57
FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI
Prof. univ. dr.
MIHAI GOLU
OBIECTIVE
Fundamentele psihologiei
este una dintre disciplinele care contri-buie, în mod esen
ţ
ial, la dezvoltarea orizontului de cuno
ş
tin
ţ
e al studen
ţ
ilor, la orientarea lor în spa
ţ
iul teoretic
ş
i deopotriv
ă
în cel al cercet
ă
rii
ş
tiin
ţ
ifice. Sinteza pe care o prezent
ă
m vizeaz
ă
trei obiective principale
: s
ă
releve cu pregnan
ţă
schema logic
ă
intern
ă
a psihologiei generale ca nucleu comun
ş
i cadru de referin
ţă
al tuturor celorlalteramuri particulare ale cunoa
ş
terii psihologice; s
ă
faciliteze însu
ş
irea,în spirit modern, a principalelor no
ţ
iuni referitoare la natura
ş
i esen
ţ
a psihicului, în general, a celui uman, în special, s
ă
ofere elementele debaz
ă
ale metodologiei cunoa
ş
terii psihologice
ş
i s
ă
capaciteze studen
ţ
iicu schemele logico-opera
ţ
ionale necesare efectu
ă
rii independente aunei cercet
ă
ri
ş
tiin
ţ
ifice în domeniu.
I.
Obiectul psihologiei
1. Psihologia, ca
ş
tiin
ţă
independent
ă
, s-a constituit relativ târziu,„certificatul ei de na
ş
tere” fiind semnat în 1879, prin înfiin
ţ
area, laLeipzig, de c
ă
tre savantul german Wilhelm Wundt a primului laborator bazat pe utilizarea metodei experimentale. Pentru prima dat
ă
, fenome-nele vie
ţ
ii psihice erau scoase din sfera simplelor descrieri
ş
i specula
ţ
iifilosofice
ş
i incluse în programul cercet
ă
rii
ş
tiin
ţ
ifice sistematice,aplicându-li-se opera
ţ
iile m
ă
sur
ă
rii, cuantific
ă
rii
ş
i criteriile obiecti-vit
ăţ
ii
ş
i cauzalit
ăţ
ii.Foarte curând, îns
ă
, aveau s
ă
apar
ă
divergen
ţ
e în leg
ă
tur
ă
cudefinirea
ş
i circumscrierea obiectului noii
ş
tiin
ţ
e. De
ş
i denumirea p
ă
rea s
ă
impun
ă
de la sine identitatea acestui obiect –
psihe
= psihic,
logos
= vorbire, deci: psihologia =
ş
tiin
ţ
a despre psihic, s-a dovedit c
ă
,în realitate, modul de în
ţ
elegere a naturii
ş
i structurii interne a
58
psihicului uman nu a fost câtu
ş
i de pu
ţ
in unitar. Astfel, s-au configurattrei orient
ă
ri diferite
ş
i în mare m
ă
sur
ă
opuse,
ş
i anume:a) orientarea care reducea psihicul uman la con
ş
tiin
ţă
ş
i caresus
ţ
inea c
ă
obiectul psihologiei îl reprezint
ă
studiul con
ş
tiin
ţ
ei (res- pectiv, al proceselor psihice con
ş
tiente); b) orientarea care sus
ţ
inea c
ă
elementul esen
ţ
ial
ş
i determinant alvie
ţ
ii psihice a omului este incon
ş
tientul, acesta trebuind, chipurile, s
ă
reprezinte principalul domeniu de preocupare al psihologiei (psiho-logia abisal
ă
sau psihanaliza elaborat
ă
de S. Freud);c) orientarea care sus
ţ
inea c
ă
adev
ă
rata
ş
i autentica realitate psihologic
ă
o constituie reac
ţ
iile externe de r
ă
spuns (secretorii
ş
imotorii) la ac
ţ
iunea diver
ş
ilor stimuli din mediu
ş
i, ca atare, obiectul psihologiei trebuie s
ă
fie studiul comportamentului (behaviorismul,creat de savantul american J. B. Watson, 1912/1913).2. În prezent, au fost dep
ăş
ite limit
ă
rile
ş
i absolutiz
ă
rile pe carese bazau orient
ă
rile men
ţ
ionate . Astfel, se admite c
ă
sfera no
ţ
iunii de„psihic uman” este mai larg
ă
decât sfera no
ţ
iunii de „con
ş
tiin
ţă
”, eaincluzând într-o rela
ţ
ionare de tip sistemic trei componente: incon
ş
ti-entul, subcon
ş
tientul
ş
i con
ş
tientul, toate împreun
ă
formând domeniulde studiu al psihologiei.Pe de alt
ă
parte, planul subiectiv (psihic) intern
ş
i planul obiectiv(comportamental) extern nu se mai rup artificial unul de cel
ă
lalt
ş
i nu semai opun ca entit
ăţ
i antagonice ireductibile; dimpotriv
ă
, se recunoa
ş
te
ş
ise afirm
ă
unitatea indisociabil
ă
a lor sub egida principiului unit
ăţ
ii„con
ş
tiin
ţă
-activitate”.
Finalmente, psihologia se define
ş
te ca
ş
tiin
ţ
a care studiaz
ă
, cuajutorul unor metode obiective specifice, organizarea psihocomporta-mental
ă
sub aspectul determinismului, mecanismelor
ş
i legilor devenirii
ş
i func
ţ
ion
ă
rii ei, în plan animal
ş
i uman, în unitatea contradictorie aindividualului, particularului
ş
i generalului, universalului.
Aceast
ă
defini
ţ
ie stabile
ş
te în mod real sfera de cuprindere a domeniului
ş
i justific
ă
diferen
ţ
ierile
ş
i delimit
ă
rile existente în interiorul lui: a) psiho-logia animal
ă
ş
i b) psihologia uman
ă
.Psihologia uman
ă
are, la rândul ei, o
latur
ă
general
ă
care neofer
ă
tabloul global al organiz
ă
rii psihocomportamentale a omuluinormal (mediu), f
ă
când abstrac
ţ
ie de vârst
ă
, sex, context socio-cul-tural, ocupa
ţ
ie (profesie) etc.,
ş
i o
latur
ă
particular-diferen
ţ
ial
ă
, carese centreaz
ă
pe studiul
ş
i explicarea ipostazelor concrete în care se poate afla organizarea psihocomportamental
ă
func
ţ
ie de: vârst
ă
, sex,mediu socio-cultural, activitate profesional
ă
, nivel de dezvoltare,
59
natura devia
ţ
iilor
ş
i tulbur
ă
rilor patologice: psihologia genetic
ă
ş
i adezvolt
ă
rii, psihologia vârstelor, psihologia
ş
colar
ă
, psihologia mun-cii, psihologia militar
ă
, psihologia crea
ţ
iei, psihologia artei, psihologiasportului, psihologia comercial
ă
ş
i economic
ă
, psihologia social
ă
, psihologia medical
ă
, psihopatologia etc.II.
Specificul cunoa
ş
terii psihologice. Metodele psihologiei
1.
Specificul cunoa
ş
terii psihologice
. Modelul tradi
ţ
ional alcunoa
ş
terii
ş
tiin
ţ
ifice constituit sub autoritatea mecanicii
ş
i fiziciiclasice formula cerin
ţ
a ca orice domeniu, luat ca obiect de studiu, s
ă
posede propriet
ăţ
i nemijlocit observabile
ş
i perceptibile, care s
ă
poat
ă
fi m
ă
surate
ş
i cuantificate.Psihicul ca atare este lipsit de asemenea propriet
ăţ
i, el nu arenici lungime, nici grosime, nici volum, nici greutate, nici miros, nicigust. Singura dimensiune care se recuno
ş
tea proceselor
ş
i tr
ă
irilor psihice era
durata
; dar, numai pe baza ei, nu era posibil
ă
construireaunui sistem complet de coordonate
ş
i m
ă
sur
ă
tori, care s
ă
fie tratabilmatematic.Acesta era principalul argument invocat de marele filosof german, Immanuel Kant, pentru a respinge, în mod categoric, posibi-litatea desprinderii psihologiei de filosofie
ş
i constituirea ei într-o
ş
tiin
ţă
independent
ă
.În aceste condi
ţ
ii, ca unic
ă
modalitate de ob
ţ
inere a datelor necesare descrierii con
ţ
inuturilor
ş
i st
ă
rilor psihice interne (ale con
ş
ti-in
ţ
ei) era considerat
ă
metoda introspec
ţ
iei
(privirea cu propriul ochiinterior spre ceea ce se petrece în momentul dat pe scena con
ş
tiin
ţ
ei
ş
irelatarea verbal
ă
a celor constatate). Psihologia bazat
ă
pe utilizareaexclusiv
ă
a acestei metode a primit denumirea de introspec
ţ
ionist
ă
ş
iea s-a afirmat puternic în ultimele dou
ă
decenii ale sec. XIX
ş
i în primele trei decenii ale sec. XX (Th. Lipps, N. Ach, O. K
ű
lpe,E. Titchener).Pentru a satisface cerin
ţ
a observabilit
ăţ
ii nemijlocite, behavio-rismul a aruncat peste bord lumea subiectiv
ă
intern
ă
a con
ş
tiin
ţ
ei,re
ţ
inând ca obiect al cunoa
ş
terii psihologice reac
ţ
iile de r
ă
spuns alesubiectului la stimulii obiectivi din afar
ă
. Dar, a
ş
a cum se va remarcaulterior, procedând astfel, behaviorismul a constituit o „psihologie f
ă
r
ă
suflet”, o psihologie nu a „omului subiect”, ci a „omului robot”.Ie
ş
irea din acest impas metodologic este posibil
ă
numai în m
ă
sura încare se admite c
ă
o cunoa
ş
tere
ş
tiin
ţ
ific
ă
poate s
ă
aib
ă
nu numai un
of 00
Mihai Golu - Fundamentele Psihologiei
6,617 Reads
Info and Rating
| Category: | |
| Rating: | (8 Ratings) |
| Upload Date: | 01/21/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment