Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
limbaj-cinematografic

limbaj-cinematografic

Ratings: (0)|Views: 14 |Likes:
Published by Alexandru Cristian

More info:

Published by: Alexandru Cristian on Oct 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/15/2012

pdf

text

original

 
 1
Galaxia Lumière
Limbajul cinematografic, un nou limbaj 
 
de Mircea Dumitrescu
 
Omului de
ş
tiin
ţă
francez, inventator
ş
i produc
ă
tor, Louis Lumière (Besançon, 5octombrie 1864 – Bandol, 6 iunie 1948)
ş
i fratelui s
ă
u, Auguste Lumière(Besançon, 1862 – Lyon, 1954), conduc
ă
torii unei uzine de material fotograficdin Lyon, care prin brevetul „Cinematograful Lumière – un aparat servind laob
ţ
inerea
ş
i vizionarea probelor cronofotografice”, înregistrat în ziua de 13februarie 1895, numit la 6 mai 1895
Cinématographe
, umanitatea le datoreaz
ă
 acea recuno
ş
tin
ţă
care decurge dintr-un gest fundamental, dintr-un actcreator, demiurgic. Fra
ţ
ii Louis
ş
i Auguste Lumière au ob
ţ
inut aparatul lorcorelând elementele tehnice din descoperirile cele mai importante alepredecesorilor Étienne-Jules Marey
ş
i Thomas Alva Edison, printr-o solu
ţ
ieoriginal
ă
privind sistemul de articulare a peliculei astfel încât s
ă
poat
ă
asiguraimaginilor un timp de expunere
ş
i de substituire uniform discontinuu, necesaratât calit
ăţ
ii fotografiei, adic
ă
„la luarea de vederi”, cât
ş
i luminozit
ăţ
ii lor,adic
ă
„la proiec
ţ
ie”. Aparatul pe care l-a construit mecanicul
ş
ef al “UzinelorLumière”, Eugène Moisson, conform brevetului, trebuia s
ă
serveasc
ă
 
ş
i a servit:„1. La ob
ţ
inerea imaginilor negative sau a cli
ş
eelor, prin pozarea direct
ă
ascenelor de reprodus; 2. La tirajul cópiilor; 3. La vizionarea direct
ă
sau laproiec
ţ
ia pe un ecran a fotografiilor în mi
ş
care.” Inventatorii mai precizau înbrevet: “Cli
ş
eele vor fi ob
ţ
inute pe o band
ă
de hârtie sensibil
ă
, transparent
ă
 sau, mai bine, pe pelicul
ă
sensibil
ă
perforat
ă
pe margine”.
 
Dac
ă
, o dat
ă
cu inventarea, în Europa, a tiparului cu litere mobile, aproximativ în 1440, de c
ă
tre germanul Johann Gutenberg-Johannes Gensfleisch (1400–1468), putem vorbi despre na
ş
terea
Galaxiei
 
Gutenberg
, tot atât de justificateste s
ă
spunem c
ă
, în ziua de 13 februarie 1895, a luat na
ş
tere
Galaxia
 
Lumière
. Brevetul fra
ţ
ilor Louis
ş
i Auguste Lumière este expresia evolu
ţ
ieifire
ş
ti a
ş
tiin
ţ
ei
ş
i tehnicii, dar, mai profund, el este una dintre concretiz
ă
rileinevitabile ale dorin
ţ
ei generale
ş
i eterne a omului, aceea de a se cunoa
ş
te pesine, de a cunoa
ş
te, expresie a spiritului s
ă
u n
ă
scocitor, nelini
ş
tit, inventiv, întreprinz
ă
tor, ordonator.Ca proces, motiva
ţ
ie-împrejur
ă
ri, premis
ă
-na
ş
tere-evolu
ţ
ie-finalizare-transmitere, cinematograful, ast
ă
zi un mit, a parcurs acelea
ş
i etape specificena
ş
terii-evolu
ţ
iei-finaliz
ă
rii-transmiterii oric
ă
rui mit. Dar, ca sens, casemnifica
ţ
ie, este, mai întâi, mitul lui Prometeu, al lui Daedalus, al luiNarcissus, al lui Sisif. Cinematograful este mitul modern cu cea mai larg
ă
 cuprindere a naturii, condi
ţ
iei
ş
i existen
ţ
ei umane, cu cea mai larg
ă
deschiderespre universalitate, este cel mai rapid mijloc de comunicare, este un nou
 
 2
limbaj, unul de sintez
ă
, este memoria vie a umanit
ăţ
ii
ş
i deci exprim
ă
cel maibine ideea abstrac
ţ
ioni
ş
tilor, care considerau arta lor ca fiind cea mai potrivit
ă
 pentru universalizarea
ş
i universalitatea imaginii, adic
ă
, prozaic exprimându-m
ă
, a descoperirii, a înregistr
ă
rii, a stoc
ă
rii
ş
i conserv
ă
rii, a transmiteriiinforma
ţ
iei. Cinematograful, a
ş
adar, poate fi considerat ca fiind unul dintrecele mai importante mijloace prin care to
ţ
i oamenii au justificarea de a seconsidera ca f
ă
când parte din aceea
ş
i familie. Altfel spus, brevetul fra
ţ
ilorLumière are o semnifica
ţ
ie tehnic
ă
 
ş
i
ş
tiin
ţ
ific
ă
, dar
ş
i una pragmatic
ă
, dar
ş
iuna moral
ă
, artistic
ă
, filosofic
ă
, sacr
ă
.
 
Fiind un mijloc de comunicare prin imagini în mi
ş
care, origineacinematografului, prin practica cea mai îndep
ă
rtat
ă
, poate fi considerat
ă
cafiind utilizarea, înc
ă
din mileniul 12 î.d.H., a descompunerii grafice a mi
ş
c
ă
rii, în reprezent
ă
rile omului prin desene
ş
i gravuri.
 
Observa
ţ
ia c
ă
lumea, în toat
ă
diversitatea
ş
i varietatea ei, se afl
ă
într-opermanent
ă
mi
ş
care, scurgere, devenire, dinamic
ă
 
ş
i-a g
ă
sit, prin generalizare,potrivit
ă
expresie într-o concep
ţ
ie filosofic
ă
(m
ă
refer aici la materiali
ş
tiigreci: Leucip, Democrit, Epicur, mai precis la atomism), bineîn
ţ
eles dep
ăş
it
ă
 
ş
ideci transformat
ă
radical înc
ă
din sec. 19, dar
ş
i la adep
ţ
ii
ş
colii
vai
ş
e
ş
ika
.Aceasta a fost, dup
ă
cum era
ş
i firesc, înso
ţ
it
ă
de dorin
ţ
a de a o reprezenta caatare în primele încerc
ă
ri artistice. Picturile rupestre care reprezint
ă
diverseanimale, în variate pozi
ţ
ii, sugerând mi
ş
carea, se pot constitui în exemple deacest tip: cele din Pe
ş
tera Altamira, la Vest de Santander (Cantabria), înSpania, descoperit
ă
în 1879; cele din Pe
ş
tera Lascaux (Dordogne), din Fran
ţ
a;cele din Mun
ţ
ii Urali, la Kapova, în Rusia, cele din Africa, unele reproduse înfilmul „Pacientul englez”, regia Anthony Minghella – SUA 1996; în fine,
ş
i la noi,o remarcabil
ă
descoperire a studen
ţ
ilor bucure
ş
teni de la Clubul de speologie„Emil Racovi
ţă
”, din august 1978, desenele din Pe
ş
tera de la Cariera Cuciulat(jud. S
ă
laj), de acum faimos, „C
ă
lu
ţ
ul de la Cuciulat”. Toate acestea apar
ţ
inPaleoliticului superior. În definitiv, tot ceea ce s-a creat, se creeaz
ă
 
ş
i se vacrea în artele plastice, de
ş
i obiectele reprezentate se afl
ă
în nemi
ş
care,con
ţ
ine ideea de mi
ş
care, starea de mi
ş
care, prin sugestie, prin sensuri, prinsemnifica
ţ
ii. De la „Sfinx” la „Pas
ă
rea m
ă
iastr
ă
”, de la „Venus din Millo” la„Rondul de noapte” etc., se poate vorbi despre o “dinamic
ă
a staticului”, pede o parte prin multitudinea de în
ţ
elesuri a oric
ă
rei opere de art
ă
(chiar dac
ă
 creatorul nu a dorit, explicit, aceasta), iar, pe de alt
ă
parte, prin largadisponibilitate pentru privire sau, mai bine spus, prin disponibilitateareceptorului pentru lectur
ă
. Orice oper
ă
de art
ă
plastic
ă
, la fel ca
ş
i m
ăş
tiledin teatrul tradi
ţ
ional japonez, Teatrul No, de exemplu, dar nu numai,surprinde mi
ş
carea într-o ipostaz
ă
fundamental
ă
, în acela
ş
i timp sugerând-o.Dup
ă
numeroase observa
ţ
ii, anonime sau nu, efectuate de-a lungul timpului dec
ă
tre babilonieni, de egipteni, de chinezi, de greci, de arabi, legate mai multde aspectul fizic al perceperii imaginii, în 1450 arhitectul italian Leon BattistaAlberti a reu
ş
it s
ă
realizeze „prima camera lucida”, cum a numit-o el însu
ş
i, cucare, prin intermediul unui joc de prisme, se ob
ţ
inea conturul obiectelor în
 
 3
mi
ş
care. Dar Leonardo da Vinci, în 1500, va da prima descriere tehnic
ă
a
camerei obscure
, urmat tot de un italian, Gianbattista della Porta, care, înlucrarea „Magia naturalis” (1558), ne ofer
ă
prima explica
ţ
ie am
ă
nun
ţ
it
ă
a„camerei obscure”. Un moment hot
ă
râtor pentru brevetul fra
ţ
ilor Lumière afost vara anului 1826, când francezul Joseph Nicéphore Niepce reu
ş
e
ş
te s
ă
 fixeze pe o plac
ă
sensibil
ă
imaginea format
ă
în interiorul “camerei obscure”,ob
ţ
inând, astfel, prima fotografie cu timp de expunere de, aproximativ, optore. Dar, decembrie 1892 va fi o dat
ă
decisiv
ă
pentru apari
ţ
ia
Cinematografului
. În cadrul laboratoarelor sale de la West Orange, T. A. Edison începe construc
ţ
ia unui studio glisant care pivoteaz
ă
, pe un ax orientabil, înfunc
ţ
ie de lumina soarelui. Este primul studio cinematografic din lume,denumit
Black Maria
. Benzile turnate aici sau în afara lui, de c
ă
tre WilliamKennedy Laurie Dickson, au revolu
ţ
ionat pretutindeni lumea fotografiei; „orevolu
ţ
ie care a dat na
ş
tere cinematografului” (Jean Deslandes). Un altmoment a fost
ş
i acela în care, în ziua de 20 ianuarie 1833, francezul JosephAntoine Ferdinand Plateau a publicat descrierea primului aparat care a realizat
sinteza mi
ş
c
ă 
rii
, numit
Phénakistiskope
, punctul de plecare fiind imaginileelementare
ş
i succesive. Dar, în 12 ianuarie 1862, la Societatea Francez
ă
deFotografie din Paris, Henry Dumont a prezentat un „aparat pentru ob
ţ
inerearapid
ă
a 12 cli
ş
ee succesive”; în iulie 1877, fotograful
ş
i inventatorul englezEdward Muybridge ob
ţ
ine primele fotografieri instantanee ale cailor în galop,cu o expunere de 1/1000 de secunde, în 1880 realizând primele proiec
ţ
iipublice cu imagini animate, înregistrate
ş
i reproduse; inevitabil, în ziua de 11martie 1878, T. A. Edison a prezentat, la Academia de
Ş
tiin
ţă
din Washington,cea de-a 67 inova
ţ
ie a sa,
Phonograph
-ul, aparat cu ajutorul c
ă
ruia, pentru întâia dat
ă
, s-a reprodus vocea uman
ă
. Aceast
ă
important
ă
descoperire a f
ă
cutposibil
ă
, chiar în 1878, cuplarea fonografului cu diverse tipuri de aparate deproiectare a imaginii. În ziua de 10 iunie 1888, francezul Louis-Aimé-AugustinLe Prince breveteaz
ă
, în S.U.A., Fran
ţ
a
ş
i Anglia, „metod
ă
 
ş
i aparat pentruproducerea imaginilor animate”. Tot T. A. Edison, la 9 octombrie 1888, aformulat ideea construirii unui fonograf optic (
Kinetograph
)
ş
i ideea unuiaparat destinat examin
ă
rii imaginilor animate (
Kinetoscope
), pe care l-ainventat în 1891. Aparatul avea 1.20 m. în
ă
l
ţ
ime, iar, pe suprafa
ţ
a superioar
ă
,era instalat un dispozitiv asem
ă
n
ă
tor unei jum
ă
t
ăţ
i de binoclu ce permiteavizionarea unui film. Fabricate în serie, aceste aparate au fost instalate înmajoritatea ora
ş
elor nord-americane, în 1894,
ş
i, cu ajutorul lor, se puteauurm
ă
ri mici filme comice, dramatice, sportive sau fapte diverse reconstituitepe platouri. Un preludiu la brevetul fra
ţ
ilor Lumière sunt
ş
i concluziile,teoretice deocamdat
ă
, expuse la reuniunea
Societ
ăţ
ii fotografice din MareaBritanie
de c
ă
tre William Friese-Greene, în colaborare cu inginerul FrederickVarley, privind posibilitatea realiz
ă
rii unui aparat „capabil s
ă
fotografiezeobiecte în mi
ş
care
ş
i s
ă
proiecteze cu aceea
ş
i vitez
ă
, pe un ecran, imaginileob
ţ
inute, putând reproduce via
ţ
a în mi
ş
care.”
 
Un alt preludiu este
ş
i rezultatul cercet
ă
rilor, mai vechi, ale englezuluiWilliam-Kennedy-Laurie Dickson, colaborator apropiat al lui T. A. Edison,

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->