
  D X .
2
este adevarata MX  i
 2 
B 14 F

  xi  xk 
2

  D  X  
2
 Raspunsul bun : M  X 
  2  
2
ba
Fie X o variabila aleatoare, ce ia valoarea minima a si valoarea maxima b , atunci D  X   
2

 2 
B 15 F
 ba 
2

 Raspunsul bun : D  X   
2
 
  2  
Fie X,Y doua variabile aleatoare independente, ( unde m  M  X  , n  M Y  ) atunci
B 16 A
R: D 2
 XY   D  X  D Y   n
2 2 2
D 2
X m 2
D Y 
2

Utilizand inegalitatea lui Cebisev stabiliti o margine inferioara 

P X  M  X   3 , unde  este 
abaterea medie patratica a variabilei aleatoare X .
B 17
8
R: 
P X  M  X   3   9
Utilizand inegalitatea lui Cebisev stabiliti o margine inferioara 
P X  M  X   0, 2 , stiind ca 
B 18 D 2  X   0, 004
R: 
P X  M  X   0, 2  0,9 
Stiind ca  
P X  M  X     0,9 si D 2  X   0, 009 , utilizati inegalitatea lui Cebisev si stabiliti
B 19 valoarea lui .
R:   0,3
 0,3 0, 6 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   , utilizand inegalitatea lui Cebisev estimati
 0, 2 0,8 
B 20 
P X  M  X   0, 2 
R: 
P X  M  X   0, 2  0, 64 

4
  0,1 0, 4 0, 6 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   , utilizand inegalitatea lui Cebisev estimati
 0, 2 0,3 0,5 
B 21 
P X  M  X   0, 4 
R: 
P X  M  X   0, 4  0,909
 10 12 16   1 2 
Fie doua variabilele aleatoare X si Y avand repartitiile X  , Y   . Gasiti
 0, 4 0,1 0,5   0, 2 0,8 
repartitia variabilei aleatoare Z  X Y
B 22

 11 12 13 14 17 18 
R: Z  
 0, 08 0,32 0, 02 0, 08 0,1 0, 4 
Fie repartitia variabilei bidimensionale urmatoare

Y/X 3 10 12
4 0,17 0,13 0,25
5 0,10 0,30 0,05
B 23
aflati distributia variabilei aleatoare X, respectiv distributia variabilei aleatoare Y.

 3 10 12   4 5 
R: x  y 
 0, 27 0, 43 0,30   0,55 0, 45 
Fie repartitia variabilei bidimensionale urmatoare

Y/X x1=2 x2=5 x3=8

y1=0 0,15 0,30 0,35
y2=0 0,05 0,12 0,03
B 24
aflati repartitia lui X conditionata de evenimentul (Y=0,4)
 2 5 8
R:  X / Y  0, 4    3 3 7

 
 16 8 16 
Fie repartitia variabilei bidimensionale urmatoare

Y/X x1=2 x2=5 x3=8

y1=0 0,15 0,30 0,35
y2=0 0,05 0,12 0,03
B 25
aflati repartitia lui Y conditionata de evenimentul (X=5)
 0, 4 0,8 
R: Y / X  5    5 2 

 
 7 7 

5
 O variabila aleatoare continua X are functia de densitatea de repartitie
 
0, x0 0, x0
 
   
B 26 f  x   cos x, 0  x  R: F  x   sin x, 0  x 
 2  2
   
0, x 1, x
2 2
Determinati functia de repartitie a variabilei aleatoare continue X .
O variabila aleatoare continua X are functia de densitatea de repartitie
0, x0 0, x0
 1 1
 
f  x  x   , 0 < x  2 R: F  x     x  x  0 < x  2
2
B 27 2 2
 
0, x2 1, x2
Determinati functia de repartitie a variabilei aleatoare continue X .

O variabila aleatoare continua X are functia de densitatea de repartitie

 
0, x0 0, x0
 
   
B 28 f  x   sin x, 0 < x  R: F  x   1  cos x, 0 < x 
 2  2
   
0, x 1, x
2 2
Determinati functia de repartitie a variabilei aleatoare continue X .
O variabila aleatoare continua X are functia de densitatea de repartitie
2 x, x   0,1
f  x  
B 29 0, in rest
Determinati media variabilei aleatoare continue X .
2
R: M X  
3
O variabila aleatoare continua X are functia de densitatea de repartitie
1
 x, x   0, 2
f  x   2
B 30 0, in rest
Determinati media variabilei aleatoare continue X .
4
R: M X  
3
O variabila aleatoare continua X are functia de repartitie
0, x0 0, x0
x 1
 
B 31 F  x    , 0<x4 R: f  x   , 0<x4
4 4
1, x4 0, x4
Determinati functia densitate de repartitie a variabilei aleatoare continue X .

6
 O variabila aleatoare continua X are functia de repartitie
0, x0
x

B 32 F  x    , 0<x4 R: M  X  1
4
1, x4
Determinati media variabilei aleatoare continue X .
O variabila aleatoare continua X are functia de repartitie
0, x  2
x 1 4

B 33 F  x     , -2 < x  2 R: D2  X  
4 2 3
1, x2
Determinati dispersia variabilei aleatoare continue X .
 1 3 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   , atunci aflati media lui X.
B 34  0, 4 0, 6 
R: M  X   2, 2
 1 3  2
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   , atunci aflati media lui X .
B 35  0, 4 0, 6 

R: M  X 2   5,8

 2 3 5 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati M(X)
B 36  0,1 0, 4 0,5 

R: M  X   3,9
 2 4 7 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati F  x 
 0,5 0, 2 0,3 
 0, x2
B 37  0,5, 2  x  4

R: F  x   
0, 7, 4  x  7
 1, x7
 2 3 5 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati F  x 
 0,1 0, 4 0,5 
 0, x2
B 38  0,1, 2  x  3

R: F  x   
0,5, 4  x  5
 1, x5
 2 4 5 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati M(X)
B 39  0,3 0, 6 0,1
R: M  X   3,5

7
  2 3 5 
X   . Determinati M  X 
2
Fie X variabila aleatoare urmatoare
B 40  0,1 0, 4 0,5 
R: M  X 2   16,5

 2 4 5 
X   . Determinati M  X 
2
Fie X variabila aleatoare urmatoare
B 41  0,3 0, 6 0,1
R: M  X 2   13,3

 2 4 5 
X   . Determinati D  X 
2
Fie X variabila aleatoare urmatoare
 0,3 0, 6 0,1 
B 42

R: D  X 2   1, 05

 2 3 5 
X   . Determinati M  X 
3
Fie X variabila aleatoare urmatoare
B 43  0,1 0, 4 0,5 

R: M  X 3   74,1

 0, x  2
1 1 x

O variabila aleatoare continua X are functia de repartitie F  x     arcsin , 2  x  2 ,
2  2
B 44  1, x2
determinati P  1  X  1
1
R: P  1  X  1 
3

 0, x  1

3 3 1
O variabila aleatoare continua X are functia de repartitie F  x    x  , 1  x  , determinati
4 4 3
 1
B 45  1, x
3
 1
P0  X  
 3
 1 1
R: P  0  X   
 3 4
 0, x  1

O variabila aleatoare continua X are functia de repartitie F  x   0,5 x  1, 2  x  4 , determinati
 1, x4
B 46 
P  X  3

R: P  X  3  0,5

8
 Evenimentul care se realizeazã dacã si numai dacã nu se realizeazã evenimentul A se numeste ..........

a. evenumentul contrar lui A

B 47
b. evenimentul complementar lui A
c. evenimentul opus lui A
R: a + b + c
Douã evenimente elementare distincte sunt …………
B 48
R: incompatibile
Se extrage o bilã dintr-o urnã având urmãtorul continut: douã bile albe, cinci bile negre, zece bile verzi.
Considerãm evenimentul E1 bila extrasã este albã. Sã se scrie evenimentul contrar.
B 49
E1C va fi: bila extrasa nu este alba
Într-un sistem de comunicaţii se transmit trei mesaje. Considerãm evenimentul E1: cele trei mesaje se
înregistreazã corect. Sã se scrie evenimentul contrar.

a. E1C va fi : un singur mesaj este inregistrat corect

B 50
b. E1C va fi: cel putin un mesaj este inregistrat corect
c. E1C va fi: ambele mesaje sunt inregistrate corect
R: Nici una din variante
Intr-un centru de calcul sunt 6 computere si 4 calculatoare de buzunar. Probabilitatea ca un computer sã se
defecteze este de 0,05, iar pentru un calculator este de 0,2. Un student alege la intamplare un instrument de
B 51 calcul. Care este probabilitatea ca instrumentul de calcul ales sa functioneze?

R: 0,89
Intr-o cutie sunt 12 piese de la firma 1, 20 de piese de la firma 2 si 18 piese de la firma 3.
Probabilitatea ca piesa de la firma 1 sa fie corespunzatoare este de 0,9; probabilitatea ca piesa de la firma 2 sa
fie corespunzatoare este de 0,6; probabilitatea ca piesa de la firma 3 sa fie corespunzatoare este de 0,9. Se
B 52
extrage o piesa la intamplare. Determinaţi probabilitatea ca piesa extrasa sa fie corespunzatoare?

R: 0,78
Fie doua urne U1, U2 avand urmatoare compozitie: urna U1 contine 10 bile, din care 8 bile sunt albe; urna U2
contine 20 bile, din care 4 bile sunt albe. Se extrage o bila la intamplare din cele doua urne. Care este
B 53 probabilitatea ca bila extrasa sa fie alba?

R: 0,5
12 aparate de acelasi tip sunt in exploatare. Stim ca 3 aparate provin de la fabrica 1, 4 aparate provin de la
fabrica 2, 5 aparate provin de la fabrica 3. Probabilitatea ca un aparat de la fabrica 1 sa functioneze este de
0,9; probabilitatea ca un aparat de la fabrica 2 sa functioneze este de 0,8; probabilitatea ca un aparat de la
B 54 fabrica 3 sa functioneze este de 0,75. Aparatele sunt supuse unei probe de verificare. Se alege la intamplare
un aparat. Care este probabilitatea ca aparatul ales sa treaca proba de verificare?

R:  0,804
12 aparate de acelasi tip sunt in exploatare. Stiim ca 3 aparate provin de la fabrica 1, 4 aparate provin de la
fabrica 2, 5 aparate provin de la fabrica 3. Probabilitatea ca un aparat de la fabrica 1 sa functioneze este de
0,9; probabilitatea ca un aparat de la fabrica 2 sa functioneze este de 0,8; probabilitatea ca un aparat de la
fabrica 3 sa functioneze este de 0,75. Aparatele sunt supuse unei probe de verificare. Se alege la intamplare
B 55 un aparat, care trece proba de verificare. Care este probabilitatea ca aparatul ales sa provina de la cea de a
doua fabrica?

R:  0,391
 xi 
Fie repartitia variabilei aleatoare 
p
 , i  I , atunci determinati urmatoarea valoare p i
C 1  i iI

R: 1

9
  x1 ... xn   y1 ... ym 
Fie  si  doua variabile aleatoare cu urmatoarele repartitii:  :  ,  : 
 p1 ... pn   q1 ... qm 
 xi  y j 
atunci repartitia variabilei aleatoare    :   unde pij va fi
C 2  p ij  i  l , n A
j l , m

R: 
pij  P     xi  yi   P      xi       y j    cu  p ij 1

 xi 
Fie repartitia variabilei aleatoare   , i  1, n atunci este adevarat ca
 pi 
C 3 A
 xik 
R:    
k

 pi i l ,n
 xi 
Fie repartitia variabilei aleatoare   , i  1, n atunci este adevarat ca
C 4  pi  A
n
R: M     xi pi
i 1

Fie  si  doua variabile discrete pentru care exista M   si M   atunci determinati media lui    .
C 5

R: M      M    M  
Fie  o variabila aleatoare pentru care exista M   si fie c o constanta reala, atunci determinati media lui
c
C 6

R: M  c     c  M  
Fie  si  doua variabile discrete pentru care exista M  2  si M  2  atunci este adevarat ca

C 7 A

R: M     M  2   M  2 

Fie  si  doua variabile discrete independente pentru care exista M   si M   atunci

C 8 A

R: M     M    M  
Fie  o variabila aleatoare si fie r un numar natural, daca exista M   atunci momentul de ordin r al
variabilei aleatoare  este
C 9 A

R: M  y    xky pk
k

Momentul absolut de ordin r , r   , pentru o variabila aleatoare  este

C 10 A
M  
y
R:
 

10
 Fie  o variabila aleatoare atunci momentul centrat de ordin r , r   , este
C 11 A
M   M   
y
R:
 
Dispersia unei variabile aleataore  este
C 12 A
R: momentul centrat de ordin 2 al variabilei aleatoare 
Fie  o variabila aleatoare atunci
C 13 A
D 2    M  2    M   
2
R:

Daca   a    b , a si b constante reale, atunci

C 14 A
R: D    a  D  

Fie n variabile aleatoare  k k 1,n independente doua cate doua si  ck k 1,n constante reale, atunci
C 15 A
2  n 2 2
n
R: D   ck   k    ck  D  k 
 k 1  k 1
Fie  o variabila aleatoare atunci
C 16 D 2   A
R: 
P   M       2
Este functie de repartitie a unei variabile aleatoare  urmatoarea functie
C 17 A
R: 
F  x   P      x, x   
Se numeste functie de repartitie a unei variabile aleatoare  urmatoarea functie
C 17
R: 
F  x   P      x, x   
 5 2 3 4 
Fie variabila aleatoare discreta X :  atunci
C 18  0, 4 0,3 0,1 0, 2  A

R: M  X   0,3 si   X   3,9
 xn 
Fie repartitia variabilei aleatoare  :  , n  I atunci functia de repartitie este
 pn 
C 19 A

R: F  x  p
xn  x
n

Fie  o variabila aleatoare a carui functie de repartitie este F(x) si fie a si b doua constante reale astfel
incat a  b . Atunci are loc
C 20 A

R: P  a    b   F b   F  a 

11
 Fie  o variabila aleatoare continua si fie f(x) densitatea sa de repartitie atunci functia de repartitie
F(x) este data de
C 21 A
x
R: F  x   f  u  du


Fie  o variabila aleatoare continua si fie f(x) densitatea sa de repartitie atunci f  x  

C 22 F
R: f  x  0

Fie  o variabila aleatoare continua si fie f(x) densitatea sa de repartitie atunci  f  u  du  1
0
C 23 
F
R:  f  u  du  1


 
0, daca x  0 sau x  2
Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate: f  x    atunci mediana
sin x, daca 0  x  
 2
C 24 F

variabilei aleatoare X este
6

R:
3
0, daca x  0 sau x  1
Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate: f  x   atunci media
2 x, daca 0  x  1
C 25 variabilei aleatoare X este 0 F
2
R:
3
0, daca x  0 sau x  2

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate: f  x    1 atunci media
 2 x, daca 0  x  2
C 26 F
variabilei aleatoare X este 0
4
R:
3
0, daca x  0 sau x  

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate: f  x    1 atunci M  X 
2

 2 sin x, daca 0  x  
C 27 F
este 0
2 4
R:
2
0, daca x  0 sau x  

f  x  1 atunci D  X   0
2
Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate:
 2 sin x, daca 0  x  
C 28 F

 2 8
R:
4

12
  
 0, daca x  0 sau x 
2
Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate: f  x    atunci M  X   0
2

cos x, daca 0  x  
C 29  2 F

 2 8
R:
4
Fie X o variabila aleatoare pentru care M  X   3 si M  X 2   13 . Determinati o margine inferioara
pentru P  1  X  7   0
C 30 F
3
R:
4
Se dau 52 de bile din care 4 sunt albe. Cele 52 de bile se impart in patru grupe egale. Se cere sa se determine
probabilitatea ca in fiecare grupa sa se gaseasca o bila alba.
C 31
C41  C48
12
R: 13
C52
O urna contine cinci bile albe si doua bile negre, alta, patru bile albe si trei bile negre si o a treia, sase bile
albe si patru bile negre. Se extrage cate o bila din fiecare urna. Se cere probabilitatea ca doua bile sa fie albe
si una neagra.
C 32
5 4 4 5 3 6 2 4 6
R:        
7 7 10 7 7 10 7 7 10
2
1  x2
Fie variabila X cu densitatea normal redusa: f x  x   e . Sa se calculeze densitatea de repartitie a
2
C 33 variabilei Y  3 X .
2
x
1  18
R: fy  x  e
2
Fie X o variabila aleatoare cu distributia uniforma in intervalul ( 0,1). Sa se calculeze densitatea de repartitie
1
a variabilei Y  ln
C 34 X
 0, x  0
R: f  x   x
e , x  0
Fie  o variabila aleatoare continua pentru care exista momentele centrate de ordin 2 si 3 atunci precizati
formula pentru asimetria
C 35
3   
R: A5 
23  
Fie  o variabila aleatoare continua pentru care exista momentele centrate de ordin 2 si 3 atunci asimetria
este data de urmatoarea formula:
C 35
3   
R: A5 
23  

13
 Fie  o variabila aleatoare continua pentru care exista momentele centrate de ordin 2, 3 si 4 atunci excesul
are urmatoarea formula:
C 36
4  
R: E 3
22  
Fie  o variabila aleatoare continua pentru care exista momentele centrate de ordin 2, 3 si 4 atunci precizati
formula pentru exces.
C 36 4  
R: E 3
22  
a
Se da functia f :    , f  x 
e  e 2 x
2x

C 37
1. Care este valoarea constantei a astfel incat f  x  sa fie densitate de repartitie ?

R: a
2
a
Se da functia f :    , f  x 
e  e 2 x
2x

C 37
2. Determinati forma functiei de repartitie corespunzatoare
2
R: arctg  e 2 x 

a
Se da functia f :    , f  x 
e  e 2 x
2x

C 37  1 
3. Calculati P X  X  0
 2 
2
R: arctg  e   1

0, daca x  2 sau x  2

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate de repartitie: f  x    1
 4 , daca  2  x  2
1. Sa se afle functia de repartitie corespunzatoare
C 38
 0, x  2
x2

R: F  x    , 2  x  2
 4
 1, x2
0, daca x  2 sau x  2

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate de repartitie: f  x    1
C 38  4 , daca  2  x  2
2. Sa se calculeze media lui X

R: 0

14
 0, daca x  2 sau x  2

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate de repartitie: f  x    1
 4 , daca  2  x  2
C 38 2
3. Sa se calculeze media lui X

4
R:
3
0, daca x  2 sau x  2

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate de repartitie: f  x    1
 4 , daca  2  x  2
C 38 4. Sa se calculeze dispesia lui X

4
R:
3
0, daca x  2 sau x  2

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate de repartitie: f  x    1
 4 , daca  2  x  2
C 38 5. Sa se afle F(0)

1
R:
2
Intr-o loterie cu 100 de bilete exista 3 bilete castigatoare. Un jucator a cumparat 40 de bilete.

1. Care este probabilitatea ca el sa castige cu un singur bilet?

C 39
C31  C9739
R: 40
C100
Intr-o loterie cu 100 de bilete exista 3 bilete castigatoare. Un jucator a cumparat 40 de bilete.

2. Care este probabilitatea ca el sa castige cu doua bilete?

C 39
C32  C9738
R: 40
C100
Intr-o loterie cu 100 de bilete exista 3 bilete castigatoare. Un jucator a cumparat 40 de bilete.

3. Care este probabilitatea ca el sa castige cu cel putin un bilet?

C 39
C31  C9739  C32  C9738  C33  C9737
R: 40
C100
Fie functia f  x, y   kx  x  y  , 0  x  1, 0  y  1
3. Sa se determine repartitia marginala a variabilei Y
C 40
4  6y
R: fY  y  
7

15
 Fie functia f  x, y   kx  x  y  , 0  x  1, 0  y  1
1. Sa se determine constanta k astfel incat f sa fie o densitate de repartitie
C 40
12
R:
7
Fie functia f  x, y   kx  x  y  , 0  x  1, 0  y  1
2. Sa se determine repartitia marginala a variabilei X
C 40
12 x 2  6 x
R: fX  x 
7
 2 xy
 x  , 0  x  1 si 0  y  2
Vectorul (X,Y) are densitatea de repartitie f  x, y    3 .
0, in rest
C 41  1
1. sa se calculeze P X  
 2
5
R:
6
 2 xy
 x  , 0  x  1 si o  y  2
Vectorul (X,Y) are densitatea de repartitie f  x, y    3 .
0, in rest
C 41 C
2. sa se calculeze P Y  X 
7
R:
24
 2 xy
 x  , 0  x  1 si o  y  2
Vectorul (X,Y) are densitatea de repartitie f  x, y    3 .
0, in rest
C 41  1 1 C
3. sa se calculeze P  Y  X 
 2 2
5
R:
32
1 1
C 42
Fie  ,  un vector pentru care avem P   x,   y    . Aflati daca componentele acestui A
3x 1 5 y
vector sunt variabile aleatoare independente.
 1 1   0 1
 
Se dau urmatoarele variabile aleatoare discrete:  : 1
 2  si  :  1 
3  . Se stie ca :

 3 3  4 4
1
C 43 P   1,   0   .
5
Determinati valoarea: P   1,   1 .
2
R:
15

16
  1 1   0 1
 
Se dau urmatoarele variabile aleatoare discrete:  : 1
 2  si  :  1 
3  . Se stie ca:

 3 3  4 4
C 44 1
P   1,   0   . Sa se afle urmatoarea valoare: M   .
5
29
R:
60
 1 1   0 1 
 
Se dau urmatoarele variabile aleatoare discrete:  : 1
 2  si  :  1 3  . Se cunoaste urmatoarea

 3 3  4 4
C 45
1
probabilitate: P   1,   0   . Sa se afle coeficientul de corelatie:   ,  .
12
R: 0
 si  variabile aleatoare independente pentru care stim ca
Fie
M    2, M    4, D 2    4, D 2    9,   ,   0,5 . Determinati valoarea
C 46 covariantei
cov  , 

R: -3
 si  variabile aleatoare independente pentru care stim ca
Fie
M    2, M    4, D 2    4, D 2    9,   ,   0,5 . Determinati valoarea mediei
C 47
M  

R: 11
Determinati densitatea de repartitie marginala a variabilei aleatoare  daca stim ca
x  y x 1
C 48 f  , y   e , x   0,   , y   0,   si f  y   1  y  e  y , y   0,   .
1 y 2

R: 
c  x  y  , 0  y  x  1
Densitatea de repartitie a vectorului  ,   este de forma: f  x, y    .
0, in rest
C 49 Determinati valoarea constantei c.

R: 1
2  x  y  , 0  y  x  1
Densitatea de repartitie a vectorului  ,   este de forma: f  x, y    .
 0, in rest
Determinati densitatea repartitiei marginale a variabilei .
C 50

1  2 y  3 y 2 , 0  y  1
R: f  y  
 0, in rest

17
 2  x  y  , 0  y  x  1
Densitatea de repartitie a vectorului  ,   este de forma: f  x, y    .
 0, in rest
Determinati densitatea repartitiei marginale a variabilei .
C 51

3 x 2 , 0  x  1
R: f   x  
 0, in rest
Fie densitatea de repartitie a variabilei aleatoare bidimensionale  ,   :
 2 xy
 x  , 0  x  1, 0  y  2
f  x, y    3 . Aflati valoarea densitatii de repartitie marginale
 0, in rest
C 52
a variabilei 

 1
R: 2x  x  
 3
Fie densitatea de repartitie a variabilei aleatoare bidimensionale  ,   :
 2 xy
 x  , 0  x  1, 0  y  2  1
C 53
f  x, y    3 . Sa se calculeze P     .
 0,  2
in rest
5
R:
6
Fie X 1 , X 2 ,..., X n variabile aleatoare independente, pozitive şi la fel distribuite, atunci

D 56
 X1  1
R: M 
X
 1  X 2  ...  X n  n
Fie X 1 , X 2 , X 3 , X 4 , X 5 variabile aleatoare independente, pozitive şi la fel distribuite, atunci

D 57
 X1  X 2  X 3  3
R: M 
 X1  X 2  X 3  X 4  X 5  5
Fie X 1 , X 2 , X 3 , X 4 variabile aleatoare independente, pozitive şi la fel distribuite, atunci

D 58
 X1  X 2  1
R: M 
 X1  X 2  X 3  X 4  2
 x x2 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X  1  . Atunci
 0,5 0,5 
D 61 2
 x  x1 
R: D  X    2
2

 2 

18