Cum sa te vindeci cu o povestede Paola Santagostino
Prima mea
aplicare terapeutica
a tehnicii inventarii unui basm. La data respectiva lucramdeja de ceva vreme în domeniul medicinei psihosomatice. Tratamentul tulburarilor psihosomatice prin psihoterapie era munca mea de toate zilele. Dar când un prieten apropiat s-a îmbolnavit m-am trezit cu mâinile legate: ca profesionist, vedeam limpede componentele simbolice aletulburarilor de care suferea, însa data fiind relatia noastra de prietenie, nu puteam sa intervin personal ca psihoterapeut, iar situatia lui fizica se înrautatea de la o zi la alta ..."Metoda basmului":i-am sugerat sa inventeze pe loc o poveste, cum îi venea în clipa aceea.Lucrul absolut uluitor era ca povestea lui continea o perfecta transpunere în imagini a
mecanismului fizic
prin care se manifesta boala!Aspectul cel mai fascinant al metodei fabulatiei este ca permite accesul la abisuri de"cunostinte necunoscute", ca sa le spun asa. Inventând un basm, dam chip (si glas) unor proceseinterioare profunde, care în viata de fiecare zi ramân ascunse constiintei noastre; si totusi, o partedin noi stie ...Cu prilejul acela (prin intermediul basmului inventat de prietenul meu) am putut observaca "rezolvarea basmului", adica scoaterea acestuia din starea de impas în care se oprea initial si basmul prietenului meu, avea
efecte directe si asupra functionarii organismului.
De la aceasta descoperire si pâna la
introducerea fabulatiei printre tehnicile mele de terapie psihosomatica,
pasul a fost scurt si firesc, iar în anii care au urmat i-am putut verifica tot timpuleficacitatea.1. Mai întâi, fabulatia este extrem de utila ca
instrument de cunoastere,
atât pentru terapeut, cât si pentru pacient. Ea permite întelegerea dinamicilor profunde, cu o rapiditate remarcabila si înconditiile unei bogatii de elemente.Daca vom considera basmul în întregimea lui drept o reprezentare completa, în termeni figurati sisimbolici, a dinamicilor interioare ale subiectului care îl produce, vom putea vedea imediat caresunt elementele sale constitutive, care sunt relatiile de alianta si de opozitie, care sunt fortele pecare se poate conta si obstacolele ce trebuie depasite, ce procese sunt de îndeplinit si ce pericolesunt de evitat.2. În plus, însusi faptul de a da o reprezentare simbolica în basm propriei situatii are un
efect terapeutic
imediat, întrucât faciliteaza accesul constiintei la procese profunde aflate îndesfasurare, deseori inconstiente, uneori si de ordin corporal, facilitând întelegerea si gestionarealor.3. Dincolo de orice, imaginarul constituie un minunat
teren de experimentare,
nelimitat si sigur, a posibilelor solutii la probleme. La nivelul imaginarului se pot inventa si supune la încercari parcursuri infinite, ce pot fi urmate pâna la ultimele lor consecinte, în cautarea unor modalitati câtmai adecvate de a gestiona dificultatile, fara pericolele pe care le-ar comporta experimentul real.În decursul anilor, am
extins utilizarea tehnicii fabulatiei la solutionarea unor probleme de ceamai variata natura,
depasind cu mult domeniul tulburarilor organice. M-am convins ca aceastametoda poate fi folosita si pentru a înlesni rezolvarea unor probleme relationale, afective,
emotive, de munca, si ca e aplicabila în mod eficient la activitatea de
problem solving
din cadrulunei întreprinderi.Intr-adevar, având în vedere cele trei momente caracteristice ale basmului, anume:• prezentarea problemei• criza• solutia,el constituie un instrument perfect de
problem solving
si poate fi aplicat, cu modificarile cuvenitesi necesare, în orice context si la orice tip de probleme.De-a lungul anilor de practica clinica, au reiesit, din analiza a sute si sute de basme inventate de pacienti, o serie de
corelatii stabile,
care conduc la ipoteza unei legaturi simbolice preferentialeîntre anumite organe si/sau functiuni si anumite imagini simbolice.Spuneam ca am gasit, de-a lungul anilor, numeroase alte aplicatii pentru tehnicafabulatiei. Am utilizat-o ca
metoda de stimulare a autovindecarii,
de dezvoltare a constiintei desine si a creativitatii. În sensul acesta este vorba de o metoda utilizabila de oricine, pe cont propriu, fara vreo contraindicatie, pentru a facilita solutionarea propriilor probleme, dar si pentrudezvoltarea si extinderea functiei imaginative, pentru a mentine vie si activa acea parte creativa amintii noastre care tinde sa se atrofieze daca e neglijata în favoarea activitatii neîncetate a sfereirationale.Un alt indiscutabil domeniu de aplicare al tehnicii fabulatiei priveste
basmul pentru copii.
Cartea de fata aduna, în schimb, o serie de concepte fundamentale privind la structura basmelor, simbolica personajelor care apar frecvent în basme, aplicabilitatea metodei fabulatiei înterapia tulburarilor psihosomatice, precum si posibilitatea de a fi utilizata pe cont propriu, cainstrument care sa ajute la vindecare.Toate povestile reproduse sunt
inventate de pacienti
care sufereau de o boala. Fiecare corespundeunui parcurs de viata si unui parcurs de vindecare. Basmele reproduse sunt produsul final: ele par sa curga firesc si iute, însa elaborarea lor a comportat un parcurs mult mai lent, care îsi aveatimpii lui firesti, un parcurs alcatuit si din momente dramatice si pauze chinuitoare.
Basmul pentru toti
Originea basmului se pierde în negura timpului. Înainte de introducerea scrisului, întregul patrimoniu cultural al unui popor era perpetuat pe cale orala. Batrânii satului le povesteau celor tineri experienta lor, precum si experienta parintilor si a bunicilor. Transmiteau în acest fel nunumai bagajul de informatii tehnice dobândit pâna atunci, ci si acel complex cultural alcatuit dincredinte religioase, practici rituale, interpretari ale lumii care fusese elaborat încetul cu încetul însecolele precedente.În transmiterea orala primitiva, mitul, legenda, basmul, povestirea se împleteau cuelemente ale viziunii religioase, ale traditiei rituale si ale instruirii tehnice. Asa se face ca întâlnimaceleasi teme în descrierea mitica a originilor satului, în legendele despre ispravile eroilor sai, casi în indicatiile practice pentru îndeplinirea activitatilor cotidiene celor mai obisnuite: un tânar amerindian învata ca mocasinii din piele se cos într-un anume fel, însa acest lucru capata în ochiilui un
sens
care depasea cu mult simpla indicatie practica, întrucât se lega de povestea faptelor marelui erou al tribului, cel care si-a salvat neamul cerându-i Zeului Bizon o suta de piei pentru aface din ele încaltari pentru lungul drum spre tinutul unde sa poata sa se aseze. Viziunea
religioasa a Zeului Bizon, legenda eroului si a calatoriei sale mitice, ritualurile de vânatoare,obiceiurile migratorii si instructiunile practice cu privire la confectionarea vesmintelor fuzioneazaîntr-un complex de semnificatii care trimit una la cealalta. Nimeni n-ar fi putut spune de unde aparuse legenda, nimeni nu-si amintea cine o povestise pentru prima oara. Numele autorului real nici nu prea conta, era uitat cu vremea, confundat cu alte numesi în cele din urma complet sters din memorie.Originea povestirilor era atribuita deseori divinitatilor locale, cele care, fie direct, fie pringlasul marilor întelepti, daruisera oamenilor nestematele cunoasterii. În realitate, a cauta sa-lidentifici pe autorul real al unei povestiri e cu neputinta si nici nu e prea semnificativ, dinmomentul în care povestirea a patruns în cultura unui popor, devenind un patrimoniu colectiv.Atribuirea paternitatii unor povestiri unui zeu poate constitui un fals din punct de vedereistoric, dar oglindeste foarte bine faptul ca, pentru a se putea raspândi si înradacina în culturacolectiva a unui popor, continutul acelei povestiri trebuie sa izvorasca din acele adâncuri aleinconstientului care depasesc granitele faptelor strict subiective."Marile povestiri", cele care se perpetueaza în timp, nu reflecta tematicile cele mai specificindividuale ale autorilor, ci dimpotriva, tematici generale, care privesc acea existenta umana ce neeste comuna, dincolo de distantele geografice si temporale dintre noi.În transmiterea primitiva pe cale orala mitul, legenda si basmul îsi aveau toate locul în patrimoniul cultural; era basm pentru toti, asadar, basm pentru adulti, pentru batrâni si copii - basm pentru un întreg popor. De altfel, transmiterea nu avea loc de regula în forma individualasau întâmplatoare: întregul sat se aduna în jurul batrânilor, care porneau sa istoriseasca.Iar acest moment ritual constituia miezul vietii intelectuale si spirituale a întregului trib.Transcrierile, mult ulterioare, ne ofera o parte din acest enorm patrimoniu de mituri, de basme side legende elaborate în toate colturile lumii.Scrierile au fost apoi adunate, pierdute si regasite în decursul secolelor, traduse siretraduse, reelaborate în trecerea lor catre limbi si culturi diverse. Au suferit influente, interpolarisi au fost rescrise pe întelesul tuturor, astfel încât azi distinctia între mituri, legende si basme faceobiectul unor studii de specialitate.Ceea ce tin sa subliniez este
universalitatea
principalelor teme recurente în mituri, în legende, în parabole si în basme, care se împleteste cu istoria începuturilor religiilor, cum au aratat de acummulta vreme numerosi cercetatori, de exemplu Karoly Kerenyi, James G. Frazer, Mircea Eliade,Claude U. Strauss si multi altii.Tocmai bazându-se pe "universalitatea" simbolurilor ce reveneau în visele pacientilor sai, precumsi în miturile si riturile întregii omeniri si-a structurat Carl Gustav Jung teoria "arhetipurilor" si a"inconstientului colectiv".Marie-Louise von Franz îsi începe cartea de
Basme interpretate
scriind: "Basmele sunt expresiacea mai pura si mai simpla a proceselor psihice ale inconstientului colectiv", iar ceva mai încolospune: "Limbajul basmului pare a fi limbajul international al întregii omeniri, al tuturor epocilor,raselor si civilizatiilor" .Basmul Cenusaresei, de pilda, cu tema condurului pierdut datorita caruia poate fi regasita iubita,apare pentru prima data în forma scrisa, dupa cum sustine Bruno Bettelheim, în China secoluluial IX-lea înainte de Cristos si avea deja o istorie îndelungata. Într-o culegere de fabule si povestiridin vremea faraonilor egipteni, îngrijita de Troisi, basmul despre "Soarta lui Rodopi" esteconsiderat cea mai veche versiune cunoscuta a basmului Cenusaresei. Mirele este faraonulPsammetic I
,
fondatorul celei de a XXVI-a dinastii, care a trait între anii 663 si 609 î. Hr. Chinaantica ... Egiptul faraonic ... veacuri si veacuri înainte de era noastra.
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Recommended
More From This User
Notes
Load more
