Fiin\u0163a uman\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-o lume social\u0103 divers\u0103, complex\u0103\u015fi schimb\u0103toare. Diversitatea\u015fi dinamismul nu sunt tr\u0103s\u0103turi specifice doar spa\u0163iului social, accestea \u00eent\u00e2lnindu-se pe toate planurile vie\u0163ii materiale\u015fi spirituale \u00een care vie\u0163uie\u015fte omul

Realit\u0103\u0163ile sociale (\u015fi nu numai ele) l-au determinat\u015fi \u00eel determin\u0103 pe om s\u0103 stabileasc\u0103 rela\u0163ii de identitate, analogii, asem\u0103n\u0103ri sau diferen\u0163e cu lumea \u00eenconjur\u0103toare. Tendin\u0163a de compara\u0163ie apare spontan\u015fi este \u00eentre\u0163inut\u0103 permanent at\u00e2t datorit\u0103 heterogenit\u0103\u0163ii realit\u0103\u0163ilor sociale, c\u00e2t\u015fi tr\u0103s\u0103turilor specifice fiin\u0163ei umane, care \u00eel deosebesc de celelalte fiin\u0163e vii: permanenta c\u0103utare \u00eentru schimbare, refuzul conformismului, a unicit\u0103\u0163ii, uniformiz\u0103rii nivelatoare etc.

Compara\u0163ia este, astfel, un \u00eenso\u0163itor permanent, al demersurilor umane, chemat\u0103 s\u0103 \u201cdescopere\u201d ce este identic sau asem\u0103n\u0103tor \u00een via\u0163a cotidian\u0103 sau ce este distinct sau chiar opus \u00een cele mai diferite zone ale societ\u0103\u0163ii globale.

Compara\u0163ia, \u00een termenii limbajului comun, are \u00een\u0163eles de opera\u0163ie prin care se stabilesc asem\u0103n\u0103ri\u015fi/sau deosebiri dintre lucruri, fiin\u0163e sau idei. Caracterul spontan al compara\u0163iei, care se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een orice domeniu al cunoa\u015fterii, \u00eentruc\u00e2t realit\u0103\u0163ile \u00eembrac\u0103\u015fi se manifest\u0103 \u00eentr-o infinitate de forme, dispare \u00een condi\u0163iile c\u00e2nd procesul/procesele comparatiste se transfer\u0103 \u00een sfera\u015ftiin\u0163ei, lu\u00e2nd \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare de analize, care au la baz\u0103 metode\u015fi tehnici de cercetare\u015ftiin\u0163ific\u0103\u015fi se desf\u0103\u015foar\u0103 potrivit unor concepte, teze\u015fi reguli ce alc\u0103tuiesc substan\u0163a sa teoretic\u0103.

Metoda comparativ\u0103 este utilizat\u0103 ast\u0103zi \u00een antropologie (\u00eendeosebi \u00een antropologia cultural\u0103), etnologie, drept, economie, politologie, istorie, etic\u0103, statistic\u0103, fizic\u0103, biologie etc., evident, cu obiective\u015fi finalit\u0103\u0163i distincte.

Demersul comparativ \u00een cercetarea social\u0103 nu este nou.Montesquieu (1689- 1755), A. Ferguson (1723-1816),Turgot (1727-1781),Condorcet (1743-1794)\u015fi al\u0163i precursori ai sociologiei\u015fi antropologiei recurg la metoda comparativ\u0103 pentru identificarea surselor apari\u0163iei\u015fi evolu\u0163iei institu\u0163iilor sociale.

Cu ajutorul metodei comparative, Herbert Spencer (1820-1903) ordona datele empirice \u201c\u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie \u00een\u0163elese ca \u00eentreg, s\u0103 existe material pentru o sociologie comparativ\u0103\u201d1.Spencer, ca\u015fi A. Comte (1798-1857), L. H. Morgan (1818-1881),Edw. Tylor (1832-1917), E. Durkheim (1858-1917), sub influen\u0163a rezultatelor ob\u0163inute \u00een urma utiliz\u0103rii metodei comparative \u00een alte\u015ftiin\u0163e, s-a

Ca reflex al ascenden\u0163ei studiilor sociale comparative, al propriilor eforturi pentru definirea obiectului de studiu al sociologiei, \u00c9mile Durkheim, \u00een 1895, aprecia c\u0103 sociologia, \u00een \u00eentreaga ei dimensiune, este comparativ\u0103: \u201csociologia comparativ\u0103 nu este o ramur\u0103 particular\u0103 a sociologiei; ea este sociologia \u00eens\u0103\u015fi, at\u00e2ta timp c\u00e2t \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 fie pur descriptiv\u0103\u015fi aspir\u0103 la explicarea faptelor\u201d2. Durkheim releva, astfel, c\u0103 cercetarea comparativ\u0103 se poate realiza nu numai prin metoda comparativ\u0103, ci\u015fi prin tehnici de investigare a rela\u0163iilor sociale.

La sf\u00e2r\u015fitul veacului trecut, c\u00e2nd \u00c9mile Durkheim punea semnul egalit\u0103\u0163ii \u00eentre metoda comparativ\u0103 \u015fi sociologie, dar \u00een anume condi\u0163ii, apar critici vehemente din partea unor antropologi culturali la adresa metodei comparative utilizate de evolu\u0163ioni\u015fti \u00een sociologia comunit\u0103\u0163ilor primitive. Frantz Boas, \u00een 1896, \u00eentr-un studiu de referin\u0163\u0103 cu adres\u0103 critic\u0103 la metoda comparativ\u0103 utilizat\u0103 \u00een antropologie de c\u0103tre evolu\u0163ioni\u015fti (Limitele metodei comparative \u00een Antropologie), crea un c\u00e2mp de presiune suficient de puternic pentru a stopa astfel de investiga\u0163ii.

Dup\u0103 aproape o jum\u0103tate de veac, A. R. Radcliffe-Brown (1881-1955) reabiliteaz\u0103 metoda comparativ\u0103 gener\u00e2nd noi direc\u0163ii de investigare at\u00e2t \u00een sociologie c\u00e2t\u015fi \u00een atropologie.

Analiza comparativ\u0103 aplicat\u0103 sociologiei, conduce, cu timpul, la apari\u0163ia\u015fi dezvoltarea sociologiei comparative, recunoscut\u0103 ca atare de majoritatea speciali\u015ftilor, de\u015fi, cum s-a relevat, se consider\u0103 c\u0103 \u00eentreaga sociologie, \u201ceste implicit comparativ\u0103, \u00eentr-c\u00e2t fenomenele sociale[\u2026] sunt tipice, reprezentative sau unice\u201d3. Recuno\u015fterea existen\u0163ei sale ca disciplin\u0103 distinct\u0103 este relativ recent\u0103, studiile comparative \u00eens\u0103 \u00eenregistreaz\u0103 debuturi care sunt \u00eendep\u0103rtate \u00een timp.

etc. Mult\u0103 vreme studiile comparative au un caracter prin excelen\u0163\u0103 discriptiv\u015fi formalist, preval\u00e2nd \u201cformele\u201d\u015fi nu \u201cfondul\u201d, caracter care diminueaz\u0103 considerabil for\u0163a explica\u0163iei\u015fi mai ales a interpret\u0103rilor.

Extinderea cercet\u0103rilor comparative\u015fi sporirea volumului literaturii de specialitate \u00een\u015ftiin\u0163ele socio-politice, economice, juridice etc. este un prim\u015fi important efect al schimb\u0103rilor care se produc o dat\u0103 cu trecerea societ\u0103\u0163ilor pe aliniamentele modernismului. Compara\u0163ia este reclamat\u0103 de \u00eense\u015fi societatea modern\u0103, ale c\u0103rei fundamente (economice, politice, sociale, juridice, filosofice, morale etc.) se construiesc \u00eentr-un trend ascendent de expansiune a cunoa\u015fterii, de ra\u0163ionalizare a dezvolt\u0103rii umane \u00een condi\u0163iile schimb\u0103rii concep\u0163iilor, comportamentelor\u015fi manifest\u0103rilor individuale\u015fi de grup, a suportului material\u015fi spiritual al colectivit\u0103\u0163ilor umane, care conduce la m\u0103rirea decalajelor\u015fi accentuarea distan\u0163\u0103rii unora de altele sub raportul dezvolt\u0103rii generale.

Demersul comparativ ia extindere\u015fi \u00een perimetrul\u015ftiin\u0163elor socio-umane, inclusiv al sociologiei, al c\u0103rui proces constitutiv se dezvolt\u0103 concomitent cu utilizarea metodei comparative.

Dezbaterile pro\u015fi anticomparatiste care au \u00een vizor studiile \u00eentreprinse \u00een antropologie, influen\u0163eaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la un punct evolu\u0163ia sociologiei comparative, relev\u00e2ndu-se stadiul sc\u0103zut al propriilor demersuri teoretice. Ele continu\u0103 pe \u00eentregul \u201ctraseu\u201e al veacului al XIX-lea\u015fi \u00een primele decenii ale urm\u0103torului av\u00e2nd ca substrat exigen\u0163ele teoretice\u015fi conceptualiz\u0103rile \u00een cercetarea\u015ftiin\u0163ific\u0103 social\u0103. Chiar dac\u0103 sub raport teoretic disciplina se afl\u0103 \u00eentr-o faz\u0103 apreciat\u0103 ca \u201csubdezvoltat\u0103\u201d, aplicarea metodei comparative \u00een studiile sociologice nu numai c\u0103 nu \u00eenceteaz\u0103, din contr\u0103 se colecteaz\u0103 \u00een continuare un imens material empiric, a c\u0103rui valoare nu poate fi contestat\u0103 \u015fi se fac eforturi fie de a se identifica similarit\u0103\u0163i, fie diferen\u0163e \u00eentre societ\u0103\u0163i, na\u0163iuni, culturi etc. Cele dou\u0103 moduri de abordare comparativ\u0103, genereaz\u0103 dou\u0103 mari orient\u0103ri \u00een studiile sociologice comparatiste contemporane.

a c\u0103rui oper\u0103 este\u015fi va r\u0103m\u00e2ne \u00eenscris\u0103 \u00een istoria\u015ftiin\u0163elor sociale ca referen\u0163ial de probitate\u015ftiin\u0163ific\u0103\u015fi profunzime analitic\u0103, pune \u00een eviden\u0163\u0103 importan\u0163a istoric\u0103 a capitalismului. \u00cen Etica protestant\u0103\u015fi spiritul capitalismului, el relev\u0103 cum poate fi interpretat\u0103 \u015fi mai ales \u00een\u0163eleas\u0103 faza dezvolt\u0103rii capitaliste a umanit\u0103\u0163ii prin utilizarea analizei comparative pentru identificarea influen\u0163elor exercitate de religii asupra evolu\u0163iei vie\u0163ii sociale\u015fi economice. Weber demonstreaz\u0103 cum comportamentele individuale pot fi relevate mai adecvat dac\u0103 se ia \u00een calcul inclusiv concep\u0163iile lor asupra lumii, \u00een cadrul c\u0103rora credin\u0163ele religioase se plaseaz\u0103 pe un loc important. Analiz\u00e2nd raporturile dintre religie\u015fi economie*, M. Weber ajunge la concluzia c\u0103 \u00eentre capitalism\u015fi etica protestant\u0103 este o rela\u0163ie de condi\u0163ionare reciproc\u0103, ceea ce particularizeaz\u0103 cre\u015ftinismul \u00een raport de alte confesiuni (confucianism, hinduism, budhism, iudaism, daoism).

Viziunea weberian\u0103 asupra analizei comparate, dup\u0103 unele aprecieri, ar \u201esacrifica\u201d explica\u0163ia sociologic\u0103 \u00een favoarea contextului socio-istoric, ceea ce presupune c\u0103 diferen\u0163ele dintre na\u0163iuni\u015fi culturi sunt expresia condi\u0163iilor istorice.

Cum ar trebui plasat \u00een ecua\u0163ie raportul dintre analiza comparativ\u0103 \u015fi obiectivele pe care le urm\u0103re\u015fte aceasta au \u00eencercat s\u0103-l imagineze numero\u015fi speciali\u015fti, fie recurg\u00e2nd la explica\u0163ia cauzal\u0103*, fie recurg\u00e2nd la \u00eenlocuirea termenilor compara\u0163iei (de exemplu, dou\u0103 na\u0163iuni) cu numele variabilelor (gradul