Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Extensica în Conventional şi Neconventional, de Florentin Smarandache si Tudor Paroiu

Extensica în Conventional şi Neconventional, de Florentin Smarandache si Tudor Paroiu

Ratings: (0)|Views: 5|Likes:
Published by science2010
Extensica nu este altceva decît mult discutata interdisciplinaritate aplicată
în practică care în realitate este studiu al simultaneităţii entităţilor/univers. Ea nu
analizează doar două sau mai multe contrarii sau “rezolvarea problemelor
contradictorii” ea studiază şi încearcă rezolvarae simultaneităţii entităţilor/univers. Mai
exact ea nu studiază doar contrariile ca elemente bipolare ci relaţia dintre două
entităţi/univers nu neapărat contrare.
Extensica nu este altceva decît mult discutata interdisciplinaritate aplicată
în practică care în realitate este studiu al simultaneităţii entităţilor/univers. Ea nu
analizează doar două sau mai multe contrarii sau “rezolvarea problemelor
contradictorii” ea studiază şi încearcă rezolvarae simultaneităţii entităţilor/univers. Mai
exact ea nu studiază doar contrariile ca elemente bipolare ci relaţia dintre două
entităţi/univers nu neapărat contrare.

More info:

Published by: science2010 on Oct 17, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/18/2013

pdf

text

original

 
1
ExtensicaînConventional
ş
i Neconventional
Prof. Florentin SmarandacheUniversitatea New MexicoGallup, NM 87301, SUAE-mail:smarand@unm.edu 
&
Ing. Tudor P
ă
roiuCo
ş
oveni, Str. Linia Mare, nr. 29 Jud. Dolj, Cod 207205RomaniaE-mail:tudor.paroiu@yahoo.com 
Semnifica
ţ
ii
Extensica nu este altceva decît mult discutata interdisciplinaritate aplicat
ă
  în practic
ă
care în realitate este studiu al simultaneit
ăţ
ii
entit
ăţ
ilor/univers.
Ea nuanalizeaz
ă
doar dou
ă
sau mai multe contrarii sau “rezolvarea problemelorcontradictorii” ea studiaz
ă
 
ş
i încearc
ă
rezolvarae simultaneit
ăţ
ii
entit
ăţ
ilor/univers
. Maiexact ea nu studiaz
ă
doar contrariile ca elemente bipolare ci rela
ţ
ia dintre dou
ă
 
entit
ăţ
i/univers
nu neap
ă
rat contrare. Doi oameni, dou
ă
fapte, dou
ă
situa
ţ
ii sau dou
ă
 fenomene (dou
ă
 
entit
ăţ
i/univers
diferite), dar
ş
i continuitatea sau discontinuitateaacestora
ş
i nu neap
ă
rat contrarii. Trebuie revenit asupra categoriei filozofice decontrarie, trebuie s
ă
extindem aceast
ă
categorie la întreaga
transformare/spa
ţ
iu/timp
.Dac
ă
 
ţ
inem cont de formulele domnului Smarandache vom constata c
ă
între limitelesale orice
tranasformare/spa
ţ
iu/timp
este un raport de <A>/<antiA> unde de dataaceasta prin <A>
ş
i <antiA> nu mai definim contrariile ci limitele unei
transform
ă
ri/spa
ţ
iu/timp
.
Ş
i contrariile nu sînt altceva decît limitele transform
ă
riicontrariei respective, respectiv ca exemplu trecerea de la pozitiv la negativ sau de la bine la r
ă
u.
Ş
i trecerea de la o transformarea la alta este o contrarie sau dac
ă
dori
ţ
itrecerea de la o contrarie la alta este o transformare a raportului <A>/<antiA> la fel cumse poate considera orice tranasformare în nelimitat. Tot ca exemplu putem definicontrarii
ş
i transformarea noastr
ă
de la existen
ţă
la inexisten
ţă
sau de la via
ţă
la moartesau trecerea de la o autostrad
ă
cu circula
ţ
ia pe dreapta la una cu circula
ţ
ia pe stînga, etc.În „supa” descoperit
ă
în final în Elve
ţ
ia (care ar fi contrariile
ş
i care <neutA>) ? toate
 
2
sînt unul
ş
i acela
ş
i lucru ca
ş
i într-o Gaur
ă
Neagr
ă
 , sînt neconven
ţ
ionale. Deocamdat
ă
 neconven
ţ
ionale pentru noi
ş
i cunoa
ş
terea noastr
ă
 , pentru c
ă
nu putem înc
ă
s
ă
ledefinim
transformarea/spa
ţ
iu/timp
sau contrariile (cum dori
ţ
i), dac
ă
reu
ş
imconven
ţ
ionalizarea lor ele devin conven
ţ
ii pur
ş
i simplu. Deoarece filozofii nu au în
ţ
elescorect leg
ă
tura dintre
transformare/spa
ţ
iu/timp
 
ş
i contrarii ei au condi
ţ
ionat
transformarea/spa
ţ
iu/timp
de contrarii. În realitate contrariile sînt îns
ăş
i
transformarea/spa
ţ
iu/timp
sau mai exact
transformarea/spa
ţ
iu/timp
are un cazparticular contrariile. A
ş
adar contrariile sînt cazuri particulare ale
transform
ă
rii/spa
ţ
iu/timp
. Neconven
ţ
ionalul merge dincolo de aceste conven
ţ
ii ale
transform
ă
rii/spa
ţ
iu/timp
 
ş
i de cunoa
ş
terea noastr
ă
dincolo de „supa” amintit
ă
.Folosirea lui 0*
ş
i
* ca
ş
i al lui 0
ş
i ne aduce mai aproape de realitate dar nu laRealitatea în Sine, doar ne m
ă
re
ş
te limitele fa
ţă
de noi în nici un caz fa
ţă
de nelimitat.
Ş
i neutrosofia poate face acest lucru prin extensie. Din acest motiv trebuie s
ă
  în
ţ
elegem fenomenul filozofic adic
ă
în ansamblul lui
ş
i nu doar
ş
tiin
ţ
ific punctual,deoarece implica
ţ
iile nu sînt doar de natura unei
ş
tiin
ţ
e ci general valabil
ă
adic
ă
 filozofic ca simultaneitate a tuturor
ş
tiin
ţ
elor. De la fizic
ă
cuantic
ă
la medicin
ă
 , biologie,fizic
ă
 , chimie, tehnologie de orice natur
ă
 , chiar literatur
ă
sau art
ă
 , etc. indiferent dac
ă
 cineva consider
ă
c
ă
rezolvarea sau nu a unei probleme contradictorii nu implic
ă
toate
ş
tiin
ţ
ele, mai mult sau mai pu
ţ
im. Am s
ă
dau exemplul cu autostr
ă
zile cu benzi diferitece trebuiesc unite. Poate spune cineva c
ă
acest lucru nu are implica
ţ
ie, social
ă
 , artistic
ă
 ,fizic
ă
 , biologic
ă
 , tehnologic
ă
 , chimic
ă
sau chiar medical
ă
de ce nu spiritual
ă
 , etc.? s
ă
nuv
ă
gr
ă
 bi
ţ
i, doar pentru faptul c
ă
nu în
ţ
elegem sau deocamdat
ă
nu vedem realitatea cidoar relativul ei nu putem nega lucrurile. Dac
ă
ar schimba doar benzile de circula
ţ
ieeste o solu
ţ
ie, o solu
ţ
ie conven
ţ
ional
ă
sînt îns
ă
 
ş
i solu
ţ
ii neconven
ţ
ionale
ş
i nu m
ă
referla posibilitatea modul
ă
rii ma
ş
inilor astfel ca volanul s
ă
ac
ţ
ioneze pe dreapta sau pestînga în raport de necesit
ăţ
i, eu privesc lucrurile mult mai neconven
ţ
ional. Dac
ă
 oamenii ar putea s
ă
moduleze totul la nivel molecular sau chiar atomic sau ar puteaajunge la teleportare nu ar mai avea nevoie s
ă
modueze
ş
oselele
ş
i nici oamenii. Poatec
ă
în viitor se poate modela omul
ş
i nu autostrada printr-o simpl
ă
schimbare de ochelarisau cine
ş
tie ce. Pentru c
ă
noi nu putem folosi realitatea în sine
ş
i aici trebuie s
ă
 respect
ă
m regula
ş
i s
ă
truc
ă
m realitatea noastr
ă
pentru a p
ă
c
ă
li Realitatea în Sine.Extensica este ca o trecere de la o filozofie teist
ă
la una ateist
ă
sau de la literatur
ă
lametematic
ă
sau în general de la o
ş
tiin
ţă
la alta. În natur
ă
 
ş
i în realitate aceast
ă
trecereeste perfect
ă
pentru c
ă
este neconven
ţ
ional
ă
 
ş
i se face la nivelul
entit
ăţ
ilor/univers
 neconven
ţ
ionale simultan
ş
i imperceptibil, nu exist
ă
element neutru în simultaneitateaneconven
ţ
ional
ă
este ca na
ş
terea sau moartea fiec
ă
ruia, noi nu
ş
tim nici cînd ne na
ş
temdar nici cînd murim aceasta este trecerea neconven
ţ
ional
ă
 , o transformare ca trecerea dela copil
ă
rie la maturitate nu
ş
tii niciodat
ă
cînd se face. În conven
ţ
ional a
ş
a cum spune
ţ
i
 
3
ş
i dumneavoastr
ă
este ca în neutrosofie, trebuie s
ă
invent
ă
m un <neutA> care
ţ
ine loculneconven
ţ
ionalului din noi sau din Universul în Sine, (chiar dac
ă
acest <neutA> estedoar unul relativ
ş
i probabil) care face trecerea de la o contrarie la alta, înneconven
ţ
ional aceste contrarii nu mai exist
ă
sînt perfect simultane încît no
ţ
iunea îns
ăş
ide contrarie devine absurd
ă
. Autostr
ă
zile cu siguran
ţă
vor avea un <neutA> este un trucal realit
ăţ
ii noastre. Dac
ă
am fi neconven
ţ
ionali ma
ş
ina
ş
i individul s-ar adapta din mers
ş
i nu
ş
i-ar da seama decît cînd sînt pe cealalt
ă
autostrad
ă
sau mai exact nu
ş
i-ar daseama niciodat
ă
pentru c
ă
neconven
ţ
ionalul nu poate reflecta conven
ţ
ional. În Extensic
ă
 este obligatorie neutrosofia
ş
i <neutA>, dac
ă
nu exist
ă
<neutA> trebuie s
ă
-l invent
ă
m(a
ş
a cum am inventat cifra 0) ca pe un truc necesar al conven
ţ
ionalului la fel cumtrebuie s
ă
facem cu orice
entitate/univers
 , a
ş
a cum facem cu autostr
ă
zile sau cum facunii cu interdisciplinaritatea unde leg
ă
turile neconven
ţ
ionale ale simultaneit
ăţ
ii dintrefizic
ă
 
ş
i chimie (<neutA>) le spunem
chimie/fizic
ă
chiar dac
ă
niciodat
ă
nu vom puteadefini limita exact
ă
dintre ele. Analog
bio/chimie
 ,
bio/fizic
ă
 , etc. pentru oricare dou
ă
 
ş
tiin
ţ
e ve
ţ
i g
ă
si <neutA> respectiv o
ş
tiin
ţă
de grani
ţă
. S
ă
nu crede
ţ
i c
ă
între literatur
ă
 
ş
imatematic
ă
nu este o
ş
tiin
ţă
de grani
ţă
 , ea exist
ă
dar nu am denumit-o noi înc
ă
. Toatecele prezentate sînt <neutA> conven
ţ
ional ales pentru neconven
ţ
ionalul simultaneit
ăţ
ii
entit
ăţ
ilor/univers
sau mai exact Extensica lor. Din p
ă
cate sau poate din fericire dac
ă
nu
ş
i una
ş
i alta simultan (deoarece în lipsa echilibrului respectiv <neutA> am înebuni cusiguran
ţă
datorit
ă
instabilit
ăţ
ii
ş
i neputin
ţ
ei, ca
ş
i datorit
ă
lipsei celorlalte elementeoblgatorii ale unei
entit
ăţ
i/univers
) acest <neutA> exist
ă
pentru noi special, în realitateeste
pozitiv/negativul
simultan al celor dou
ă
extreme doar c
ă
dimensiunilesimultaneit
ăţ
ii sale (ale lui <neutA>) sînt din ce în ce mai mici tinzînd c
ă
tre 0.Elementele sale de
form
ă
 /existen
ţă
 /spirit
sînt foarte pu
ţ
in perceptibile (reflectabile,conven
ţ
ionalizabile) pentru noi sau
entit
ăţ
ile/univers
care ne ajut
ă
. Acest <neutA>apar
ţ
ine domeniului numerelor foarte mici iar ca s
ă
fie o trecere (transformare)imperceptibil
ă
trebuie ca elementele sale s
ă
fie dac
ă
este posibil 0. Adic
ă
0*» 0. La feltrebuie s
ă
fie
ş
i în ecua
ţ
iile matematice dac
ă
se poate s
ă
fie nu doar în limtele (0*,1) cidincolo de 0* cît mai apropiat de 0, în lumea numerelor foarte mici dintre 0
ş
i 0*, înacela
ş
i timp în care <A>
ş
i <antiA> s
ă
apar
ţ
in
ă
mul
ţ
imii (
*,) adaptate cu un
λ
(1) saucu
* în raport de posibilit
ăţ
ile (trucurile) conven
ţ
iilor noastre.Mai întîi s
ă
introducem cititorul în lumea noilor conven
ţ
ii mai pu
ţ
in conven
ţ
ionale decîttoate cele anterioare, (niciodat
ă
îns
ă
neconven
ţ
ionale în totalitate, neconven
ţ
ionale doarfa
ţă
de cunoa
ş
terea noastr
ă
conven
ţ
ional
ă
) astfel vom introduce o serie de noisemnifica
ţ
ii (0, 0*,
*, ) chiar dac
ă
poate simbolurile r
ă
mîn acelea
ş
i. Oamenii facgre
ş
eala s
ă
încurce lucrurile, ei tind mereu s
ă
încurce realitatea lor (
iluzia/realitate
) cuRealitatea în Sine care nu le apar
ţ
ine fiind reflectat
ă
de spiritul lor doar prinintermediari (sim
ţ
uri, logic
ă
 , instinct, etc.) niciodat
ă
direct. Din acest motive eu am

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->