Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Introducere în psihologia socială

Introducere în psihologia socială

Ratings: (0)|Views: 107 |Likes:
Published by Mihai Lupoi

More info:

Published by: Mihai Lupoi on Oct 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/15/2013

pdf

text

original

 
Impactul factorilor sociali asupra tulburărilor psihice
Rolul factorilor sociali în ceea ce priveşte geneza unor boli psihice este unulsemnificativ. Există 3 mari categorii de boli psihice: 1.) psihoze; 2.) nevroze; 3.) psihopatii.
1.)Psihozele
Există 3 tipuri de psihoze: schizofrenia, psihoza maniaco-depresivă (PMD) şi paranoia. Aceste 3 tulburări îşi au originea în special în factorul genetic. Sub influenţanefastă a factorului social şi a mediului familial, aceste boli, chiar dacă au cauze genetice,se pot înrăutăţi/agrava. Sub influenţa pozitivă a factorilor enumeraţi anterior, acestetulburări, în anumite forme, se pot nuanţa.
Schizofrenia (ruperea, schindarea psihicului) înseamnă detaşareaindividului de realitate şi crearea unei alte realităţi. Este cea mai gravă tulburare a psihicului uman şi cunoaşte următoarele forme:a)Schizofrenia catatonică – individul adoptă anumite posturi corporale extrem de bizare, are o anumită rigiditate psihomotorie, aproape ca rigomortis. În acestecazuri, se administrează tratament medicamentos. Alte simptome: stereotipiiverbale şi ecomimie, ecopraxie. Schizofrenia catatonică debutează la adolescenţăsau la tinereţe. Schizofrenia – cancerul psihicului uman. b)Schizofrenia paranoidă – se manifestă prin delir, halucinaţii, uneori confuzia propriei identităţi, derealizare faţă de cotidian. Schizofrenia paranoidă debuteazămai târziu, la maturitate.c)Schizofrenia simplă – se manifestă prin „salată de cuvinte” (generare de cuvintefără sens), pierderea coordonatelor spaţio-temporale şi pierderea propriei identităţi.d)Schizofrenia hebefrenică – se caracterizează printr-o agitaţie psihomotorie, pierderea completă a cenzurii comportamentului. Apare la adolescenţi şi seadministrează tratament medicamentos.
Psihoza maniaco-depresivă are doi poli: într-o anumită perioadă a anuluiapare pierderea controlului comportamentului, bavardaj (vorbire torenţială, dar coerentă),iar la celălalt pol, individul se izolează, se culpabilizează, suferă de depresie şi are reacţiinefireşti. PMD se poate manifesta doar la unul dintre poli, numindu-se psihoză unipolară.PMD este determinată de factorul genetic.
Paranoia – delirul sistematizat non-halucinator. De obicei, paranoiacorelează cu agresivitatea. Paranoia prezintă un fond predispozant încă din copilărie.
2.) Nevrozele
 – factorul social este foarte important. Nevrozele îşi au originea înexperienţele traumatizante ale individului, în acele psihotraume prin care el a trecut,influenţa nefastă a mediului familial. Nevrozele sunt abordate psihoterapeutic şi, în unelecazuri, şi medicamentos.Din categoria nevroze, fac parte:a)Fobiile
 
Fobia – sentimentul iminent al morţii în prezenţa obiectului respectiv şi secorelează cu atacul de panică. Exemple:-agorafobia (teama de spaţii deschise sau de locuri aglomerate) – duce la izolare,întreruperea contactelor sociale;-sociofobia (teama de societate sau de oameni în general);-misofobie (teama de a nu fi contaminat cu germeni sau murdărie);-tanatofobia (teama de moarte) – individul asociază somnul cu moartea, devineinadapatat social;-arahnofobie (teama de păianjeni);-acrofobie (teama de îime);-claustrofobie (teama de spaţii închise);-aihmofobie (teama de obiecte ascuţite) – specifică tinerelor mame;-algalmatorebafobia (teama de statui). b)Tulburarea anxioasă – frica exagerată faţă de ceva care nu există, frică permanentăcare nu are cauze.c)Nevroza obsesiv-compulsivă – individul verifică tot timpul; acesta ajunge să fieinadaptat social.d)Acuze somatoforme – dureri la nivel fiziologie care nu au origini anatomice.
3.)Psihopatiile
-psihopatul antisocial sau psihopatia socială;-psihopatul paranoid sau tulburarea de personalitate paranoidă;-psihopatul exploziv;-psihopatia sadică sau tulburarea de personalitate de tip sadic;-border-line;-psihopatia sau tulburarea de personalitate de tip schizoid;-psihopatia sau tulburarea de personalitate de tip demonstrativ sau psihopatiaisterică;-psihopatia sau tulburarea de personalitate de tip anxios-evitantă;-psihopatia sau tulburarea de personalitate anancastă.Psihopatiile sunt tulburări psihice în miniatură şi ele se amplifică sub influenţadisfuncţionalităţii din familie şi a influenţei nefaste a mediului social.
 
Metode în psihologia socială
I.Metode comune cu alte discipline şi ramuri
-metoda observaţiei;-studiul documentelor;-studiul de teren;-ancheta pe bază de interviu şi chestionar;-chestionarele şi testele de personalitate;-testele şi tehnicile proiective.
II.Metode specifice psihologiei sociale
-metodele sociometrice;-determinarea personalităţii interpersonale;-realizarea profilului psihosocial al grupului;-autobiografia grupurilor.
I.Metode comune cu alte discipline
1.)Metoda observaţiei – constă în urmărirea şi înregistrarea riguros planificată a unuifenomen, a unui comportament, mecanism, fără intervenţia observatorului.Observaţia sau eficienţa observaţiei depinde de: anumite calităţi psihologice aleobservatorului (exemplu: spiritul de observaţie, concentrarea atenţiei, capacitatea de asesiza esenţialul, nu forma), respectarea unor cerinţe metodologice specifice, cum ar fi:-delimitarea riguroasă a unui obiectiv;-efectuarea unei documentări teoretice prealabile;-formularea unei/unor ipoteze de lucru, care are menirea de a structura actulobservaţional pe o anumită direcţie;-pregătirea unui instrumentar necesar înregistrării observaţiei;-efectuarea unor observaţii multiple;-desprinderea unor concluzii.2.)Studiul documentelor – modalitate eficientă de obţinere a unor informaţiisemnificative privind desfăşurarea unor fenomene şi procese psihosociale trecute, care aufost consemnate în documentele timpului.Principalele surse pentru reconstituirea modalităţii de desfăşurare a unor evenimente, sunt: presa timpului, autobiografiile, jurnalele de călătorie, documente oficialeale epocii respective, memoriile unor personalităţi marcante.Ca obiective ale acestei metode, avem:a)relevarea specificului psihosocial al diferitelor epoci; b)evidenţierea principalelor dimensiuni ale vieţii de familie şi ale vieţii sociale;c)influenţa modelelor socioculturale asupra personalităţii de bază a omului şi asuprarelaţiilor sale interpersonale;

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->