a. MIMISTERUL EDUCKPTE! SMeCERCETARIL RODICA IONESCU-ANDREI CRISTINA ONEA 1ON TOMA Figica FY MANUAL PENTRU. CLASA A Xl AMINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII manual pentru clasa a XI-a HeuerUSHER Late TH 3 7714 OScHATORULMECANIC 1.1.1 Fenomene periodice, Procese oscilatoril in natura si in tehnicd {in viafa de toate zilele intdlnim deseori migedri in care un sistem mecanic, scos din pozitia sa de echilibru gi li- sat liber, este readus in acea pozitie cu o anumita viteza, sub actiunea unei forge de revenire; de aici, datorita inertiei, el isi continu miscarea in sens opus. Corpul este adus din nou de catre forta de revenire in pozitia de echilibru, de unde migearea continua datorita inerfei. Miscarea de dus-intors efectuati de o parte si de cealalta a pozitei de vibra. ‘Un exemplu cunoscut este miscarea pendulului consttuit dintr-un corp de mas m suspendat de un fir inextensibil (fig. 1.1). in pozitia de echilibra (0), corpul atéma de firul vertical. Cénd este scos din aceasti pozifie si apoi eliberat (din pozitia A , spre exemplu), corpul incepe si oscileze de 0 parte si de alta a pozitiei de echilibru, descriind un arc de cere, intr-un mod regulat si care se repeti. Forfa care face corpul sé revind de fiecare data spre Pozitia de echilibru este componenta tangentiala a greutatii, G, . Ea joaca rol de forti de revenire. Masa m a corpului, masuri a inertici acestuia, determin continuarea oscilatii la fiecaretrecere prin pozitia de echilibru. Un alt exemplu de sistem mecanic oscilant este o lama elastic’ de echilibru poarté numele de oscilagie sau ‘jel fixaté cu un capat intr-o menghina (fig. 1.2). Deplasdnd lateral capatul superior si eliberdndu-l, lama incepe s& vibreze (oscileze) in jurul pozitiei verticale de cchilibru, Pentru orice pozifie instantanee M, fora de revenire este fora elasticd ce ia nastere in lama deformata si este orientat& spre pozitia ei de echilibru, Cum forja elastic depinde de deformare, iar aceasta variaza in timpul oscilayici, ne asteptam ca si accelerafia pe care forfa de revenire o imprima lamei si depinda de deformare. Cu cét lama se ‘ndeparteazi mai mult de pozitia de echilibru, deci cu cat deformarea ei (Sigeata) 5 este mai mare, cu att forta elastica si acceleratia sunt mai mari in modul. Remarcati c& atét sensul forfei clastice, cAt si sensul acceleratici sunt opuse sensului deforma CAind lama se indeparteaza de pozitia de echilibru, migcarea ci este ‘incetinitd, astfel cd a capatul cursei viteza oscilatorului se anuleaza. In acest moment, forfa elasticd este maxima gi acceleratia de asemenea. Revenit accelerata (viteza si accelerafia avand acelasi sens), Viteza devine maxima la ‘n care forja de revenire si acceleratia se anuleaz. Migcarea continua in sens opus, incetinité la dus si acceleratd la intoarcere. © migcare oscilatore linia (rectlinie) efectueazA si corpul din fig. 1.3, suspendat de un resort elastic de masa neglijabil8. $i aici forfa de revenire este fora elastics. ‘Studiul acestui oscilator elastic va face obiectul unui paragraf special Putem mentiona multe alte exemple de oscilatori mecanici: balansierul ‘unui ceas, pistonul unui motor cu ardere intern, corzile unui instrument ‘muzical, nodurile (atomii, ionii) refelei cristaline a unui corp solid care vi- breazi in jurul pozitilor lor de echilibru etc. Inima este de asemenea un tem oscilant. Toate instrumentele muzicale comport, asa cum veti vedea in paragraful de acustica, sisteme oscilante. irea la pozitia de echilibru este o migcare ‘recerea prin pozitia de echilibru, pozitie