Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Arta_de_a_trai

Arta_de_a_trai

Ratings: (0)|Views: 117|Likes:
Published by Popescu Daniel
Arta de a trai: Meditatia Vipassana, de S. N. Goenka
Arta de a trai: Meditatia Vipassana, de S. N. Goenka

More info:

Published by: Popescu Daniel on Oct 18, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/18/2012

pdf

text

original

 
1
ARTA DE A TR
 Ă
IMEDITA
Ţ
IA VIPASSANA
de S.N. GOENKA
INTRODUCERE
Dl. S. N. GOENKA este profesor de Medita
ţ
ie Vipassana în tradi
ţ
ia lui Sayagi U BaKhin din Birmania. Fiind indian de origine, dl.Goenka s-a n
ă
scut
ş
i a crescut înBirmania. În aceast
ă
 
ţ
ar
ă
a avut norocul s
ă
-l cunoasc
ă
pe Sayagyi U Ba Khin
ş
i s
ă
  înve
ţ
e tehnica de medita
ţ
ie Vipassana sub conducerea personal
ă
a acestuia. Dl.Goenka a practicat Vipassana timp de 14 ani
 
sub îndrumarea profesorului s
ă
u pîn
ă
 la numirea sa ca profesor de medita
ţ
ie Vipassana în 1969, când s-a stabilit în Indiaunde a început s
ă
predea aceast
ă
tehnic
ă
.Într-o
ţ
ar
ă
puternic divizat
ă
de diferen
ţ
e de cast
ă
 
ş
i religie, cursurile oferite de dl.Goenka au atras mii de oameni din toate p
ă
turile sociale. Li s-au al
ă
turat mul
ţ
ioameni din întreaga lume, veni
ţ
i s
ă
participe la cursurile de medita
ţ
ie Vipassana.Dl. Goenka a predat aceast
ă
tehnic
ă
la zeci de mii de oameni în cadrul a sute decursuri de zece zile în India
ş
i în alte
ţă
ri din Est
ş
i Vest. În 1982 domnia sa a începuts
ă
numeasc
ă
profesori asisten
ţ
i pentru a putea face fa
ţă
cererii crescânde de cursuri.În prezent se organizeaz
ă
în mod regulat cursuri în întreaga lume
ş
i multe centre demedita
ţ
ie au fost înfiin
ţ
ate sub îndrumarea sa.Tehnica predat
ă
de dl. S.N. Goenka reprezint
ă
o tradi
ţ
ie a c
ă
rei filia
ţ
ie poate fiurm
ă
rit
ă
pân
ă
la Buddha. Buddha nu a predat niciodat
ă
o religie sectar
ă
; el a predatDhamma — calea spre eliberare — care este universal
ă
. În aceea
ş
i tradi
ţ
ie,atitudinea dlui S.N. Goenka este complet non-sectar
ă
. Din aceast
ă
cauz
ă
înv
ăţă
turasa exercit
ă
o atrac
ţ
ie puternic
ă
pentru oameni din toate p
ă
turile societ
ăţ
ii, din toatereligiile dar
ş
i pentru cei care nu apar
ţ
in nici unei religii, pentru oameni din toatep
ă
r
ţ
ile lumii.Articolul urm
ă
tor este bazat pe un discurs public sus
ţ
inut de dl. S.N.Goenka laBerna, Elve
ţ
ia, în 1980.
 
2
Arta de a tr
ă
i:Medita
ţ
ia Vipassana
de S. N. Goenka 
FIECARE DINTRE NOI CAUT
 Ă
PACE
Ş
I ARMONIE, pentru c
ă
de ele ducem lips
ă
  în via
ţ
a noastr
ă
. Din când în când, noi to
ţ
i ne sim
ţ
im agita
ţ
i, irita
ţ
i, în dizarmonie
ş
icând suferim din cauza acestor st
ă
ri negative, nu le p
ă
str
ă
m numai pentru noi în
ş
ine.Le transmitem adeseori
ş
i celor din jur. Nefericirea se r
ă
spânde
ş
te în atmosfera ce înconjoar
ă
un om nefericit
ş
i cei care vin în contact cu acesta sunt afecta
ţ
i la rândullor. Cu siguran
ţă
c
ă
acest mod de via
ţă
nu este unul bun.Ar trebui s
ă
tr
ă
im împ
ă
ca
ţ
i cu noi în
ş
ine
ş
i cu to
ţ
i ceilal
ţ
i. În definitiv, omul este ofiin
ţă
social
ă
 
ş
i trebuie s
ă
tr
ă
iasc
ă
în cadrul societ
ăţ
ii, interac
ţ
ionând cu ceilal
ţ
i. Darcum s
ă
tr
ă
im în pace? Cum s
ă
r
ă
mânem împ
ă
ca
ţ
i
ş
i în armonie cu noi în
ş
ine
ş
i s
ă
 men
ţ
inem pacea
ş
i armonia în jurul nostru, astfel încât
ş
i ceilal
ţ
i s
ă
poat
ă
tr
ă
i în pace
ş
i armonie?Pentru a ie
ş
i din starea de nefericire în care ne afl
ă
m, ar trebui s
ă
-i cunoa
ş
temmotivele de baz
ă
, cauza suferin
ţ
ei. Dac
ă
investig
ă
m problema, devine clar c
ă
ori decâte ori începem s
ă
gener
ă
m orice negativitate sau impuritate în minte, devenim înmod inevitabil agita
ţ
i. O negativitate în minte, o impuritate mental
ă
nu poate coexistacu pacea
ş
i armonia.Cum începem s
ă
gener
ă
m negativitate? Iar
ăş
i, prin investiga
ţ
ie, acest lucru devineclar. Suferim mult atunci când g
ă
sim c
ă
cineva se comport
ă
într-un mod care nu neplace, când se întâmpl
ă
ceva care nu ne place. Ni se întâmpl
ă
lucruri nedorite
ş
i noicre
ă
m tensiuni în interior. Lucruri dorite nu ni se întâmpl
ă
din cauza vreunui obstacolintervenit
ş
i din nou cre
ă
m tensiuni în interior; începem s
ă
cre
ă
m noduri interioare.De-a lungul vie
ţ
ii, continu
ă
s
ă
se întâmple lucruri nedorite
ş
i lucruri dorite pot sau nus
ă
se întâmple
ş
i acest proces de a reac
ţ
iona creând noduri – noduri Gordiene – faceca întreaga structur
ă
mental
ă
 
ş
i fizic
ă
s
ă
fie atât de tensionat
ă
, atât de plin
ă
denegativitate, încât via
ţ
a devine nefericit
ă
.Acum, un mod de a rezolva problema este acela de a aranja astfel încât nimicnedorit s
ă
nu ni se întâmple în via
ţă
 
ş
i totul s
ă
se desf
ăş
oare exact a
ş
a cum ne-odorim. Deci ar trebui s
ă
dobândim puterea sau altcineva ar trebui s
ă
aib
ă
aceast
ă
 putere
ş
i s
ă
ne vin
ă
în ajutor, a
ş
a încât nimic nedorit s
ă
nu ni se întâmple în via
ţă
 
ş
iorice dorim s
ă
se întâmple. Aceasta este îns
ă
imposibil. Nu exist
ă
nimeni în lumec
ă
ruia s
ă
i se îndeplineasc
ă
întotdeauna dorin
ţ
ele, în a c
ă
rui via
ţă
totul s
ă
sedesf
ăş
oare în concordan
ţă
cu propriile dorin
ţ
e, f
ă
r
ă
ca ceva nedorit s
ă
i se întâmple.Mereu se întâmpl
ă
 
ş
i evenimente contrare dorin
ţ
elor
ş
i speran
ţ
elor noastre. Deci sepune întrebarea: Cum s
ă
nu reac
ţ
ion
ă
m orbe
ş
te fa
ţă
de aceste evenimente nedorite?Cum s
ă
nu cre
ă
m tensiune
ş
i cum s
ă
facem s
ă
r
ă
mânem în pace
ş
i armonie?În India, ca de altfel
ş
i în alte
ţă
ri, oameni sfin
ţ
i
ş
i în
ţ
elep
ţ
i din trecut au studiataceast
ă
problem
ă
– problema suferin
ţ
ei umane –
ş
i au g
ă
sit o solu
ţ
ie: dac
ă
ni se întâmpl
ă
ceva nedorit
ş
i începem s
ă
reac
ţ
ion
ă
m generând furie, fric
ă
sau oricare alt
ă
 negativitate, atunci trebuie s
ă
ne îndrept
ă
m aten
ţ
ia cât mai rapid spre altceva. Deexemplu, te ridici, iei un pahar cu ap
ă
 
ş
i începi s
ă
bei – furia ta nu se va amplifica; bachiar va disp
ă
rea. Sau începi s
ă
numeri: unu, doi, trei, patru. Sau începi s
ă
repe
ţ
i uncuvânt, o fraz
ă
, ori o mantr
ă
, poate numele unei zeit
ăţ
i sau al unei persoane sfintefa
ţă
de care e
ş
ti devotat; mintea este îndreptat
ă
în alt
ă
direc
ţ
ie
ş
i, într-o oarecarem
ă
sur
ă
, vei sc
ă
pa de starea de spirit negativ
ă
, de furie.
 
3
Aceast
ă
solu
ţ
ie a fost folositoare, a dat rezultate.
Ş
i înc
ă
mai d
ă
rezultate.Practicând aceasta, sim
ţ
im c
ă
mintea se elibereaz
ă
de agita
ţ
ie. De fapt, aceast
ă
 metod
ă
ac
ţ
ioneaz
ă
, totu
ş
i, numai la nivelul con
ş
tientului. În realitate, ab
ă
tând aten
ţ
ia,se împinge negativitatea adânc în subcon
ş
tient
ş
i la acest nivel ea continu
ă
s
ă
 genereze
ş
i s
ă
multiplice aceast
ă
impuritate. La nivelul de suprafa
ţă
este un strat depace
ş
i armonie, dar în adâncurile min
ţ
ii este un vulcan latent, care poate s
ă
 explodeze mai devreme sau mai târziu cu erup
ţ
ii violente.Al
ţ
i exploratori ai adev
ă
rului interior au mers
ş
i mai departe în c
ă
ut
ă
rile lor
ş
i,experimentând în ei în
ş
i
ş
i realitatea min
ţ
ii
ş
i materiei,
ş
i-au dat seama c
ă
ab
ă
tândaten
ţ
ia nu facem decât s
ă
fugim de problem
ă
. Evadarea nu este o solu
ţ
ie; trebuie s
ă
  înfrunt
ă
m problema. Oricând apare în minte o negativitate, observ-o doar, înfrunt-odoar. De îndat
ă
ce începi s
ă
observi o negativitate mental
ă
, aceasta începe s
ă
î
ş
ipiard
ă
toat
ă
puterea. Încetul cu încetul î
ş
i pierde din intensitate
ş
i dispare.O solu
ţ
ie bun
ă
, c
ă
ci evit
ă
ambele extreme: atât reprimarea cât
ş
i liberamanifestare. Îngropând negativit
ăţ
ile în subcon
ş
tient, acestea nu vor disp
ă
rea, iarpermi
ţ
ându-le s
ă
se manifeste prin ac
ţ
iuni fizice sau verbale, vor crea
ş
i mai multeprobleme. Dar dac
ă
doar le observ
ă
m, atunci negativit
ăţ
ile vor disp
ă
rea, vor fieradicate
ş
i ne eliber
ă
m de ele.Aceasta sun
ă
minunat, dar este oare cu adev
ă
rat realizabil? Nu este u
ş
or s
ă
ne înfrunt
ă
m propriile negativit
ăţ
i. Când izbucne
ş
te furia, ne acapareaz
ă
atât de repede, încât nici nu sesiz
ă
m. Atunci, mâna
ţ
i de furie, comitem anumite ac
ţ
iuni fizice sauverbale, care ne sunt d
ă
un
ă
toare atât nou
ă
, cât
ş
i altora. Mai târziu, când furia s-adomolit, începem s
ă
ne plângem
ş
i s
ă
ne c
ă
im, ne cerem scuze, în mod repetat, dela cei în cauz
ă
, sau de la Dumnezeu: „O, am f
ă
cut o gre
ş
eal
ă
, te rog, iart
ă
-m
ă
!” Dardata viitoare, într-o situa
ţ
ie similar
ă
, reac
ţ
ion
ă
m din nou în acela
ş
i fel. Toate acesteregrete nu folosesc la nimic.Dificultatea este c
ă
nu suntem con
ş
tien
ţ
i când apare o negativitate. Apare la nivelulsubcon
ş
tientului profund, iar apoi, pe când ajunge la nivelul con
ş
tientului, a dobânditdeja atâta for
ţă
, încât ne cople
ş
e
ş
te foarte repede
ş
i nu o putem observa.Atunci ar trebui probabil s
ă
-mi angajez un secretar personal, în a
ş
a fel încât, ori decâte ori se porne
ş
te furia, el s
ă
îmi spun
ă
: „Uite st
ă
pâne, se porne
ş
te furia”. Dar cumnu
ş
tiu când se va porni aceast
ă
furie, trebuie s
ă
-mi angajez trei secretari personali, în trei schimburi, pentru toat
ă
ziua. S
ă
presupunem c
ă
îmi pot permite acest lucru
ş
ifuria izbucne
ş
te. Imediat secretarul meu îmi zice: „O st
ă
pâne, uite, s-a pornit furia!”Primul lucru pe care îl fac este s
ă
îi trag o palm
ă
 
ş
i s
ă
-l cert: „Ce, e
ş
ti nebun? Crezic
ă
e
ş
ti pl
ă
tit s
ă
-mi dai lec
ţ
ii?” Sunt atât de cople
ş
it de furie încât nici un sfat bun num
ă
va ajuta.Chiar presupunând c
ă
predomin
ă
în
ţ
elepciunea
ş
i nu-l cert, iar în loc de aceasta îizic: „Π
ţ
i mul
ţ
umesc foarte mult. Acum trebuie s
ă
stau jos
ş
i s
ă
observ furia”. Este oareposibil? De îndat
ă
ce închid ochii
ş
i încerc s
ă
observ furia, motivul furiei îmi vineimediat în minte – persoana sau incidentul care mi-a cauzat furie. În acest caz eu nuobserv furia în sine; observ doar stimulul extern al acestei st
ă
ri de spirit. Aceasta vaduce doar la amplificarea furiei, deci nu poate fi o solu
ţ
ie. Este foarte dificil deobservat o negativitate în mod abstract, emo
ţ
ia abstract
ă
, desprins
ă
de cauzaexterioar
ă
care a provocat-o.Totu
ş
i, cel care a ajuns la adev
ă
rul suprem, a g
ă
sit o solu
ţ
ie adev
ă
rat
ă
. El adescoperit c
ă
oricând apare în minte o negativitate încep s
ă
se petreac
ă
simultan lanivel fizic dou
ă
lucruri. Unul este acela c
ă
respira
ţ
ia î
ş
i pierde ritmul normal. Începems
ă
respir
ă
m mai intens ori de câte ori o negativitate ne apare în minte. Aceasta esteu
ş
or de observat. La un nivel mai subtil, începe s
ă
se produc
ă
în corp o reac
ţ
ie

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->