UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE CURS PSIHOLOGIE COGNITIVA

Studiu privind efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata a unui grup de 32 de studenti
-Raport de cercetare-

Titular curs: Lect. Dr. Violeta Rotarescu Autori: Bulf Roxana Chivu Alexandra Draghici Alexandru-Mihai Serghe Constantin-Cristian

Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata

Septembrie/Bucureti, 2012

CUPRINS
Rezumat ........................................................................................................ 4 1. Introducere ................................................................................................ 4 2. Metoda ...................................................................................................... 8
2.1 Participanti ............................................................................................... 8 2.2 Aparatura si instrumente ............................................................................. 9 2.3 Procedura experimentala ......................................................................... 9

3. Rezultate .................................................................................................. 10
3.1 Faza I a experimentului .............................................................................. 10 3.2 Faza II a experimentului ............................................................................ 11

4. Discutii .................................................................................................... 12 Anexe ......................................................................................................... 13 Bibliografie .................................................................................................. 17

Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata

Muzica ofera un suflet universului, aripi mintii, zbor imaginatiei si viata oricui.
Platon

Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata

Rezumat:
Obiectivul: Aceasta cercetare a avut drept obiect de investigatie efectul muzicii mozartiene asupra memoriei de lunga durata. Metoda: Un numar de 60 de subiecti au fost impartiti in doua grupuri: GC(grupul de control) care s-au relaxat timp de 3 minute apoi, intr-un mediu fara sunet, au indeplinit o sarcina de memorare a unei serii de 25 de cuvinte si GE(grupul experimental) care au ascultat Sonata K 448 compusa de Mozart timp de trei minute si deasemenea in timpul sarcinii de memorare care a fost aceeasi ca cea indeplinita de grupul de control. Subiectilor li s-a cerut sa noteze cuvintele pe care si le amintesc din seria prezentata, dupa 24 de ore si apoi dupa 72 de ore. Rezultate: Subiectii din grupul experimental au reactualizat nu numar mai mic de cuvinte decat cei din grupul de control, atat dupa 24 de ore, cat si dupa 72 de ore, insa diferenta nu a fost destul de mare incat sa poata fi pusa pe seama efectului muzicii. Concluzie: Muzica mozartiana nu are nici un efect asupra memoriei de lunga durata.

1. Introducere
Muzica este o art care exprim cu ajutorul sunetelor sentimente i atitudini sau muzica este tiina sunetelor considerate sub raportul melodiei, ritmului i armoniei. Asadar, muzica nu are o definitie anume, ci fiecare persoana ii da muzici propria definitie. La inceputurile civilizatiei, muzica detinea un rol strict religios si spiritual fiind folosita in diverse ceremonii. Un exemplu elocvent in acest sens este toba si sunetul produs de aceasta care au servit drept elemente cruciale in desfasurarea ritualurilor samanice. Se considera ca toba samanica, prin sonoritatea ritmica ce se asemana probabil cu bocanitul 4

Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata cerbilor(animal sacru in cultul samanic), indeparta spiritele malefice care puteau perturba ritualurile. De asemenea ritmul sunetului tobei se aseamana cu galopul calului, avand ca efect usurarea calatoriei samanului. Percutia tobei il ajuta pe saman sa se concentreze si sa intre in transa, ca unica modalitate de a lua contact cu lumea spiritelor, de conectare la fortele primare ale Universului. Cu alte cuvinte, toba creea prin ritmul batailor ei acel zgomot magic ce ajuta samanul sa intre intr-o stare de constiinta modificata, echivelenta extazului.(Simu, 2011) In prezent, muzica poate insemna un mod de relaxare, o afacere, o arta, un mod de evadare din viata cotidiana, un prieten sau multe alte lucruri iar ascultarea ei poate realiza atat in sens intelectual cat si in sens emotional Ascultarea intelectuala a muzicii, care se refera la decodificarea mesajului muzical, reprezinta conditia esentiala a trecerii de la periferia senzoriala spre miezul spiritual al operei si de la sonoritate la sens.(Rapiteanu, 2008) Studiul nostru se adreseaza procesului mnezic in contexul muzicii pe care il vom discuta in urmatoarele randuri. Mileu Zlate, preluand definitia oferita de Flores(1992, p.5) considera memoria ca fiind un concept ce se refera la relatiile functionale existente intre doua grupe de conduite observabile separate printr-un interval de durata variabila, primele conduite apartinand fazei de achizitie, conduitele ulterioare apartinand fazei de actualizare. Memoria mai poate fi definit, la modul general, ca mecanism cognitiv de encodare, pstrare i reactualizare a informaiilor.(Aniei, 2010, p. 300) O alt definiie mult mai cuprinztoare a acestui proces a fost formulat de Lecocq, Leconte i De Schonen care considerau memoria o capacitate a unui sistem de tratare natural sau artificial de a encoda informaia extras din experiena sa cu mediul, de a o stoca ntr-o form apropiat i apoi de a o recupera i utiliza n aciunile i operaiile pe care le utilizeaz. Observam ca majoritatea definitiilor oferite acestui proces psihic, indiferent de maniera mai simpla sau mai elaborata a acestora, sunt construite in jurul celor trei subprocese de baza ale memoriei(encodare, stocare, reactualizare). Spre deosebire de muli autori care au optat pentru asemnarea memoriei cu o bibliotec, Alfred Binet a preferat asemnarea memoriei cu o mare carte nsufleit i inteligent, care-i deschide singur paginile la locul necesar(Zlate, 2004, p.346)

Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata Memoria de lunga durata(MLD) cuprinde toate cunostintele pe care le poseda sistemul cognitiv, dar la care accesul este selectiv.(Miclea, 1999) Acest tip de memorie nu poseda o locatie exacta in cardul sistemului psihic uman, ci reprezinta o stare de activare in care se afla cunostintele dobandite. Pentru a intelege mai bine acest fenomen, consideram ca ar fi utila o comparatie succinta cu memoria de scurta durata(MSD) avand drept criterii subprocesele de codare, stocare si reactualizare. Codarea in MSD este fonologica, pe cand in MLD este semantica, in prima se encodeaza patternurile de sunete, in cea de-a doua intelesurile itemilor.(Zlate, 2004, p.420) In ceea ce priveste stocarea, MSD se foloseste de gruparea itemilor sau repetitia de mentinere iar MLD utilizeaza scenarii, scheme mnezice sau un proces care consta in realizrea de asociatii cu itemii aflati deja in memorie numit, repetitie elaborativa. Prin intermediul acestor procese, cele doua tipuri de memorie incearca sa obtina o durata cat mai mare a stocarii. Nu in ultimul rand, reactualizarea in cadrul MLD se realizeaza prin procesare paralela iar MSD utilizeaza procesarea seriala. Steven M. Smith de la Universitatea A&M din Texas trateaza intr-un articol subiectul muzicii si sunetelor ca factorii in procesul de functionare a memoriei dependente de context. Mai multe experimente realizate de-a lungul anilor au demonstrat utilitatea sunetelor in declansarea memoriei bazata pe context. Aceste cercetari au relevat faptul ca un subiect caruia i se prezinta o lista de cuvinte acompaniata de sunete pe fundal(muzica sau sunet alb), va avea o performanta mai ridicata daca reactualizarea se petrece in prezenta sunetelor folosite in sarcina de memorare. Daca memorarea a avut loc in conditii de liniste, performanta reactualizarii va fi aceeasi indiferent de mediul in care se realizareaza(fara sunet, cu muzica sau cu sunet alb pe fundal).(Smith, 1985) Exista o serie de elemente care s-au dovedit eficiente in inducerea memorarii bazate pe context: mediul fizic general, postura, semnificatia materialului verbal, dispozitia, culorile de pe fundal, vocea emitatorului. Numeroase cercetari au demonstrat ca muzica lui Mozart are efecte benefice asupra unui ansamblu de procese psihice n special cognitive gandirea spatiala si aptitudinile matematice. n octombrie 1993, n revista Nature apare un articol scris de expertul n dezvoltare cognitiva Frances Rauscher si de fizicianul Gordon Shaw de la Universitatea din California despre un experiment n care au observat ca studentii care au ascultat Sonata pentru pian n Re Major Opus K488 de Mozart au obtinut dupa 10 minute de la auditie

Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata scoruri crescute la testele de inteligenta spatiala fata de cei care au ascultat o caseta cu un instructaj de relaxare sau care s-au aflat n conditii de liniste(Rapiteanu, 2008). In lumina acestei noi descoperiri, intrebarea fireasca este daca muzica are intradevar potentialul de a ne face mai inteligenti. Orice asociere intre muzica si functionarea intelectuala ar fi notabila numai in cazul in care beneficiile se aplica abilitatilor nonmuzicale iar muzica este singurul stimul care produce efectele.(Schellenberg, 2005) Unele cercetari indica faptul ca muzica imbunatateste performantele la teste cognitive insa aceste efecte sunt de termen scurt si deriva mai degraba din impactul muzicii asupra nivelului de arousal si a dispozitiei care afecteaza in mod direct abilitatile cognitive. Situatia este insa diferita in cazul celor care practica muzica din copilarie. Aceste persoane manifesta imbunatatiri usoare insa de lunga durata ale intelectului care nu pot fi puse pe seama altor variabile ca de exemplu: situatia financiara sau educatia primita din partea parintilor. Un grup de cercetatori sloveni(Norbert Jausovec, Ksenija Jausovec, Ivan Gerlic) au realizat un studiu privind influenta muzicii mozartiene asupra activitatii cerebrale in cadrul procesului de invatare. In acest scop au folosit patru grupuri de cate 14 studenti. Fiecare individ a fost antrenat in rezolvarea unor sarcini ce tine de gandirea spatiala. Primul grup de subiecti(CG) a urmat inainte si dupa antrenament un program de relaxare, al doile grup(MM) a ascultat muzica inainte si dupa antrenament, al treilea grup(MS) a ascultat muzica inainte de antrenament si a urmat programul de relaxare dupa iar al patrulea grup(SM) a urmat programul de relaxare inainte de antrenament si a ascultat muzica dupa. Subiectii din grupurile MM, MS si SM au obtinut o performanta mai buna in rezolvarea sarcinilor ce necesitau gandire spatiala decat cei din grupul de control(CG). In plus, grupul MM a manifestat pattern-uri EEG mai putin complexe si o sincronizare mai mare a undelor in comparatie cu celelalte trei grupuri. In urma rezultatelor obtinute, cercetatorii au concluzionat ca muzica lui Mozart, prin activarea unor arii semnificative ale creierului, poate imbunatati procesul de invatare a unor sarcini spatio-temporale. Observam ca studiul prezentat in randurile de mai sus este asemanator cu cel realizat de catre Rauscher si Shaw insa cercetatorii sloveni au adus un plus de informatie prin intermediul electroencefalografiei, indicand modificarile fiziologice aparute la nivelul creierului pe parcursul desfasurarii experimentului.

Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata Un concept relativ nou si destul de interesant este acela de emotie indusa de muzica ce a intrat in atentia cercetatorilor din domeniul stiintelor afective si cel al stiintelor cognitive. Carol L. Krumhansl de la Universitatea Cornell vorbeste despre o puternica uniune intre cognitie si emotie ce se realizeaza in cadrul muzicii. Efectul muzicii la nivel afectiv ridica un numar de intrebari in sfera psihologiei. Oamenii declara ca principala motivatie pentru ascultarea muzicii este efectul in plan afectiv. Cum este posibil ca pattern-uri de sunet care se desfasoara in timp sa aiba un efect atat de profund? Care element component al muzicii cauzeaza emotiile? Oare emotiile cauzate de muzica sunt la fel ca alte tipuri de emotii?(Krumhansl, 2002) Una dintre cele mai comune explicatii legate de fenomenul emotiilor bazate pe muzica este aceea ca anumite secvente muzicale sunt adesea conectate cu amintiri semnificative personale. In acest caz raspunsurile emotionale fata de muzica ar trebui sa varieze intr-o masura mare de la un individ la altul in functie de experienta unica. In mod remarcabil, ascultatorii de muzica rezoneaza unii cu ceilalti in procesul de etichetare a emotiilor bazate pe muzica. Exista posibilitatea ca unele cuvinte din muzica sa fie purtatoare ale unor emotii insa multi ascultatori nu acorda o atentie speciala textului si in plus majoritatea muzicii este pur instrumentala. O alta explicatie ar fi aceea ca muzica imita sunetele unor obiecte sau evenimente ce poseda conotatii emotionale. Trecand peste toate explicatiile, un lucru este cert in mintile cercetatorilor, faptul ca muzica ramane cea mai apreciata si raspandita forma de arta, indiferent de cultura din care fac parte ascultatorii. Avand in vedere toate cercetarile discutate mai sus, studiul nostru proneste de la ipoteza conform careia muzica lui Mozart exercita o influenta semnificativa asupra memoriei de lunga durata.

2. Metoda
2.1 Participanti
Pentru realizarea acestui experiment s-a folosit un total de 64 de subiecti impartiti in doua grupuri: grupul de control(GC) si grupul experimental(GE). Esantionul de subiecti a fost alcatuit din persoane cu varstele cuprinse intre 18 si 26 de ani, atat de sex feminin cat

Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata si de sex masculin. Din totalul de subiecti, numai 50 erau absolventi de facultate, ceilalti 14 fiind doar absolventi de liceu. Acest aspect a reprezentat un factor in procesul de construire a grupurilor astfel ca cei 14 subiecti au fost distribuiti in mod egal intre cele doua grupuri. In ceea ce priveste starea civila, numai 3 subiecti au declarat ca sunt casatoriti, doi dintre acestia fiind distribuiti in grupul de control si unul in grupul experimental. Motivul pentru care grupurile au fost construite in acest fel a fost asigurarea unui control cat mai eficient al posibilelor variabile care puteau exercita un efect perturbator asupra rezultatelor cercetarii. Nu in ultimul rand, din totalul de 64 de rezultate ce au fost recoltate de la participanti, 4 au fost eliminate deoarece reprezentau valori extreme care aveau potentialul de a altera datele obtinute in urma analizei statistice.

2.2 Aparatura si instrumente

In cadrul experiemntului au fost utilizate 25 de cuvinte care au fost prezentate in mod secvential subiectilor. Inainte de faza experimentala, tuturor subiectilor li s-a prezentat o lista cu 100 de cuvinte extrase din Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, fiind rugati sa indice atasamentul afectiv pentru fiecare cuvant cu ajutorul unei scale cu patru valori(0 = nici un atasament afectiv, 1 = atasament afectiv mic, 2 = atasament afectiv mare, 3 = atasament afectiv foarte mare). Dupa ce cuvintele au fost ordonate descrescator in functie de scorurile obtinute, au fost alese ultimele 25, acestea avand cea mai mica influenta de ordin afectiv asupra subiectilor. Cele 25 de cuvinte alese pentru experiment sunt in general substantive ce denumesc diverse obiecte. Nu in ultimul rand, pentru realizarea experimentului a fost folosita Sonata K 448 compusa de Wolfgang Amadeus Mozart deoarece aceasta a fost utilizata cu succes in cercetarea realizata de Norbert Jausovec, Ksenija Jausovec si Ivan Gerlic.

2.3 Procedura experimentala

Variabila independenta a cercetarii este reprezentata de muzica lui Mozart iar variabila dependenta este eficienta memorie de lunga durata exprimata prin reproducerea unui numar cat mai mare de cuvinte dintre cele prezentate. Dupa selectionarea cuvintelor ce vor fi utilizate ca material de testare a memoriei (etapa ce s-a petrecut cu o luna inainte de desfasurarea experiemntului propriu-zis astfel 9

Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata incat eventualele cuvinte stocate in memorie sa fie uitate) subiectii au fost impartiti in doua grupuri. Persoanele din grupul de control au avut la dispozitie trei minute in care au fost rugate sa se relaxeze, dupa care au fost invitate sa memoreze un total de 25 de cuvinte ce au fost prezentate in mod secvential, fiecare cuvant avand un timp de expunere de 5 secunde suficient pentru realizarea unei procesari sub aspectul caracteristicilor fizice(marime, culoare), lingvistice(compunerea cuvintelor), semantice(semnificatia cuvantului) si realizarea unor eventuale asociatii care sa faciliteze o stocare cat mai eficienta si durabila. Atmosfera in care s-a desfasurat experimentul a fost lipsita de sunete sau orice stimul care ar fi putut perturba sarcina subiectilor. Grupul experimental a avut aceeasi sarcina insa timp de trei minute inainte de inceperea prezentarii cuvintelor, subiectii au fost rugati sa se relaxeze in prezenta muzicii mozartiene astfel incat sa se poata realiza orice posibila modificare de ordin fiziologic la nivelul creierului. Prezentarea secventei de cuvinte s-a desfasurat tot in prezenta muzicii setata la un volum mic. Subiectii au fost rugati sa enumere cat mai multe cuvinte dintre cele prezentate in doua faze: Faza I dupa 24 de ore si Faza II dupa 72 de ore, fara ca acestia sa fie informati in legatura cu existenta Fazei II.

3. Rezultate
3.1 Faza I a experimentului
In ceea ce priveste statistica descriptiva, GC a obtinut cea mai mare frecventa (7) la valoarea 12 aceasta reprezentand un procent de 23.3% din totalul de valori iar GE a obtinut cea mai mare frecventa (8) la valoarea 11 aceasta reprezentand un procent de 26.7% din totalul de valori.

Group Statistics

10

Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata

CodSubiect Rezultate Grup de control Grup experimental N 30 30 Mean 11.83 11.37 Std. Deviation 1.642 1.450 Std. Error Mean .300 .265

Subiectii care au indeplinit sarcina de memorare in mediu fara sunete au fost comparati cu cei care au indeplinit aceeasi sarcina in timp ce ascultau muzica. Primii au obtinut o performanta mai buna (m = 11.83, = 1.64) decat ceilalti (m = 11.37, = 1.45), t = 1.16, p < 0.05 si t critic = 1.67. Marimea efectului are o valoare mica (d = 0.29), iar limitele de incredere (95%) pentru diferenta mediilor sunt cuprinse intre 0.33 si 1.26. Avand in vedere ca t calculat < t critic, decizia statistica este acceptarea ipotezei de nul.

3.2 Faza II a experimentului

In cazul grupului de control, cea mai mare frecventa (7) s-a obtinut la valorile 8 si 9 acestea reprezentand un procent de 23.3% fiecare, din totalul de valori iar grupul experimental a obtinut cea mai mare frecventa (6) la valoarea 7 ce reprezinta 20% din totalul de valori.

Group Statistics CodSubiect Rezultate Grup de control Grup experimental N 30 30 Mean 7.87 7.63 Std. Deviation 1.756 1.938 Std. Error Mean .321 .354

Subiectii care au indeplinit sarcina de memorare in mediu fara sunet au fost comparati cu cei care au realizat aceeasi sarcina in timp ce ascultau muzica insa de aceasta data au fost comparate rezultatele obtinute dupa 72 de ore . Primii au obtinut o performanta mai mare la medie (m = 7.87) si o abatere standard mai mica ( = 1.75) iar ceilalti au obtinut o medie mai mica (m = 7.63) si o abatere standard mai mare ( = 1.93), t = 0.48, p < 0.05 si t critic = 1.67. Marimea efectului are o valoare mica (d = 0.07), iar limitele de increere (95%) pentru diferenta mediilor sunt cuprinse intre 0.72 si 1.18. Avand in vedere ca t calculat < t critic, se accepta ipoteza de nul, la fel ca si in cazul rezultatelor obtinute dupa prelucrarea datelor extrase in Faza I.

11

Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata In ceea ce priveste abaterile standard ale grupurilor observam ca in Faza I imprastierea rezultatelor este mai mica decat in Faza II a experimentului.

4. Discutii
Tinta acestui studiu a fost surprinderea unei posibile influente pe care muzica mozartiana o are asupra memoriei de lunga durata. Testul t pentru esantioane independente a relevat faptul ca, atat in Faza I, cat si in Faza II a experimentului, nu a existat nici o diferenta semnificativa intre mediile celor doua grupuri, fapt ce a dus la respingerea ipotezei cercetarii. Intreaga idee a cercetarii noastre a pornit de la experimentul realizat de Frances Rauscher si Gordon Shaw care au descoperit faptul ca Sonata K 448 a lui Mozart a avut un efect pozitiv asupra unor subiecti care rezolvau sarcini de orientare spatiala. La aceasta s-a adaugat cercetarea realizata de Norbert Jausovec, Ksenija Jausovec si Ivan Gerlic, ce nu numai ca au obtinut aceleasi rezultate pozitive ca si studiul anterior, dar au reusit sa surprinda cu ajutorul electroencefalografiei activarea zonelor cerebrale relevante pentru sarcina ceruta. Un lucru interesant pe care il putem observa la o analiza mai atenta a datelor este faptul ca exista o tendinta de apropiere a rezultatelor deoarece diferenta mediilor in Faza I este de 0,46 iar diferenta mediilor in Faza II este de 0.24. Pe baza acestor rezultate tindem sa concluzionam faptul ca dupa o perioada mai lunga de timp, cantitatea de material ce a fost memorata va fi aceeasi, indiferent de conditiile in care a avut loc procesul de encodare si stocare a informatiilor. Este evident ca aceasta concluzie nu poate fi extinsa la alte situatii, ci se adreseaza doar conditiilor reproduse in cercetarea noastra.

12

Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata

Anexe

Independent Samples Test Levene's Test for Equality of Variances F Sig. t df Sig. (2tailed) Mean Difference Std. Error Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Equal variances Rezulta assumed te Equal variances not assumed .407 .526 1.167 58 .248 .467 .400 -.334 Upper 1.267 t-test for Equality of Means

1.167 57.127

.248

.467

.400

-.334

1.267

Faza I a experimentului:

GrupControl Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent 9 10 11 Valid 12 13 14 15 Total 3 4 5 7 6 4 1 30 10.0 13.3 16.7 23.3 20.0 13.3 3.3 100.0 10.0 13.3 16.7 23.3 20.0 13.3 3.3 100.0 10.0 23.3 40.0 63.3 83.3 96.7 100.0

13

Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata

GrupExperimental Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent 9 10 11 Valid 12 13 14 Total 4 4 8 7 5 2 30 13.3 13.3 26.7 23.3 16.7 6.7 100.0 13.3 13.3 26.7 23.3 16.7 6.7 100.0 13.3 26.7 53.3 76.7 93.3 100.0

14

Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata

Faza II a experimentului:

Independent Samples Test Levene's Test for Equality of Variances F Sig. t df Sig. (2tailed) Mean Difference Std. Error Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Equal variances Rezulta assumed te Equal variances not assumed .694 .408 .489 58 .627 .233 .478 -.723 Upper 1.189 t-test for Equality of Means

.489 57.445

.627

.233

.478

-.723

1.190

GrupControl Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent 4 5 6 7 Valid 8 9 10 11 Total 1 2 3 6 7 7 1 3 30 3.3 6.7 10.0 20.0 23.3 23.3 3.3 10.0 100.0 3.3 6.7 10.0 20.0 23.3 23.3 3.3 10.0 100.0 3.3 10.0 20.0 40.0 63.3 86.7 90.0 100.0

15

Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata

GrupExperimental Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent 4 5 6 7 Valid 8 9 10 11 Total 3 1 4 6 5 5 5 1 30 10.0 3.3 13.3 20.0 16.7 16.7 16.7 3.3 100.0 10.0 3.3 13.3 20.0 16.7 16.7 16.7 3.3 100.0 10.0 13.3 26.7 46.7 63.3 80.0 96.7 100.0

BIBLIOGRAFIE

16

Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata

ANITEI, M., Fundamentele psihologiei, Editura Universitara, Bucuresti, 2010 JAUSOVEC, N., JAUSOVEC, K., GERLIC, I., The influence of Mozarts music on brain activity in the process of learning, Clinical Neuropsychology, Nr. 117, Elsevier Ireland Ltd., 2006 KRUMHANSL, C., Music: A Link Between Cognition and Emotion, Current Directions in Psychological Science, Vol. 11, Nr. 2, pag. 45-50, Sage Publications Inc., 2002 MICLEA, M., Psihologie cognitiva: modele teoretico-experimentale, Editura Polirom, Iasi, 1999 RAPITEANU, C., Efectele muzicii in plan psihologic, Revista Medicala Romana, Vol. 55, Nr. 1, pag. 15-17, 2008 SCHELLENBERG, G., Music and Cognitive Abilities, Current Directions in Psychological Science, Vol. 14, Nr. 6, pp. 317-320, Sage Publications Inc., 2005 SIMU, O., Samanismul - Calatorie intre doua lumi, Editura Herald, Bucuresti, 2011 SMITH, S., Background music and context-dependent memory, The American Journal of Psychology, Vol. 98, Nr. 4, pag. 591-603, University of Illinois Press, 1985 ZLATE, M., Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iasi, 2004

17