• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
 
duminică, 18 ianuarie, 2009
Să-l cunoaştem mai bine pe Duhul Sfînt al lui Dumnezeu
Duhul Sfînt al lui Dzeu şi adevărata libertate
Partea a II-a
Data trecută am precizat că Duhul Sfînt pe care Isus l-a numit Mîngîietorul, sau Duhul adevărului, a fostanunţat de Isus şi de profeţi că va veni, Mîntuitorul numindu-l chiar un “alt Mîngîietor” (subînţelesul fiind că şiEl, Domnul, era un mîngîietor!), Duhul fiind un altul venit să-i întărească şi să-i însoţească pentru totdeauna peurmaşii Săi în absenţa Sa.Datorită Duhului ucenicii care atunci se simţeau părăsiţi de Isus, nu rămîneau orfani. Legătura lor cu Dzeu şirealitatea prezenţei Sale
era asigurată
chiar de către acest Duh. Iată cum a mai descris Ioan teologul legăturaadevărată pe care o au credincioşii din orice veac cu Dumnezeu, prin Duhul:
Cunoaştem
că rămînem în El şi că El rămîne în noi
prin faptul că ne-a dat din Duhul Său.
1Ioan 4:13
Deci legătura esenţială pe care o avem cu Dumnezeu o cunoaştem… după Duhul pe care ni l-a dat:
1Ioan 3:24 Cine păzeşte poruncile Lui, rămîne în El, şi El în el. Şi
cunoaştem
că El
rămîne în noi
prin
Duhul
, pe careni L-a dat.
Să reţinem
asocierea
dintre “cunoaşterea” lui Dzeu şi Duhul: cunoaştem că El rămîne în noi şi că noirămînem în El, prin Duhul pe care
ni l-a dat 
şi
din care
ne-a dat (într-un loc se spune chiar, din care ne-a
adăpat 
:
1Cor.12.13 “Noi toţi, în adevăr, am fost botezaţi de un singur Duh, ca să alcătuim un singur trup, fie Iudei, fie Greci, fie robi, fie slobozi; şi toţi am fost adăpaţi dintr’un singur Duh.” 
) !Teologia pneumatică a lui Ioan nu se rezumă doar la atît. El ne învaţă
cum să recunoaştem Duhul lui Dzeu
fiindcă în lume au ieşit mulţi profeţi falşi şi duhuri mincinoase:
1Ioan 4:2 Duhul lui Dumnezeu să-L cunoaşteţi după aceasta: Orice duh, care mărturiseşte că Isus Hristos a venit în trup,este
de la Dumnezeu
;
Nimeni nu face mărturisirea aceasta atît de bine şi de corect ca El !Sosirea Duhului Sfînt a îndeplinit mai multe obiective ale Bisericii
1.
La Cincizecime, Duhul şi-a revărsat puterea asupra Bisericii (Fapte 1:5, 8;2:1-13) (Din nişte iepuri fricoşi Duhul i-a făcut pe ucenici să devină nişte lei mărturisitori !).
2.
Duhul distribuie credincioşilor daruri spirituale pentru construirea Bisericii (1 Cor. 12:4-11; Efes. 4:11,12).
1Co 12:7
 
“Şi fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora.” (1Cor.12.7)
3.
 Îi reuneşte spiritual pe credincioşi în Trupul lui Hristos (1Cor.12:13)
Mai ales…
Un om nu este credincios doar pentru mărturisirea credinţei, oricît de biblice ar fi, ci prin a fi umplut şi călăuzitde Duhul (Rom. 8:11, 14). Născut din Acesta, spălat şi înnoit spiritual:
Tit 3.5-6 El ne-a mîntuit, nu pentru faptele, făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea naşteriidin nou şi
prin înoirea făcută de Duhul Sfînt
, pe
care L-a vărsat din belşug
peste noi,
prin
Isus Hristos,Mîntuitorul nostru;.
DAR, CINE ARE DUHUL ?
1
 
O întrebare destul de spinoasă. Una care poate stînjeni, dar trebuie să fie pusă. Putem ştii cine areDuhul ? Şi anume, după ce ?
 Întîi, cine nu-l are !
 În Iuda, la vers. 19 nu se vorbeşte despre nişte eretici, ci despre nişte oameni care seamănă mai mult cu uniidintre prietenii şi cunoscuţii noştri (!):
 v.19 Ei sînt aceia cari dau naştere la dezbinări, oameni supuşi poftelor firii,
cari n’au Duhul.
O rezultantă
a faptului că aceşti oameni sînt
în puterea
pornirilor firii lor, şi n-au Duhul, este aceea că daunaştere la dezbinări. Iată ce descrieri a lor mai oferă Iuda:
 v.16 Ei sînt nişte cîrtitori, nemulţămiţi cu soarta lor;
trăiesc după poftele lor
; gura le este plină de vorbe trufaşe, şislăvesc pe oameni pentru cîştig. v.18 Cum vă spuneau că în vremurile din urmă vor fi batjocoritori, cari
 vor trăi după poftele lor
nelegiuite.
O caracterizare constantă a acestora fiinc că ei…
trăiesc după poftele lor 
care sînt nelegiuite.
Oamenii supuşi poftelor firii, NU au Duhul şi NU-L pot avea !
Aceştia pot să nu săvîrşească păcatele mari ale omenirii. Cu toate acestea lipsa înfrînării lor, absenţa oricăruiautocontrol în viaţa lor, este indiciul că sînt oameni care n-au Duhul.O robie faţă de poftele firii, victime sigure şi neştiutoare ale pornirilor instinctului, această condiţie
 îisemnalează
pe respectivii în orice adunare creştină ca fiind acei oameni care n-au Duhul lui Dzeu. Ori dacăcineva n-are Duhul lui Hristos, cap. 8 din Romani, precizează că acela nu este al lui Hristos !Aşa au fost descrişi adeseori
israeliţii
din vechime care au ascultat mai mult de “poftele” firii, mai mult deinstinctul lor, decît de Dzeu:
Num.11:4 Adunăturii de oameni, cari se aflau în mijlocul lui Israel,
i-a venit poftă
, ba chiar şi copiii lui Israel au începutsă plîngă, şi să zică: ,,Cine ne va da carne să mîncăm?Num.11:34 Au pus locului aceluia numele Chibrot-Hataava (Mormintele lăcomiei), pentrucă acolo au îngropat pe poporulapucat de
poftă
.
Comentariul asupra evenimentului vine în psalmi:
Ps 78:18 Au ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerînd mîncare
după poftele lor
.Ps 78:30 Dar n’apucaseră să-şi stîmpere bine
pofta
, mîncarea le era încă în gură,
Pofta necontrolată este indiciul că un om nu are Duhul Sfînt:
Pr 6:25 N’o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.Mt 5:28 Dar Eu vă spun că ori şi cine se uită la o femeie, ca s’o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui.
Să nu poftim !
1Co 10:6 Şi aceste lucruri s’au întîmplat ca să ne slujească nouă drept pilde,
pentruca să nu poftim după lucrurirele, cum au poftit ei.
Să ne întrebăm acum. Oare are Duhul cel care vorbeşte mieros şi care se arată plin de însufleţire şi zel pentrureligie ?Oare au Duhul cei care-şi etalează darurile spirituale în serviciile bisericii ?
 În primul rînd… au Duhul lui Dzeu:
-
cei care mărturisesc venirea Fiului lui Dzeu în trup, recunosc şi păzesc învăţătura sănătoasă a Scripturilor,“ortodoxia Bibliei”,
-
adică, recunosc atît caracterul istoric al întrupării Fiului lui Dzeu cît şi necesitatea pocăinţei şi a credinţei înEvanghelie pentru a fi mîntuiţi,
2
 
-
şi cei care apoi, …dovedesc stăpînire asupra patimilor, pornirilor şi poftelor firii pămînteşti fiindcaracterizaţi în general de autocontrol, sau cumpătare. Adică, au roada Duhului ! În contrast cu cei care
“execută automat”
pornirile firii, sau fără să stea prea mult pe gînduri îşi ascultăimpulsurile naturale, ap. Iuda îi îndeamnă pe creştinii adevăraţi
să se roage “prin Duhul Sfînt”:
20 Dar voi, prea iubiţilor, zidiţi-vă sufleteşte pe credinţa voastră prea sfîntă,
rugaţi-vă prin Duhul Sfînt
Ce înseamnă a te “ruga prin Duhul Sfînt” ?
A te ruga în limbi îngereşti sau necunoscute ? A te ruga cu înflăcărare ? Sau, mai degrabă a te ruga ascultîndCuvîntul scris şi în supunere faţă de îndemnul Duhului ?A te ruga prin Duhul Sfînt poate să însemne a te ruga potrivit îndemnurilor Sale, şi sub influenţa Sa. PotrivitCuvîntului pe care l-a insuflat. Cu ajutorul Lui care te învaţă ce să te rogi şi cum, adică sincer, fierbinte şi cucredinţă.
Rom.8:26-27 Şi tot astfel şi Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră: căci nu ştim cum trebuie să ne rugăm. Dar însuş Duhulmijloceşte pentru noi cu suspine negrăite. Şi Cel ce cercetează inimile, ştie care este năzuinţa Duhului; pentrucă Elmijloceşte pentru sfinţi după voia lui Dumnezeu.Efes.6:18 Faceţi în toată vremea,
prin Duhul
, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa, şirugăciune pentru toţi sfinţii,
Dar din păcate,
rugăciunea prin Duhul Sfînt 
trece azi drept
o manifestare exclusiv carismatică
în loc de a fiuna de disciplină personală a credinciosului individual.
Gal.5:22-25 Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine,credincioşia, blîndeţa, înfrînarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege. Cei ce sînt ai lui Hristos Isus, şi-aurăstignit firea pămîntească împreună cu patimile şi poftele ei.
Dacă trăim prin Duhul, să şi umblăm prin Duhul.
Dacă trăim prin Duhul, să şi umblăm prin Duhul !?Iată că nu doar ne rugăm prin Duhul, ci şi trăim şi ne purtăm prin Duhul.Explicaţie
Dacă trăim prin Duhul, care înseamnă dacă Duhul Sfînt al harului este principiul vieţii noaste, atunci să şiumblăm în Duhul. Adică să trăim şi să acţionăm sub conducerea şi călăuzirea, la direcţia şi influenţa Duhului.Să facem faptele lui, să producem roadele Sale şi să trăim o viaţă spirituală. Preocupările noastre să fielucrurile cereşti şi spirituale, ele să fie desfătarea noastră supremă. Umblînd după aceste lucruri şi desfătîndu-ne cu ele, vom ajunge ca în fiecare zi să devenim mai spirituali, iar Dzeu o să ne socotească în numărul celor ce umblă prin Duhul.Dacă zicem că am primit viaţă de la Duhul, să se evidenţieze ! Să se vădească acest lucru !Dacă este să arătăm mişcare şi viaţă, trebuie ca mai întîi să fi fost înviaţi prin Duhul.Trebuie ca mai întîi să fim înviaţi de Duhul pentru ca Duhul să locuiască în noi, şi mai înainte să fie vorba canoi să trăim în Duhul. Un copil trebuie mai întîi să vină pe lume ca să înveţe să umble !Aceasta fiind de fapt, împlinirea unei promisiuni mai vechi:
Eze.36:27 Voi pune Duhul Meu în voi, şi vă voi face să urmaţi poruncile Mele şi să păziţi şi să împliniţi legile Mele.
Un suflet sfînt se cunoaşte după viaţa sfîntă pe care o trăieşte, iar o conştinţă curată curată după o conduităasemenea, viaţa spirituală producînd roadele Duhului.De fapt, condiţia omului pierdut, nemîntuit, străin de Dzeu este aceea,
3
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...