PROIECTAREA ACTIVITATII DIDACTICE

Proiectarea didactica este procesul de anticipare a obiectivelor , continuturilor , metodelor si mijloacelor de invatare , a instrumentelor de evaluare si a relatiilor ce se stabilesc intre toate aceste elemente in contextual unei modalitati specifice de organizare a activitatii didactice ( lectie , excursie didactica etc. ) . ( Mariana Momanu , 1998 : 206 ) Asemanator predarii altor discipline si in procesul predarii limbii romane , profesorul este obligat sa-si proiecteze , prin gandire si imaginatie anticipative , scopul ( finalitatea ) si obiectivele pe care le urmareste prin predarea obiectului pentru a obtine din partea elevilor performante concret observabile si masurabile . Scopul ii indica profesorului pentru ce elevul trebuie sa invete ceva si directia tuturor actiunilor intreprinse in procesul de invatare . Obiectivele desemneaza ce se incearca sa se obtina de la elev , mai exact , ce modificare a comportamentului sau se va produce prin invatarea unui anumit continut stiintific .Daca scopul arata directia instruirii , obiectivele exprima rezultatul ce doreste sa se obtina prin proiectare si realizarea unei activitati didactice . In functie de nivelul de la care privim procesul educational , distingem si obiectivele acestuia , ierarhizate de la general la particular si care ne ajuta in buna organizare a lectiilor . La un I nivel , cel mai general sic el mai sintetic , se situeaza obiectivele -cadru sau competentele generale care se stabilesc si se urmaresc prin intregul proces de invatamint pe o lunga perioada de timp ( ciclu de scolarizare ) La al II-lea nivel , - intermediar- se afla obiectivele de referinta sau competentele specifice disciplinei scolare , enuntate de obicei prin programa acelei discipline . La al III-lea nivel , care are caracter aplicativ , se realizeaza operationalizarea obiectivelor sau derivarea competentelor urmarite de catre profesor pe parcursul unui capitol din programa , al unei lectii sau , uneori , chiar al unei secvente dintr-o lectie . Dupa stabilirea obiectivelor operationale pentru un intreg capitol ( si care pot fi formulate o data cu intocmirea planificarilor calendaristice ) , profesorul va urmari indeplinirea obiectivelor operationale pe fiecare lectie , pana la epuizarea lor . Sistemul national educativ romanesc , insa a utilizat cu precadere si inca mai utilizeaza ceea ce specialistii denumesc hidden curriculum , curriculum cache sau , in traducere , curriculum ascuns . Aceasta inseamna ca , rareori ceea ce isi propun profesorii prin planificarile lor este transpus si in practica . Acest fenomen nu tine numai de vointa profesorului , ci si de nivelul de pregatire al clasei , care este presupus de professor , dar in realitate acesta poate sa fie mai scazut sau mai mare . De aceea , profesorul trebuie sa aiba in vedere reproiectarea acelor secvente care nu au fost atinse , pe de o parte , pentru clasele cu nivel scazut sip e de alta parte , pentru clasele foarte bune , proiectarea trebuie sa cuprinda activitati suplimentare cu grad de dificultate ridicat .

Modelul didacticist al proiectarii pedagogice Acesta este caracterizat la nivelul care ne intereseaza si anume din perspective profesorului , prin urmatoarele trasaturi : Este centrat pe continuturi sip e predarea de tip expozitiv ( expunerea , prelegerea, interogatia retorica etc. ) Continuturile sunt cele care impugn si isi subordoneaza obiectivele , metodologia si evaluarea didactica intr-o logica a invatamantului informativ . Continuturile erau exclusiv academice , lipsite de finalitate practica si sociala intro proportie semnificativa . Clasa este statica . Elevii lucreaza si raspund individual . Profesorul conduce intreaga activitate si o evalueaza . Se adreseaza memoriei de tip reproductive . Manualele sunt unice . Elevii nu au drept de decizie privind pregatirea lor , nici in scolile de cultura generala si nici in licee . Modelul curricular al proiectarii pedagogice Reforma invatamantului adduce ca noutate distincta modelul curricular al proiectarii pedagogice care se caracterizeaza si se deosebeste de cel didacticist prin aceea ca : Este centrat pe obiective si predarea de tip interactiv ; Obiectivele sunt cele care impugn si isi subordoneaza continuturile , metodologia si evaluarea intr-o logica a invatamantului formativ . Continuturile sunt mixte academice si cu finalitate imediata in practica sociala . Clasa este dinamica . Elevii lucreaza in echipe sau perechi . Profesorul este facilitator , moderator si persoana redusa . Activitatea este evaluate prin feed-back constructiv . Se adreseaza memoriei de tip creativ . Manualele sunt alternative si , deci , optionale sau la alegere . Elevii pot decide cu privire la ruta lor de pregatire .

Tipuri fundamentale de proiectare pedagogica Proiectarea globala care are drept rezultate : - Curriculum National - planurile cadru de invatamant - programele scolare proiectarea secventiala care are drept rezultate : - planificarea anuala si semestriala - proiectarea unitatilor de invatare - pregatirea lectiilor

Programa scolara de limba romana furnizeaza informatii privind elementele obligatorii si cele la dispozitia profesorilor se consult ape orizontala urmarind urmatoarea schema : Obiective cadru/Competente generale Obiective de referinta/Competente specifice Activitati de invatare Continuturi Standarde curriculare de performanta .

Proiectarea activitatii anuale

Modele : M -1 Scoala. An scolar. Disciplina Manuale.. Profesor.

Clasa Nr. de ore Numarul de ore anual cl. a V-a 175 ore Clasa a VI-a 140 ore Clasa a VII-a 140 ore Clasa a VIII-a 136 ore anTotal ore pe semestre /

domeniul Limba si comunicare Literature si concepte operationale Recapitulare si evaluare - formativa - sumativa -finala Total ore pe semestre / an

Sem I

Sem II

Sem I

Sem II

Sem I

Sem II

Sem I

Sem II

M-2 Scoala Anul scolar.

Disciplina.. Manuale ..

Nr. ore prevazute .. Profesor

Domeniul vizat in activitatea didactica Literatura si concepte operationale Limba si comunicare Recapitulare si evaluare - formativa sumativa ( teze ) - finala Ore la dispozitia profesorului Total ore pe semestre/an Repartizarea orelor pe semestre Sem. I Sem. al II-lea Total ore pe an

Proiectarea activitatii semestriale Model orientativ : An de studiu.. Disciplina Clasa Obiective generale.. Bibliografie.
Obiectivele disciplinei Continutul disciplinei Repartizarea in timp Tehnologia instruirii metode mijloace Evaluare

Consiliul National pentru Curriculum propune si el un model de proiectare pedagogica , model care se opune vechii modelari prin mai multe elemente de noutate : Scoala Disciplina Invatator/Profesor.. Clasa. Numar ore pe saptamana.. Tip curriculum. Anul de studiu.. Planificare calendaristica Nr. crt. Unitatea de invatare Obiective de referinta Continuturi Numar de Saptamana Observatii ore alocate

Observatie : Sub titlu de referinta trebuie sa notam si sem. si anul scolar afferent .De asemenea , proiectul se personalizeaza prin semnatura cadrului didactic conceptor . In acest table : o Unitatea de invatare se indica prin titlul temelor stabilite de catre professor . o Obiectivele de referinta si competentele specifice se trec cu numerele lor din programa scolara . o Continuturile selectate sunt cele extrase din lista de continuturi a programei . o Numarul de ore alocate se stabileste de catre professor in functie de experienta acestuia si de nivelul de achititii al elevilor clasei . o Rubrica de observatii este necesara tocmai pentru ca da profesorului posibilitatea de a intervene in pilotarea planificarii semestriale atunci cand considera ca se impune reglarea activitatii didactice .

Proiectarea unitatii didactice

Unitatea de invatare este un element de noutate absoluta a proiectarii curriculare . Ea este o veriga subordonata planificarii semestriale , dar supraordonata proiectarii unei lectii . Ea subsumeaza obiectivele de referinta/competentele specifice , continuturile de invatare , resursele didactice ( timp , materiale ) si evaluarea . De aceea , unitatea de invatare este prioritara ca importanta , proiectarea ei trebuind sa fie bine gandita . Exista niste pasi importanti care trebuie parcursi de catre professor pentru a obtine rezultate asteptate . CNC , prin Ghidul metodologic ( 2002 : 22 ) , propune urmatoarea structura pentru o unitate de invatare : Scoala Disciplina. Clasa Invatator/Profesor.. Saptamana/anul. Proiectul unitatii de invatare Unitatea de invatare Numarul de ore alocate. Continuturi ( detalieri) Obiective de referinta Activitati de invatare Resurse Evaluare

Proiectarea unitatii de invatare reprezinta detalierea procesului instructive educativ pana la unitatea de baza : lectia . Pastrand aceasta abordare , de la obiective de referinta spre continuturi , facem observatia importanta ca parcurgerea manualului nu mai este , in mod obligatoriu , lineara .
In ce scop Voi face ? ce voi face ? Cu ce voi face ? Cum voi face ? Cat s-a realizat ?

Identificarea obiectivelor

Selectarea Continu -turilor

Analiza resurselor

Determina rea activitatilor de invatare

Stabilirea instrumentelor de evaluare